Gherdeina

media/k2/galleries/4703/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-23_um_09.27.49.jpg
25 de merz 2017

Valentine Kostner presidënta dl Museum de Gherdëina

Nstadì iel stat la reunion generela dl Museum de Gherdëina. Danter l auter iel unì lità l cunsëi nuef
Museum - La Lia dl Museum de Gherdëina ova nstadì nvià ite duc si cumëmbri y sustenidëures ala reunion generela anuela tla biblioteca dla Cësa di Ladins a Urtijëi. Sun l ordn di fòvel, do la paroles de salut dl presidënt da dant Wolfgang Moroder y dl'autoriteies prejëntes, la relazion dl ann de atività 2016 cun recunescënzes per cunlaurazion de ulentariat, l rëndicont de cassa 2016 y la previjions per l 2017.

Deplù te la edizion dl 24 de merz
media/k2/galleries/4668/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-16_um_09.31.27.jpg
20 de merz 2017

Scumenciamënt nuef tla scultura

Feter vint ani alalongia iel unì stlut ora l savëi manuel y tecnich dl artista. Permò ti ani '80 iesen inò jic a crì chëst'ert tan giut cundaneda
Ert - L fova la crëta te n pensé coletif, basà sun ideologies y esperienzes de grupa, che à senià i ani '60 y '70. La Pop Art, la Minimal Art, la Performance o l'ert cunzetuela à tëut ite posizions defin contraditories, te chëi ani de bontà y bënsté. Si prutesta jiva contra l cumerz y la spiculazion de chëi ani. Iusta perchël unìvel prejentà sun la scena dl'ert mé pensieres, ideies o situazions coche opres daviertes y nteratives.

Deplù te la edizion dl 17 de merz
media/k2/galleries/4667/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-16_um_09.30.28.jpg
19 de merz 2017

Dutor per prufescion y per pascion, nce su per i crëps

Chëst'ena à l dutor Seppi Perathoner dl Orp cumplì i 90 ani. Truep savëssel da cunté de si vita y nce de si lëur da dutor. N di sons jita a l crì y se l'on ciaculeda mpue'. Canche ti é damandà sce l ti judova pa nce ai judacrëp, iel unit a lum aspec drët nteressanc
Persones - Canche Joseph-Seppi Perathoner dl Orp ova trënt'ani y fova n dutor jëunn, fòvel n iede stat da jì sun Saslonch a judé. L dutor dl Orp à dit che l ova messù ti damandé a si pere, sce l ëssa pudù jì a crëp. Giuani da Iman ova pona cherdà su sa Uridl, damandan de jì da bera Valantin a udëi sce si mut, l dutor, ëssa pudù jì pea. L ova dat ju l tarlui sun trëi persones che fova tl crëp. Ruvei sun l luech, fòvel doi morc.

Deplù te la edizion dl 17 de merz
media/k2/galleries/4666/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-16_um_09.34.32.jpg
18 de merz 2017

Zeche de mat: la realtà aumenteda

Val Gardena Magazine 2017: La 19ejima edizion dla zaita de cultura y nfurmazion turistica te Gherdëina ie bele da n struf incà danman. Articuli nteressanc ntëur a Gherdëina y si jënt, scric te trëi rujenedes y cun de bela fotografies atueles y storiches, cun articuli nce n con' dla cultura y rujeneda ladina. Passa 35.000 copies da giapé debant. La nuvità ie la "realtà aumenteda"
Publicazions - "Realtà aumenteda"? N curt uel chël dì che la plates dl Val Gardena Magazine 2017, sce cialedes tres l smartphone, l fonin aposta, se animea, giapa vita, se muev, te trajan ite te na realtà nueva, cun videos, fotografies y cuntenuc estlujivfs.

Deplù te la edizion dl 17 de merz
media/k2/galleries/4631/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-09_um_11.48.49.jpg
13 de merz 2017

Vampires te Gherdëina per la festa di 50'ani

„Te muesses murì per viver!" ciantova l grof Emanuele Esposito cumpanià dal auter grof Eduard Demetz de Sulé cun l keyboard. Tramedoi sambën vampires, unic adalerch aposta dala Transilvania per la gran festa te Tublà da Nives te Sëlva
Vampires - I doi muderadëures y espunënc dl Tublà da Nives Leo Senoner y Lukas Plancker se ova sambën segurà - che n ne sà mei a de teles-, cun na gran culana de ai, che, da coche n sà, fej sté dalonc i vampires.

Deplù te la edizion dl 10 de merz
media/k2/galleries/4630/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-09_um_11.49.10.jpg
12 de merz 2017

De chi ie pa i troies dala nëif?

Dantaldut te n ann coche chësc, cun puecia y deguna nëif naturela, iel sautà ora la cuestion dla cumpetënza n con' di troies cun nëif che lasce pro ai turisć de se muever dai purtoies demez de viers di hotiei, garnis, residences y fitamajos dales pertes ora
Turism - Gottlieb Welponer, hotelier de Sëlva, ie unit te redazion dla USC. L ti sta a cuer na cuestion, a d'ël ma nce ai autri hotelieres dl raion la Poza te Sëlva: "Coche savon iel stat tan che deguna nëif naturela, chëst ann, o almanco massa puecia acioche i troies dai schi ëssa abù nëif assé per ti garantì ai turisć dai schi de se muever dai purtoies demez cun i schi sëura, per ruvé permez a si hotel dales pertes ora."

Deplù te la edizion dl 10 de merz
media/k2/galleries/4629/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-09_um_11.49.24.jpg
11 de merz 2017

„De gra, Rion Horita, l ie stat na legrëza!"

Chëstes la paroles dl diretëur dl ITE Bruno Senoner n ucajion de na pitla festa che ie stata nstadì per saludé la sculea dl Iapan Rion Horita, che ie stata tl ITE a scola ades cater ani alalongia y che va śën de reviers a cësa per jì al'Università. Ntant se tòlela pea te si cuer l lecort per l Saslonch y la legrëza dla bales che ti à d'ëila for sapù tan bones
Persones - Do cater ani y tenian cont che la univa da tan dalonc caprò y l'à mpo „tenida ora" bën ades cater ani, iel zënzauter drët mëter a jì na tel pitla festa. Chësc l pensier dla presidënta dl Schi Club Gherdëina y nsenianta dl ITE Lidia Bernardi, che à urganisà na pitla festa danter cumpanies, nsenianc y trainadëures, per saludé la sculea dl Iapan che ie unida ca te Gherdëina a jì a scola y a jì cun i schi cun l Schi Club Gherdëina.

Deplù te la edizion dl 10 de merz
media/k2/galleries/4593/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-02_um_09.31.30.jpg
06 de merz 2017

Tremoc tla storia

L gran tremot dl 1348 y la sparizion dl ciastel de Stetteneck a Urtijëi
Storia - De jené dl 1348 fova suzedù bonamënter l majer tremot che l ie mei stat tla Elpes y tl'Europa zentrela. Chësc tremot à desdrù truepa cëses dantaldut danter l Friul y la Ciarinzia, a pensé che ntlëuta fòvel, permez a al didancuei, plutosc puecia cëses, gran pert pitles y fabrichedes de lën. La Brockhaus Enziclopledia scrijova che te chësta catastrofa fòvel mort passa 5.000 persones.

Deplù te la edizion dl 3 de merz
media/k2/galleries/4592/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-02_um_09.19.14.jpg
05 de merz 2017

Se fé su, vester per n di zachei d'autri

Carnescià te Gherdëina. Nce chëst ann iel stat plu manifestazions ti luesc de Gherdëina, ulache n à pudù se devertì y udëi de bela mascres
Carnescià - Da Juebia Grassa nchin Merdi de Carnescià àn nce te Gherdëna festejà l tëmp plu stravaganty mat dl ann. Sun i purtoies dai schi iel stat la scoles de schi che à metù a jì desmustrazions n mascra sun i schi cun spetaculi d'uni sort.

Deplù te la edizion dl 3 de merz
media/k2/galleries/4591/thumbs/Bildschirmfoto_2017-03-02_um_09.18.52.jpg
04 de merz 2017

La tapa dl Giro d'Italia a Urtijëi vën for plu y plu daujin

Te trëi mënsc iela tan inant. Cun l'assessëur per l sport de Urtijëi Ivan Senoner à la USC rujenà dla tapa dl Giro d'Italia, che sarà de mei de chëst ann. Cënt dessënies y cënt scric de sculeies dla mesana de duta Gherdëina, per festejé i cënt ani dl Giro
Giro d'Italia - L assessëur Senoner vën adalerch te ufize dla USC cun l dessëni de Sofia Mauroner, sculea dla scola mesana de Urtijëi, che ti unirà mandà ju ala Gazzetta dello Sport, urganisadëura dl Giro, acioche la posse se fé n cheder dla tipologia dla scumenciadiva.

Deplù te la edizion dl 3 de merz
media/k2/galleries/4463/thumbs/giorgio_moroder_francisca.jpg
07 de fauré 2017

Giorgio Moroder a Sanremo

Presidënt de iuria dl Festival de Sanremo ie chëst ann „nosc“ Giorgio Moroder
Sanremo - Pra l Festival de Sanremo 2017 à la iuria de esperc na gran fazion: dala cuarta sëira inant à la dezijion de chësta iuria la fazion de fé ora n terzo dla votazion finela de uni ciantia che fej pea pra la garejeda. Ot ie i cumëmbri de iuria; l diretëur artistich Carlo Conti à cunedì che l sarà propi „nosc“ Giorgio Moroder che tulerà monce ite la ncëria da presidënt. I autri set ie l speaker de radio y diretëur artistich de Radio Deejay Pasquale Di Molfetta, miec cunesciù coche Linus, l ...
media/k2/galleries/4283/thumbs/Bildschirmfoto_2017-01-04_um_16.29.13.jpg
09 de jené 2017

Biaggi prejënta te Gherdëina l „Max Racing Team“

L campion de motores Max Biaggi à prejentà a Urtijëi si scuadra nueva, che fajerà pea tl 2017 l campiunat CIV Moto3. Una de si finamires ie la ndesfideda a Valentino Rossi tl Mundiel, che à ënghe na si scuadra
Vënderdi ai 16 de dezëmber, Urtijëi: tl Montchalet nuef de Kuno Moroder y Marco Pezzutto à l pluricampion de jì cun l motor Max Biaggi prejentà si team nuef. Biaggi vën bele da trup ani incà te Gherdëina, l à n liam sterch cun nosta valeda y duta la cuntreda dla Dolomites y nce cun i doi patrons dl hotel nuef Moroder y Pezzutto y si families.

Deplù te la edizion stampeda dl 5 de jené.
media/k2/galleries/4282/thumbs/Bildschirmfoto_2017-01-04_um_16.28.51.jpg
08 de jené 2017

„Safe-Skiing": co se cumpurté sun purtoi

La Scola de Schi de Urtijëi mët a jì regulermënter cursc per mparé a se cumpurté aldò, canche n va cun i schi. L diretëur Leo Zambon: „Nia pruibizion, ma sensiblisazion acioche l ne suzede nia"
Coche spiega l diretëur Leo Zambon dla Scola de Schi de Urtijëi „ne n'ie l curs de segurëza sun i purtoies, "Safe-Skiing" per nglëisc, nia pensà per ulëi jì ite te tematiches scialdi cumplichedes de furné dedora dai purtoies, o gor de tuché cuestions legislatives o de prim aiut massa spezifiches, ma de nsenië y de ti dé cunsëies a chëi che va cun i schi y cun l snowboard n con' de co se cumpurté sun i purtoies, per vester plu segures y dantaldut per schivé de se fé mel."

Deplù te la edizion ...
media/k2/galleries/4281/thumbs/Bildschirmfoto_2017-01-04_um_16.28.41.jpg
07 de jené 2017

Julé nce de scur per judé da mont su y tla valeda

Pra la senteda generela di Judacrëp à n valgun ulenteres lascià la lerch ai jëuni che vën do. David Demetz à giapà l sbeter grisc y l Cator. Hubert Moroder resta inant presidënt
Per ti cialé de reviers al ann rich de ativiteies di Judacrëp Gherdëina iel unì metù a jì la generela tradiziunela dla fin dl ann tl Hotel Genziana a Urtijëi, n sada ai 17 de dezëmber. Dan scumencé la generela iel unì lecurdà l ex-presidënt dl CNSAS Lorenzo Zampatti, che nes à purtruep lascià. L presidënt di Judacrëp Hubert Moroder à tenì na relazion de duc i ntervënc fac ntan l ann.

Deplù te la edizion stampeda dl 5 de jené.
media/k2/galleries/4247/thumbs/Bildschirmfoto_2016-12-23_um_14.42.58.jpg
01 de jené 2017

"L ciof brum"

Nstadì iel stat a Urtijëi la prejentazion dl liber nuef de Ulrica Perathoner
De Ulrica Perathoner dij Vinzenz Senoner che „la ie sciche si poejies, dunchedes ite tl romantizism; ëila ie nscila, bona de viver tla ghendeda che nëus on per la gran pert perdù. L ie bel a avëi de tel persones coche Ulrica Perathoner." Nscila Senoner n ucajion dla prejentazion nstadì tla Scolina Salieta a Urtijëi dl liber nuef de poejies scrites per tudësch da Ulrica Perathoner de Caio. L se trata de poejies d'ert y de d'autra poejies che la autëura de Urtijëi à publicà tl liber dal titul ...
media/k2/galleries/4245/thumbs/Bildschirmfoto_2016-12-23_um_14.42.25.jpg
30 de dezember 2016

Usservé y unì usservei

L Museum Ladin Ciastel de Tor y l Istitut Ladin Micurà de Rü à prejentà la monografia de Franz Josef Noflaner, scritëur y artista de Urtijëi
La ie tan inant. L autëur y artista Noflaner à giapà chël recunescimënt che l se ëssa tan mbincià te si vita: na publicazion de si opres.

N juebia ai 15 de dezëmber à la diretëura dl departimënt povinziel Museums Karin Dalla Torre, l diretëur dl Museum Ladin Ciastel de Tor Stefan Plancker y l diretëur dl Istitut Ladin Micurà de Rü Leander Moroder prejentà la monografia dl artista y scritëur de Urtijëi. Tla Cësa di Cungresc a Urtijëi iel unit adalerch truep nteressei d'ert y leteratura per se ...
media/k2/galleries/4242/thumbs/Bildschirmfoto_2016-12-23_um_14.40.23.jpg
28 de dezember 2016

Florentine uel l savëi

N bel teater dla dumbries cun mujiga, purtà dant per tudësch, dal titul "Florentine uel l savëi", ie unì mustrà nstadì tla sënta dla Scola Elementera a Urtijëi. L pez ti à plajù dassënn, n audiva tresora l "wow!" di pitli de prima elementera
La trama: Florentine ie na muta che abina te ciulé n tamburdl de si nëine. La sona dut l di limpea, dantaldut ajache la ulëssa fé pea pra l cunzert ala fin dl ann de scola, sunan pea cun l'urchestra de scola. Danz che dut cant ne n'ie nia tan saurì, coche la minova tl prim. Ma la uel l savëi, zeder ne uelela danz nia!

L teater ie mpue' sui generis, l ne n'ie nia fat da atëures, ma da dumbries. La paladina dà l mesun che da dovia pàssen cun figures njeniedes ca, tl cajo cuncret dala nsenianta ...
media/k2/galleries/4240/thumbs/Bildschirmfoto_2016-12-23_um_14.39.25.jpg
27 de dezember 2016

100 ani ferata de Gherdëina

Cun trëi scumenciadives stlutes ite te n aperitif culturel àn n la ultima dumënia stlut ju la manifestazions per lecurdé l anuel di 100 da canche n ova fat la ferata de Gherdëina
L Chemun de Urtijëi à nvià a chësta manifestazions spartida su te trëi pertes, n dumënia danmesdì ai 18 de dezëmber n iede tla cësa de cultura Luis Trenker, ulache l univa prejentà la edizion nueva dl liber „Die Grödner Bahn", pona ora la Stazion ulache l ambolt à naugurà la locomotiva che ie unida dertureda su a puntin y ala fin mo tla sala „Gisela Moroder", ulache n pudova ti cialé ala mostra dl cuncors per na marca dla posta per i 100 ani dla ferata de Gherdëina. Na bela cumpëida de jënt iel ...
media/k2/galleries/4238/thumbs/Bildschirmfoto_2016-12-23_um_11.47.50.jpg
26 de dezember 2016

„72h zënza cumpromis" tla Republica Zentralafricana

Per l prim iede à nce na pluania dla zità de Bangui fat pea pra l proiet dla „72h zënza cumpromis". Tlo se tràtel plu avisa de n proiet soziel, ulache jëunes y jëuni se pera ite la manies, per realisé zeche deberieda y arjonjer n ubietif che n se ova tëut dant, sambën te nia plu che 72 ëura
Moses Otii ie n misciuner di Comboni che ova studià a Dispruch, ulache l à mparà a cunëscer chësc proiet y se ova tëut dant de l realisé te si pluania tl'Africa. Per chësta ucajion à nce trëi jëunes de Südtirol tëut su l nvit de Moses a lauré pea chisc dis y a mparé a cunëscer i jëuni de si pluania.

Bangui ie la capitela dla Republica Zentralafricana cun 794.000 abitanc. La pluania de Moses, che ie dal 2012 incà preve, à prësciapuech 50.000 abitanc y tol ite na gran pert dla zità de Bangui. Plu ...
media/k2/galleries/4214/thumbs/Bildschirmfoto_2016-12-16_um_10.23.03.jpg
19 de dezember 2016

Gran cëina de gala per i 50 ani dla lia dl Teater de Sëlva

Nstadì iel stat na gran festa te Sëlva. Per l'ucajion iel nce unì unerà truep cumëmbri dl Teater. Wolfi Mussner y Rudi Avi presidënc d'unëur
La sala te Calonia de Sëlva fova scialdi bela, cun decurazions de marueia. Coche à dit Alex Runggaldier, che à fat da muderadëur ntan la sëira, cun profesciunalità y truep umor, coche l ie drët a de teles: „N rengraziamënt ti vàl dantaldut a Claudia che ne se à nia mé lascià tumé ite dut cant ma à nce realisà dut cant, sambën judeda da si cumpanies Caroline y Lisa. La festa à stlut ju na lingia de manifestazions y scumenciadives metudes a jì ntan dut chësc 2016.

Deplù te la edizion stampeda dla ...