La cuntreda culturela dla Elpes

Data

22 de november 2019

Galaria retrac

Grandeza scritura

riduci dimensione font aumenta la dimensione del font

Social

FacebookTwitterGoogle Bookmarks
Nstadì iel stat n referat dl antropologh Annibale Salsa tla Cësa di Cungresc de Urtijëi. La cuntreda ie natura ma nce cultura, y pona sambën empatia, identità, persunalità.

I mejes te Gherdëina, biei, vedli, nteressanc. Ma co pa chël che i ie tan vedli, co pa chël che i va ndëur ai ani dl 1200 o puech do? La va de cunëscer la storia dl Medieve. Mo dant: l ann 1.000 ie na sort de despartida cronologica. Dant fova l tlima do la rata frëit. Bel plan vëniel plu ciaut, cun na nverscion termica. ti ani danter l 1200-1300 iel stat n tëmp ulache l univa scialdi plu ciaut, che à purtà a n nridlamënt for plu y plu alauta, cun la blava che chersciova alauta, ti Grijons nchin a 2.200 metri. L nridlamënt ie stat te na maniera capilera. L nridlamënt plu alauta fova gaujà, per fertuna, dal bon tlima ciaut, ma nce da na sburdla istituziunela, politica, cun si fundamënta tla religion, coche la ie mefun for inò. Savon che al didancuei va la dlacia, i dlacieres de reviers. Ma nce ntlëuta fòvela nscila, cun jëufs de passa 3.000 metri che se lasciova passé via do la rata saurì, cun mui y ciavei: tant, che l ie unì fat stredes, tl tiermul tecnich dla paroles, cun salejà. Chiche va a crëp, nota bene, nia sa mont, chiche va a crëp tla Elpes svizres abina al didancuei nchin a 3.000 metri strutures, troies o de pitla stredes de 800 ani vedles, sot ala dlacia che se dlëiga.

Deplù tla edizion stampeda di 22 de nuvëmber