Comentar de pruma

Data

01 de fauré 2019

Grandeza scritura

riduci dimensione font aumenta la dimensione del font

Social

FacebookTwitterGoogle Bookmarks
Zeller y i ladins
Perdrët ie l succus de chësc comentar bele tla lëtra a plata 2, che Roland Verra à scrit n con' de Karl Zeller, che „dij n cont dla Jonta regionela nueva che i doi cunselieres provinziei ladins ti à custà n reprejentant tudësch tla Jonta regionela nueva aldò dl proporz (zitat tla zaita Dolomiten di 28 de jené)."
N iede ie Zeller contra la valorisazion dla Region. Tlo messons coche ladins mëter a verda, ie pu la Region mo n ënt raionel aministratif politich che tol ite almanco trëi valedes ladines - Gherdëina, Badia y Fascia - y ie nscila na istituzion de cunliamënt. Tulan demez la Region iel l pricul che i ladins vënie mo n iede despartii, te na maniera plu sterscia.
Zeller dij for tla edizion dla zaita Dolomiten che „la gauja ie dla SVP che à metù su doi candidac ladins, che ie tramedoi monce ruvei ite, cieche ti à custà un n espunënt tudësch." Ma ce spaventon!
Y co fóssela pa cun mpue' de maniera de viers di ladins y di doi candidac Alfreider y Vallazza? Ma pona nce de na vijion istituziunela. Tl raion dl poporz de Südtirol rejona i numeri per sé: 35 cunselieres iel te Cunsëi provinziel. La pert perzentuela di ladins ie te Südtirol de 4,53%. Rapurtà sun i 35 cunselieres fej chësc ora 1,5855 cunselieres, chël uel dì che l ti toca ai ladins - matematicamënter „per ezes" - doi cunselieres, de rejon.
L nvit ie che l gran costituzionalista se debe da fé per garantì tres lege litela la reprejentanza de doi ladins, che uel pona nce dì n assessëur provinziel ladin segur, dan zapé sot cun si paroles la denità di ladins.  (de David Lardschneider)