La Usc di Ladins

Ntervista a Sn. Digan Vijo Pitscheider n con’ dl coronavirus, dl pont de ududa dla religion y dla vita n generel. L nvit a ti jì do ai valores plu soc de nosc vester.

La Usc: Co l’ëis’a, Sn. Digan?
Sn. Vijo Pitscheider: Son cuntënt, la va, son te tlausura, vive te tlausura a Urtijëi, sciche te n cunvënt, stlut ite. Sciche tan che duta la jënt, mefun.

Stajëis’a dut l di a cësa te calonia, o jëis’ nce te dlieja?
Son fertunà, posse nce jì te dlieja, ajache da calonia nchin te dlieja iel mé cënt metri, sce nia demanco, y nce l Guviern zentrel de Roma dà pro de se muever te na tel distanzia. Ma sciche pra truepa d’autra profescion, possa nce l preve jì te si "luegia de lëur", te dlieja.

Trueps ie morc, te chisc dis passei, bonamënter la gran pert per coronavirus. Y oradechël da sëui te spedel. Ëis’a n valguna paroles de cunfort, de reflescion?
Sambën che n valguni ie morc, y nia puec, nce tlo te Gherdëina. L me desplej dassënn y ti feje la cundulianzes a chëi de familia. La ie nscila che sce la persones ie mortes nce per gauja dl coronavirus, pona muesseles unì cremedes. Ma nce per la la familia iel na fazion sëuraprò, la muessa sté te carantena. Perchël iel te chisc tëmps rie a pudëi suplì i morc. Suvënz iel mé da aspité che la urna cun l cënder ruve de reviers y che chëi de familia posse stlù via la carantena. La supeltura possa pona mé unì fata sun curtina, alalergia, nia te dlieja. Y l ne possa nia vester passa diesc persones, l pluan possa mé tenì na pitla funzion. Plu tert, canche dut cant sarà destudà ju, pòssen pona dì la santa mësses.

Uniràl pa fat na mëssa deberieda, o plu mësses, per i morc?
Plu mësses! Uni persona se à merità na mëssa per sé, y l ie drët che l sibe na bona santa mëssa, cun chëi de familia, chëi dla pluania y chëi da oradecà.

Trueps à inò n mumënt de reflescion plu sota, che se fej n pensier plu sot de viers di cuntenuc dla Dlieja, dla religion cristiana, catolica. L semea vester n gran bujën de spiritualità.
Nscila iela! Chësta ie na ucajion de liejer la parola de Die y de ruvé pra n crëidum plu articulà, che Chël Bel Die ie chël che dà vita, che dà prutezion y che nes porta da chësta vita de chësc mond ala vita dl auter, ala vita etierna. Spiritualità uel dì se tò dl’aurela y se dé ju cun la Bibia, cun la urazion, cun i sacramënc: a mi me savëssel chësc, plutosc, canche rejone de spiritualità. Chël che suzed iusta śën ie nce n pont de se fé la dumanda, la gran dumanda dla vita. Messon vester cuntënc cun cieche on y pudon avëi. Messon la finé cun l sautamënt de ulëi for y for inò deplù y mo deplù. La va de se fé la dumanda y pona de se azeté y de se cuntenté de coche n ie, coche persona, cun si vester, cun si savëi. La va dut ntëur de vester plu cuntënc de vester persones te na cumenanza, de familia, de cumpanies, de unions. Messon crì nosc bën, nosta cuntentëza y nosc avëi te nosta persona, te nosc corp, te nosc spirt, te nosta ana, te nosc cuer, cun speranza y crëidum. La grandiscima richëza ie chëla che giapon, y mo gratis, te nëus! Ne messon nia for jì demez, da nëus, jan a crì ne sé cie. Ajache ngali ie dut demassa, y chël fej mel.

Tant te Vo ie pa pessimista, tant otimista? Ratëis’a che la jënt se tole pea zeche, che l sarà autramënter, tla perzezion, tl pensier y tl fé dla jënt?
Ie persunalmënter é na bona speranza. L me sà na bona che nëus, coche persones, pudon al didancuei cialé y scuté su y liejer duc i nutizieres tres televijion, radio y d’autri media, y nscila sons boni de udëi ite che nchinamò ne ons nia vivù te mesura, ma ora de mesura! Cun nteligënza y prudënza la meterons a jì autramëter, nosta vita, che sarà plu lesiera, plu cuntënta, plu nëta. Pona iel mo la speranza che chësc mond globalisà ntënde y vëije ite che messon se njenië ca, tla sanità y tla scienza n generel, per canche l unirà inò vel’ da de tel. La va de se njenië ca bele danora, per se defënder bele da śën da n’autra sort de malatia, de virus. On udù y son inant tl lëur de udëi che n ne possa nia se fermé y cialé mé de reviers coche l fova, la va de cialé inant, de crì valores nueves per jì inant te na vita che sibe na miëura vita soziela, culturela, economica, ambientela, de religion, y n generel de duc i ciamps. Y la va dantaldut de tenì adum. Y de resté a cësa, per ntant!

Tosc iel Pasca. Bonamënter ne saràl nia la funzions y la mësses di dis dan y do Pasca. O suzédel pa mpo mo l miracul?
L miracul messons nëus se fé, duc deberieda, chël ons mënsc y mënsc da lëur, de sté a cësa y cialé che l virus passe. Ie rate persunalmënter che la funzions sarà cun la portes stlutes. La festa y la funzion da Pasca unirà, da coche la vëije, fates te dlieja ueta y cun la porta de dlieja dsareda. Ma cun l cuer dla jënt, dla families, dla lies, de duta la cumenanza che ie daviert. Chël uel dì che n fej pea la Pasca, che n à legrëza che do l scur de chësc coronavirus saràl inò na vita plu frëscia, plu sana, plu bela, che la ie n tòch de Ressurezion.

La ntervista ntiera ie da liejer tla edizion stampeda di 27 de merz.

Ntervista de David Lardschneider

Foto: Sn. Digan Vijo Pitscheider.