Letres

media/k2/galleries/6727/thumbs/Bildschirmfoto_2018-02-14_um_16.14.13.jpg
19 de fauré 2018

Chi de Mareo y l encherscedum do Fanes

Canche an enconta un de Mareo fora per l mond l auden tost rejonan de sie paisc y de sies monts, de Fojedöra, de Senes y Fodara Vedla y dantaldut de Fanes. Ti damané sce al ti encresce do Fanes é perdret na domanda retorica; la resposta pò demé ester 'sci', o desche ei dij, 'poa'. Per n badiot é Fanes na gran mont via do Sas dla Crusc y Lavarela, per i marei él cotant de plu, al é l post olache é enravijés sia storia, sia identité, sie destin. Ie son ruvé l prum iade te Gran Fanes canche i fove ...
media/k2/galleries/6726/thumbs/Bildschirmfoto_2018-02-14_um_16.14.07.jpg
19 de fauré 2018

Na bela festa

Giulan ala Uniun dles Eres da La Val y ales atres porsones che arjigna ca liturgies te dlijia cun mitans y mituns
A La Val él deventé tradiziun che al vëgn invié la pröma domënia de forá düc i pici che é gnüs batiá tl ultim ann - adöm ales families - a na picera festa en ocajiun dl De dla Vita. Le consëi dla Uniun dles ëres á ince chësc ann mené fora n bel invit ales 22 families de chisc pici; y oramai düc é gnüs, cun fredesc y sorus, nenesc y las, berbesc y mëdes, che é te val' caje ince gnüs da dalunc adalerch. Te dlijia êl gnü arjigné danfora n lëgn cun lassura pom, vignun cun la foto y l'inom dl pice o ...
12 de fauré 2018

Offline y online

Pro - de ütl y contra - de dann
Offline y online: chëstes döes parores incunton vigni de tl computer, ti foliec, ti libri y dantadöt söi smartphone y tl internet. Al é döes espresciuns daldöt decuntra. Öna vá cuntra l'atra. I podun les confronté cun le de y la nöt, cun le bun y le prigo. Sciöche vigni porsona y cossa á so contrar, insciö ince l'internet. I mituns da scora y dantadöt i jogn adora tres deplü computer o smartphone, che é de gran ütl y datrai ince de dann. Cun chisc aparac ciafunse dötes les noeles da indlunch ...
29 de jené 2018

Turism e cultura, binomie che venc

É scutà sun Radio Studio Record la trasmiscion "L Codejel" olache l'é stat intervistà l diretor de l'Apt de Fascia Weiss, l president di impianc portamont Dezulian, l president di hotelieres del Zenter Fascia Lasagna, l president de la scola de schi de Vich Pedrotti. L'argoment revardèa l'andament de la sajon turistica te val fin da Pèsca Tofènia.Duc con sfumadures desvalives se à declarà contenc de coche la é jita la pruma pèrt de la sajon da d'invern, tant per la situazion de la neif ...
15 de jené 2018

L sgherz di sachec bio

Dal prum jené l'é jit en doura l'obligh de durar i neves sachec biologics per fruc e ortames a paament dai 2 ai 5 centeisemes l'un.La motivazion ofiziala l'é la limitazion de la doura di sachec de plastica duré fin ades e donca contribuir a la batalia contra l'entesseament. E fin chiò dut ben.I neves sachec biodegradaboi i cognessa se desfar; alincontra enveze no i pel vegnir duré per trar le lavadure, ma i cogn esser trac te la plastica, desche duc i autres carnieres de plastica.Enlouta perché ...
08 de jené 2018

"Minority Safe Pack": firmon dute cuante!

L é ormai pasà noe mesc da canche ra FUEN-Federal Union of European Nationalities, à scomenzà a sturtà su firmes in internet sote el gnon "Minority safePack" par domandà a ra Union Europea de precurà de pì e meo ra minoranzes e de i dà pì valor a ra diversitàs culturales e linguistiches inze r Europa. Me par che see propio na bela ocajon par mostrà a r Europa e soralduto a r Italia che ra comunitàs de minoranza 's é fates de śente con gran voia de vive e portà inaante ra so cultura e res no se ...
27 de dezember 2017

Ladins sion e volon restar

En vender passà é tout part con enteress a la radunanza anuala de l'Istitut Ladin Majon di Fascegn.I pensieres e i sentimenc che me é passà per l ciaf endana la riunion l'é stat n muie e en part ence emportanc, amàncol per me.N prum sentiment, che me à tocià l cher a na vida fona, l'é stat chel de aer sentù, travers le neve de la Mediateca ladina, la ousc de mi pare Giovanni de Cechinol. N sgric me é passà anter i osc, dò béleche 40 egn da canche l'é se n jit, tel scutar sia ousc chiara, te n ...
27 de dezember 2017

L'adort lumenous de Tone de Poldin

Instadì Tone de Poldin s'à metù en viac envers chel mond spirituèl e fon olache duc se troaron na dì.Da n trat l'èa capì che instouta no fossa stat el a ruèr en ponta, ma la ponta a ruèr te el. E el l'à azetà l gonfet e l temporèl fort de milions de rajes de soreie, de n pissèr ametistin, de aices, grignoc e braciacoi jentii che te sia majon e su per crepes e monts, l'èa troà, chierì e ciapà fora per duta sia ejistenza.Tone l'é stat n om dal pensier fon e avert, tant envers i tempes che envers ...
27 de dezember 2017

Copa dl Mond

Lieje tla „Dolomiten" di 19 de dezëmber che Marcello Varallo ëssa pra l Cungres FIS de Vancouver tl Canada metù tl calënder de Copa dl Mond na garejeda de slalom lerch tl'Alta Badia. Ne me lecorde nia de avëi ancuntà Marcello Varallo a Vancouver, ma me lecorde che cun l aiut de Serge Lang, presidënt dla Copa dl Mond, fovi iló stat bon de purté na garejeda de Copa dl Mond nce tl'Alta Badia.N con' di 50 ani de Copa dl Mond te Gherdëina me à trueps damandà ciuna che fossa la majera desferënzia ...
18 de dezember 2017

Zitadinanza dopla

N con' dl comentar de pruma de D. Lardschneider dl 7 de dezëmber 2017
Muesse dì che son a una cun D. Lardschneider n con' dla despartizion di ladins dla provinzia de Bulsan y chëi de Trënt y Belun, o coche ël scrij la "nia-cunscidrazion". Do mi ntënder fóssel, sambën for sce l'Austria tulëssa la dezijion de ti dé la zitadinanza ala mendranzes tudësces y ladines tla Talia, bon y drët sce nce i zitadins ladins de Fascia, Fodom y Ampëz, descendënc de antenac austriacs, giapëssa l mesun de se damandé la segonda zitadinanza.
Purtruep vëniel te chësc comentar inò n iede ...
20 de november 2017

Recors per aer serà la strèda del Sela

L Comitat per la defendura di Jouves de la Dolomites à enciarià so avocat de portèr dant n recors contra l parer a favor del Ministèr Infrastrutures e Trasporc per serèr la strèda statèla 242 del jouf de Sela.Ai 28 de oril del 2017 l MIT, aldò de la domana prejentèda da la Provinzies de Busan e de Trent, palesèa parer a favor per serèr la SS 242 aldò del decret legislatif 46/2016. La doi Provinzies à deliberà coscita de serèr la strèda e contra chesta delibera l Comitat à fat recors ai doi Tar ...
11 de november 2017

No fam de carieghe, ma giust derit per le mendranze

Leje con mìngol de dejorientament sui sfoes l rendicont de la scontrada anter i partic de Zenter Cencia Autonomist del Trentin. Someassa che la U.A.L. per restar ite te la coalizion, "auze l priesc", la revendichee candidatures ti coleges per le litazion nazionale, scaji che chesta domana sie leada a bioc enteresc de boteiga, a fam de "carieghe" ...L dejorientament vegn cà da la conscidrazion che l sistem lital per l renovament del Parlament à recognosciù te la region Trentin Sudtirol n sistem ...
06 de november 2017

A 10 agn dal referendum: cotánt creielo l Comun de Fodom nte l'unité ladina?

Davò la taola torona de n sabeda da sëra a Reba a 10 agn dal referendum de Col, Fodom e Ampëz per passé con Bolsán, de tánc son tournei a cesa co nen gran magon. Chël che on capì de fato, l é che no n é deguna poscibilité pratica per i trei comuns de passé con Bolsán, o de avei chelche autra forma de autonomia, per ejemple nte na provinzia ladina, o nte na circoscrizion ladina de na Region dolomitica, che diebe unité ai ladins e che valoriseie ence chisc trei comuns davò tánc de agn de dománde ...
30 de otober 2017

L strapac de noscia religion

Vegn l meis di Morc, l meis de november. Da tradizion fascèna e usanza cristièna chi egn se s'injignèa con corones e orazions per l'Èmenes e a recordèr duc i Sènc, perché per i cristiegn, Sènc, sion chiamé a doventèr duc chenc. Chesta recordanza di Sènc l'era ence n recordèr a chi che sion chiamé noetres cristiegn e l'era na festa che vegnìa vivù con devozion e soraldut forsci, me é pissà più che n'outa, l'era ence l met per descedèr i cristiegn più tebesc, perché recordèr nesc morc che ne à ...
28 de agost 2017

Le bojëgn da tigní adöm

Na letra
Tl ultim tëmp él sté tres indô articui desplajors da lí ti foliec. Articui che me fej dassën ponsé y me dá na sensaziun de desconfort: olá sunse pa pordërt rová, ci raporc nes costruiunse pa incër nos ia, cun ci sentimënc nes incuntunse pa danter vijins, paejans, conesciüs?

Tl passé dl tëmp pêl che i pinsiers y les aziuns de valgünes porsones danter nos chiló tl’Alta Badia ais n travert su: chël de ne ti consintí nia a d’atri, chël de ne se baié nia plü se ciaran ti edli, deache l’invidia te döt ...
07 de november 2016

Le ladin pó fá faziun

Al é les 22.45, i sun senté sön let ch’i pënsi, y som degüna. I sun sté püre, na sort de coies, da 10 dis, y al pê che ara vais da de a de miú, borjú ne n’ái degun, porchël pói ince mangé, lisier. Pordërt ne messassi nia scrí, che dedô sunsi tan stanch. Do ch’i á lit le bel articul de Lois Trebo söl islam (ediziun 21.10.16, adr), m’ái sintí miú. Él mo le lingaz dla uma che fej faziuns positives? Canch’i scrii, ól dí che val’ é jü dër sot, sides le contignü che les parores. Al é bëgn n lingaz ...
07 de november 2016

Lege ladina - ma bona por na pert?

Sciöche i á lit t’La Usc di 28 d’otober 2016 a plata 2, pêl che la lege sön i ladins da Balsan vais a Roma n vare inant, do che la Provinzia da Balsan, da Trënt y la Regiun á aprové le contignü dla lege che i portass ai ladins da Balsan manco descriminaziuns, mo valgügn dërc implü, ci che foss ma da laldé, ince sce al ne romagness ciamó na dërta ligna da damané por arjunje che i ladins ess i medemi dërc di taliagn y todësc de Südtirol.Impó me damani, sce al ne foss nia gran ora che al gniss fat ...
14 de november 2016

Stredes o vies?

Tl ann 1989 ova l Chemun de S. Cristina fat na delibera che mudova l inuem ”via” cun l inuem ”streda”. Ma mpo muessen for mo liejer che l vën scrit ”via”.Chësc ie da muië, ajache l inuem ”streda” scurtà ”str.” ie drët saurì da ntënder per duta la rujenedes dl mond. Ejëmpl: Straße per tudësch, strada per talian, street per nglëisc y ala fin per ladin, streda.Sautà tl uedl me ie chësc chisc dis a ti cialé ala Plata de Chemun de S. Cristina a plata 15, ulache duta la lizënzes per frabiché unides ...
14 de november 2016

Omosessualità

Ie muesse dì che lijan la lëtra de Tone da Cudan nstadì tla USC me éi bën fat mpue’ marueia. Pensan do ëssi bën pudù me nmaginé che vel’ un o povester niancanó puec la pënsa nscila n con’ dla omosessualità, ma na tel strentura de pensier y na tel ntoleranza, monce te na maniera tan ostentativa, ne me ëssi mpo no aspità. Ie rate che uniun y uniuna à l dërt de avëi y de dì si minonga, nscila sambën nce tu, Tone. Ma avisa nsci éi pona mefun nce ie l dërt de dì la mia.Per prima cossa ne me nfidëssi ...
14 de november 2016

“Al n’é nia gnü respeté ci che i proprietars á damané!”

Resposta al articul sön le lêch de ”Braia Fraida” y la intervista al ombolt Robert Rottonara, publicá t’La Usc nr. 41 di 21 d’otober 2016
Te troc paisc incër le Sela, savunse che al é problems da ciafé sperses y autorisaziuns da fá n lêch artifizial por l’inevamënt tecnich. Sciöche comproprietar dla Interessënza Col Alt a Corvara, oressi recordé che degügn de nosta vijinanza n’é mai stá ”cuntra” la costruziun dl lêch de ”Braia Fraida”, gnanca la jënt che vëgn fac fora i plü ”rî”. Düc á tres dit de sce, mo a certes condiziuns fates fora düc adöm tles incuntades danter nos, olache le presidënt dla vijinanza che chërda ite é ...