I sculeies dla elementera mpera biei lezitënc a cësa

Data

31 de merz 2020

Galaria retrac

Grandeza scritura

riduci dimensione font aumenta la dimensione del font

Social

FacebookTwitterGoogle Bookmarks
La scoles ie stlutes bele da ades n mëns incà a gauja dl virus Covid-19. Maestri y sculeies à messù se adaté ala situazion nueva. La diretëura Maria Kostner nes conta coche n se l'à metuda a jì cun i mëndri sculeies, chëi dla scola elementera.

Ntan che i studënc dla scoles autes y nce chëi dla scoles mesanes sà bele da se deriejes trët bën cun i mesuns tecnologics y possa nsci fé duvieres y giapé l nseniamënt tres internet, iel per i pitli che à permò scumencià a jì a scola nia tan saurì.

Situazion defin nueva
Ora de nia se àl prejentà na situazion defin nueva nce per i maestri, ti on damandà perchël ala diretëura coche n se l'à metuda a jì. "Scumencià àn per la elementera avisa coche per la mesana tl prim cun plates de lëur y duvieres per n'ena. N ne ulova tl prim nia ti ciarië su massa papieresc. N à njenià velch per i sculeies acioche i posse mparé a cësa y finé cie che bele scumencià te scola. Tla scola elementera à la maestres pona njenià n pachetl per uni sculé, che i genitores à pudù unì te scola a se tò l lunesc, n puec al iede ntan dut l di. Po' ulòven udëi coche la fossa jita inant. Canche n à nrescì che la scola resta stluta tan giut àn scumencià a dé su ncëries de lëur tres email, mandedes al adres dla familia", nsci Maria Kostner che spiega inant che "la families muessa pona ciarië ju chësta mapes de lëur y les stampé ora. Sambën ne n'à nia duc for la puscibltà de stampé ora, po' muessi se lascé tumé ie vel' d'auter, liejer dant magari. La families ie danz cherdedes a judé pea dassënn te chësc mumënt y a vester flessibles. Cossa ënghe nia for saurida sce n à mé per dì doi o trëi mutons che muessa lauré sun l computer, o cun de majeri mutons che fej bele lezions sun l computer o nce sce la linia dl internet ie dëibla y l lëur ne va nsci nia inant. L ne n'ie dut ntëur nia tan saurì."

I maestri se à propi dat da fé y n à giapà de gran laudes
"On giapà de gran laudes da pert de families, de gra ai maestri che se à dat da fé, à capì la situazion. I à metù adum ncëries de lëur pensedes tres sciche l toca, ulache mutons y mutans possa vester criatifs, possa fé na autoreflescion de chël che i à fat, ulache i se rënd cont che i fej zeche per sé nstësc. Mutons y mutans ie sfurzei te chësc mumënt a deventé plu autonoms y ne se lascé nia tan sun spiegazions di maestri o nce di genitores. On bën nce situazions ulache maestres dà nfurmazions tres telefonn, ulache la families vën cherdedes su y n rujena cun i mutons.

La deficulteies
L ie nce situazions ulache se stenton dassënn a ruvé permez ala families, l n ie bën mé pueces y l ie nce vel' familia che ne n'à nia n computer. Messon nce pensé a chëi. Ulon che nce chëi ne pierde nia l cuntat cun la scola. L ie pona mo d'autra deficulteies, ulache l ie families n carantena, cun zachei de amalei. Chësta situazion se spiedla tla familia, n se ntënd che i sta ert y i sculeies ne n'ie nia boni de fé coche zënza canche l ie scola. Cie che mancia dassënn ie l cuntat persunel, coche pra l nseniamënt te tlas. Iló pòssen se giamië ora, se udëi, l ie n lauré plu nteratif che ne n'ie al mumënt nia mesun fé. La tecnologies fossa bën tlo. Sce n arà mo da sté giut a cësa, messeràn cialé de fé zeche per se mëter diretamënter n cuntat cun i sculeies," chësc miena la diretëura Kostner, nce sce n pert iel bele maestres che se nuza dla app Anton, ulache n possa lauré te na maniera nterativa.

N’autra maniera de lauré
La se fej nce marueia che la ie jita mpo tan bën nchin śën, chësc sambën per merit nce dla families. "I maestri à laurà propi dassënn, se à fat truep pensieres, cruzi, à cialà de abiné ca material adatà. Te chësc mumënt muessa maestri y maestres pensé dut autramënter per l nseniamënt y programé y se cuordiné, ajache sce uniun pënsa mé a si materia, manacia i mutons de unì sëuraciariei. N iede al'ena ti mànden la ncëries de lëur ai sculeies, la families possa pona se mpartì ite nstësses can "fé scola" ntan l'ena", nsci la paroles de lauda dla diretëura.

Chëi che à permò scumencià
N pensier va mo ai plu pitli, chëi che à permò scumencià a jì a scola, che ie permò tl lëur de mparé a liejer y a scrì. Per éi, à dit la diretëura Kostner, ne vëniel ntant nia fat roba defin nueva, ajache iló ài bën mpo de bujën dla spiegazion di maestri. A d'ëi ti vëniel mandà danter l auter ncëries nce cun vel' lëur da pastelné, cun cianties, ulache i muessa nce se muever, nsciuma drë dl dut y de adatà per si livel. Y nce tlo àn n gran pert abù na bona resposta. Nce sce n ie cun gran mpëni y ulentà de se adaté ala situazion nueva, stac boni de pité inant l nseniamënt a mutons y mutans, spéren nce tl ciamp dla scola che n posse jì ndëur ala atività regulera de zënza, "ma la tëma ie bën granda, che la durerà mo n pez", nsci la diretëura Maria Kostner.

Cialëde ite tla plata internet
Ntant iel nce mesun cialé ite sun la plata internet dla scola, ulache l vën ciarià su vel' lëur di sculeies y l ie da cialé ca cie che i sà tan da fé.

Ulrike Maierhofer Kostner

FOTO: Maria Kostner, diretëura dla scoles elementeres de Urtijëi y Runcadic y dla scola mesana de Urtijëi.