Cunliamënt Sautaria-Ciandevaves

Data

22 de messel 2019

Galaria retrac

Grandeza scritura

riduci dimensione font aumenta la dimensione del font

Social

FacebookTwitterGoogle Bookmarks
Nosta natura y nosc bòsc. Bravies Monika Zelger y
Bruna Moroder!
N sada de chëst'ena passeda éi ulù me paré l bunder y jì tl drë' luech a cialé avisa, y fé sciche de dì na cërta ispezion de chël che ie suzedù n chël »di dl malan« tl mëns de utober dl ann passà, per gauja de chël tëmp scialdi burt cun temporai de desgrazia y chël gran vënt scialdi burt y tampesta, ulache truep raions s'l'à paiedà, cun gran dann ala natura, che n ne n'ie feter nia boni de calculé. Tla prima posizion a s'la paië iel daniëura stat i bòsc, de chëi che nosc Südtirol ie calculà vester plutosc rich y nia melciafià! Y nsci sons n sada dan doi enes jit dala bela val de Iender ora–che ulëssa dì da Sautaria nchin sun Mont de Sëuc -, che ie da for incà bele unida calculeda da na natura scialdi spëssa y ntensciva (nce sce l fossa perdrët pruibì a jì da Iender ora te chësc mumënt, iel te na tel sada o dumënia dut defin chiet y fërm, y n ne possa nia se nmaginé che zeche pudëssa jì stort a vel' maniera!). Nsci sons zirca da mesa la doi domesdì muet ta Sautaria y zirca n doi ëura do sons ruvà sa Sabedin. Mi uedli y dut chël che à da n fé cun i sentimënc plu soc à sun duta chësta destanzia de nia puech chilometri pudù y messù lauré dassënn, y muesse purtruep dì che te mi vita ne sons mo mei stat tan mpresciunà y unì tucà tl'ana, sce n possa dì nscila. L cheder che se prejënta sun belau duta la destanzia a unì da Sautaria ora ie feter ncherscëul, n pudëssa belau dì sciche na scenografia »da infiern« tla Divina Commedia dl gran Dante Alighieri. Ronesc y ronesc cun feter duc i lëns taiei y nce jic n flistra, te n valguna lueges monce da tramedoi pertes dl ruf o dla val. Dut adum n cheder che n muessa avëi udù per crëier. L semea na cossa nia plu reéla, ma feter sureéla, coche l vën dit tla gran leteratura,
a de teles.
Cun chësta premissa de na catastrofa naturalistica che à da n fé cun nosc bòsc tlo bel daujin, iel bën plutosc burt y da messëi pensé do dassënn, y feter da vester desgustei che l ie te nosc raion dolomitich y de Gherdëina mo persones te nosta istituzions che ie mo de chëla de messëi fé n cunliamënt modern, cun segur nia puecia seves, stendri y stazions dala Mont de Sëuc de viers de Pana/Ciandevaves (a chël che dut n gran raion sëuraprò ti ruvëssa nce ite te nosta Selaronda?). Tlo ne muessen segurdenó bazilé de tan truepa mëndra o majera sperses de bosch, cun de biei lëns sani y ntieres che jissa desdrui y ala nia. Chësta ie na despunibltà bele fata cunëscer te nosc chemun ujin y tla Lia dl Turism de Santa Cristina. Ulà se fej pa de tel persones mo n ejam de cuscienza, n con' de chësta cosses che ie nce la cosses che fej ora la problematiches dl tlima a livel univeresl, y che ie al didancuei damat atueles, ulache nosta gran Tiera dal »sëuramëinamënt« ie bele metuda defin melamënter.
N chësc cont y de chësta cosses che tuchëssa da avëi na mpurtanza primera te nosc mond dl terzo milené, iel dessegur da pudëi ti fé na lauda senziera a Monika Zelger dl Cunsëi de Chemun de Santa Cristina per la posizion che ëila à abù n chësc cont, cun
gran ardimënt.
Y mo na pitla cunscidrazion y valutazion sëuraprò ne ulëssi, te chësc cuntest naturalistich y ambientel, nia arjumé de ti fé a Bruna Moroder de Cunfolia de Urtijëi, per si beliscima trasmiscion tl Radio Ladin, ultimamënter, ulache la à sapù da jì ite y analisé cun savëi y cun pensieres adatei, feter de livel scientifich, i bòsc tla natura de nosc bel mond, ulache dut adum ne fova segurdenó da manco che n professëur de università ëssa sapù da fé te chësta materia
tan mpurtanta.  (Oscar Prinoth, Urtijëi)