La Usc di Ladins

»Ie pa la Scola de Mujiga de Gherdëina tl lëur de jì n malora?« Chësta ie la dumanda che l diretëur Vinzenz Senoner se fej: »Uni ann muessen lascé dedora na gran cumpëida de sculées y de sculeies!« La situazion, i bujëns, ma nce l proporz tla Scola de Mujiga te Südtirol.

»L ie da una na pert na contradizion: uni ann iel ntëur a 120 sculeies che ne ruva mei ite tla Scola de Mujiga de Gherdëina, de plu se à bele stufà de aspité y aspité for inò. A chësta maniera iel plu talënc che va perdui, chësc ie da muië! Ulësse lascé audì o miec liejer mi paroles de prutesta n con’ dla situazion zitia che on tla Scola de Mujiga de Gherdëina, dantaldut da canche l ie unì stlut ju la cunlaurazion cun l’autra scoles, la tlasses de mujiga cun la Scola Mesana de Urtijëi, ma nce la tlasses de mujiga cun l Lizeum d’Ert Cademia. L uel vester paroles de prutesta, ajache nëus coche scoles dla valedes ladines son veramënter for inò l’ultima roda dl carët!« Nscila l diretëur la Scola de Mujiga de Gherdëina Vinzenz Senoner.
Senoner sotrissea che »la Scola de Mujiga de Gherdëina fova bele dan 35-40 ani scialdi danora, te plu cuestions, permez a truepa d’autra scoles de mujiga de Südtirol. Penson mé a cër’ strumënc che univa bele ntlëuta nseniei te Gherdëina: te d’autra scoles ne cunesciovi niancanó mo cër’ strumënc. Da n valgun ani incà vëniel monce nsenià la zitra, y ultimamënter l fagot. La Scola de Mujiga de Gherdëina à oradechël nvià via coche prima scumenciadives particuleres, per ejëmpl la cunlaurazions mujigheles cun la scoles publiches, l nseniament dla furmazion dla usc, pona la mujiga tla scolines. Nsciuma, povester màncel la drëta lobby per sensiblisé la politica dl drë’ viers?«

»La Scola de Mujiga de Gherdëina ie l’ultima«
Vinzenz Senoner conta da ulà che l vën ora l majer problem, do si ntënder, che massa sculeies ladins ne possa nia fé pea la lezions de scola de mujiga: »N curt se tràtela de chësta cossa: ufizialmënter fajons, coche ladins, pert dl »Bereich Deutsche und Ladinische Musikschulen«, do che l assessëur Florian Mussner ova metù ju, deberieda cun l’assessëura Sabina Kasslatter Mur, na stleta cunvenzion cun la scoles de mujiga tudësces. De chësta »cunvenzion« ne se ons nëus ladins mo ntendù nët nia che la fossa stata de utl per nosta scoles de mujiga. Al incontra: duc canc, scumencian dala scoles talianes y sambën nce la scoles tudësces (y tlo mieni ie duta la scoles!, scolines, scoles de ublianza, scoles autes, scoles prufesciuneles, scoles de mujiga y n.i.), se à for rangià, canche l fova da giapé velch. Dantaldut de auzé la ressurses de nseniamënt, che l sibe ëures, nsenianc y personal n generel, strutures y finanziamënc. Al mumënt ie la Scola de Mujiga de Gherdëina l’ultima de dut Südtirol, n con’ de ëures de nseniamënt, da coche n possa udëi dala tabela che reporta la cumpëida di sculeies cun la cumpëida de ëures a nosta despusizion. L tleca mé paredlé la scola de Gherdëina cun una che ie feter valiva. Te nosta scola iel 552 sculeies, ma cun mé 195 ëura de nseniamënt, ntan che la Scola de Turesc – Ahrntal à 564 sculeies scric ite, ma la à bën 257 ëura, che ie passa 60 ëura de nseniamënt deplù! Y chësc fej ora belau trëi stieres deplù! Urmei ie duc a una che nvestì tla furmazion de mujiga de nosc jëuni ie scioldi spendui bën! Da muië iel che tla gran tradizion de Gherdëina iel propi la cultura mujighela che vën safuieda, ajache nëus ladins son, ala fin dla finedes, mé tolerei. L bel, o l burt, ie pona che plu maestri de Gherdëina muessa se n jì a nsenië te d’autra scoles de mujiga ncantëur, per ejëmpl a Bulsan, Persenon, Sterzing, Maran, Sëuc, Burnech y d’autres, canche tlo da nëus fóssel pu sculeies dan porta che ie bele dai ani sun na lista d’aspieta! De dut chësc iel drët che l ti vënie fat a l savëi a duta la populazion!«

Nscila Vinzenz Senoner, che ti mët a cuer al assessëur provinziel Daniel Alfreider y ala ntendënta Edith Ploner de fé valëi la rejons di ladins. Ala dumanda de cieche la doi scoles de mujiga ladines uel, respuend Senoner: »Che l ti vënie cunzedù almanco sies stieres prun. Per ne messëi nia dì, tl daunì, canche l pudëssa vester massa tert: Assan pu cialà deplù dla Scola Ladina!«

Deplù tla edizion stampeda di 22 de mei

David Lardschneider

FOTO: La Scola de Mujiga a Urtijëi.