Letres

02 de auril 2018

Schivon l pericol del "no l'é doi zenza trei"c

É let con enteress e curiosità la touta de posizion del diretif slarià de l'Ual e confesse che più che na roba no me à piajù.Se l'é vera che de spes Fascia à votà a dreta a le litazion nazionale, aboncont no posse desmentiar che a Roma, pur te tempes piutost dalonc, l'é jit l mai desmentià Anesi e l conseier regional atual Beppe Detomas. Fosc l'Ual aea ben autra motivazion e gaissa.L'é vera che te chesta campagna litala l'Ual no era empegnada diretamenter con n sie candidat, ma demò con l ...
20 de merz 2018

Ciamó val' picia coriosité söles ultimes lîtes

Les ultimes lîtes á bëgn rosedé le scenar politich tla Talia. 5 stëres y Lega l'á fata da patruns, mo a me ne me fej nia le plü demorvëia i partis che á davagné o pordü, mo la cherta politica dla Talia despartida te nord y süd-südost; zënter man dërta dessora y 5 stëres dessot. Val' isola dl zënter man ciampa danterite. Tler él che le resultat de 5 stëres n'é nia ma protesta, mo la vëia da mudé, tl süd magari n debojëgn da mudé por superé de maius problems di muciadus, dla dejocupaziun, dla ...
20 de merz 2018

Na reflesciun

Conscidraziuns sön le resultat dles lîtes di 4 de merz 2018
Al me sides conzedü da fá na picia reflesciun sön le resultat dles lîtes di 04.03.2018. Jí a lité é n dërt, mo imprömadedöt n dovëi de vignun de nos, ch'i daidun insciö para - cun responsabilité - da cherié o mantigní la situaziun politica che definësc nosta vita da vignidé. Ne tó nia chësc dërt cun responsabilité o le tó cun lisirëza me sá na gran iresponsabilité. Cun atenziun ái metü averda ala campagna litala tles ultimes edemes dan les lîtes. Cun indignaziun ái ascuté sö politics che ...
19 de merz 2018

La UAL à fat trop e la va inant con coerenza

Walter Bonatti dijea: coerenza no l'é esser verces, ostiné, limité, ma esser consapevoi de sia sceltes e azetèr la responsabilitèdes che vegn cà da chestes. L'é aer intendiments chières e carater.Segur l'acronim UAL ressona da doman fin net tel cef di conseieres de maoranza del Comun General de Fascia, vedù che no i fèsc auter che rejonèr, deslomenèr e straparlèr de l'Union Autonomista e del moviment ladin.L'UAL é stata fondèda del 1983 da n grop de fascegn che dò 30 egn de "batalies ...
19 de merz 2018

Sion en democrazìa, l'é l derit de opinion

Respone a la cuses del Conseier del Comun general de Fascia Patrik Falser.Cree con forza ti valores de la Costituzion, che la disc che duc i sentadins i à l derit de dir sia opinion e de fèr pèrt de sociazions o partic, che l'é l sèl de la democrazìa. Dut chest vegn portà inant ti raporc anter la persones e l joa a fèr jir inant la istituzions: Comuns, Regions, Stat e ence la desvaliva sociazions, de categorìa, sindacac e auter.Se no fossa idees e posizions desferentes, podassane aer n soul ...
19 de merz 2018

UAL e Union nia adum coi Fascegn per la Testor

Con chesta letra, che scrive con responsabilità zivila ti confronc de la Val olache stae, voi dantdaldut ge fèr i complimenc a la Senatora Elena Testor per l boniscim éjit de la litazions, ma soraldut voi envièr i Fascegn a fèr vèlch reflescion.L'Union Autonomista Ladina (UAL) la se defenesc per statut n partit politich regionèl, che aessa l'obietif de raprejentèr la mendranza ladina te la Provinzia, ma te chesta ùltima litazions no l'à fat chest tant, ajache l'à sostegnù la candidata Senatora ...
05 de merz 2018

"Pán desdit l é bon mangé": chelche riflescion...

Troc nta Fodom à vedù o vedarà l teatro o l pico film per fodom dal titol "Pán desdit l é bon mangé", scrit e realiśé da Elisa Costa e Isabella Marchione coi tosac da scola. L é tres bel vedei coche la creativité la pò se tò sua lerch nte scola, auna a la bravura dei tosac che con estro e pascion mpara suoi tòc e fesc de nen testo scrit n velch de vif e da se giaude per chi che ciala pro. Nte le righe che ven spò no sarà deguna critica al laour e al mpegno de chi che s'à dè da fè, ma mefo ...
05 de merz 2018

Dlieja de Sant Antone

Stimeda redazion dla Usc di Ladins,La dlieja de Sant Antone a Urtijëi ie n monumënt de valor de Urtijëi y la ie sot ala prutezion di monumënc dla Provinzia de Bulsan (Nr. 17122).Chësta dlieja ie nce danter i monumënc plu fotografei te Gherdëina. Dan dlieja iel unì metù su dan n valgun'enes na scultura de dlacia tlameda Pavon, plu o manco bela, ma che ti plej dessegur ai truep turisć che passa iló. Per ti dé lum de nuet ala scultura iel unì metù n cabl dla lectrisc za. 2 cm gros, che va bel de ...
media/k2/galleries/6727/thumbs/Bildschirmfoto_2018-02-14_um_16.14.13.jpg
19 de fauré 2018

Chi de Mareo y l encherscedum do Fanes

Canche an enconta un de Mareo fora per l mond l auden tost rejonan de sie paisc y de sies monts, de Fojedöra, de Senes y Fodara Vedla y dantaldut de Fanes. Ti damané sce al ti encresce do Fanes é perdret na domanda retorica; la resposta pò demé ester 'sci', o desche ei dij, 'poa'. Per n badiot é Fanes na gran mont via do Sas dla Crusc y Lavarela, per i marei él cotant de plu, al é l post olache é enravijés sia storia, sia identité, sie destin. Ie son ruvé l prum iade te Gran Fanes canche i fove ...
media/k2/galleries/6726/thumbs/Bildschirmfoto_2018-02-14_um_16.14.07.jpg
19 de fauré 2018

Na bela festa

Giulan ala Uniun dles Eres da La Val y ales atres porsones che arjigna ca liturgies te dlijia cun mitans y mituns
A La Val él deventé tradiziun che al vëgn invié la pröma domënia de forá düc i pici che é gnüs batiá tl ultim ann - adöm ales families - a na picera festa en ocajiun dl De dla Vita. Le consëi dla Uniun dles ëres á ince chësc ann mené fora n bel invit ales 22 families de chisc pici; y oramai düc é gnüs, cun fredesc y sorus, nenesc y las, berbesc y mëdes, che é te val' caje ince gnüs da dalunc adalerch. Te dlijia êl gnü arjigné danfora n lëgn cun lassura pom, vignun cun la foto y l'inom dl pice o ...
12 de fauré 2018

Offline y online

Pro - de ütl y contra - de dann
Offline y online: chëstes döes parores incunton vigni de tl computer, ti foliec, ti libri y dantadöt söi smartphone y tl internet. Al é döes espresciuns daldöt decuntra. Öna vá cuntra l'atra. I podun les confronté cun le de y la nöt, cun le bun y le prigo. Sciöche vigni porsona y cossa á so contrar, insciö ince l'internet. I mituns da scora y dantadöt i jogn adora tres deplü computer o smartphone, che é de gran ütl y datrai ince de dann. Cun chisc aparac ciafunse dötes les noeles da indlunch ...
29 de jené 2018

Turism e cultura, binomie che venc

É scutà sun Radio Studio Record la trasmiscion "L Codejel" olache l'é stat intervistà l diretor de l'Apt de Fascia Weiss, l president di impianc portamont Dezulian, l president di hotelieres del Zenter Fascia Lasagna, l president de la scola de schi de Vich Pedrotti. L'argoment revardèa l'andament de la sajon turistica te val fin da Pèsca Tofènia.Duc con sfumadures desvalives se à declarà contenc de coche la é jita la pruma pèrt de la sajon da d'invern, tant per la situazion de la neif ...
15 de jené 2018

L sgherz di sachec bio

Dal prum jené l'é jit en doura l'obligh de durar i neves sachec biologics per fruc e ortames a paament dai 2 ai 5 centeisemes l'un.La motivazion ofiziala l'é la limitazion de la doura di sachec de plastica duré fin ades e donca contribuir a la batalia contra l'entesseament. E fin chiò dut ben.I neves sachec biodegradaboi i cognessa se desfar; alincontra enveze no i pel vegnir duré per trar le lavadure, ma i cogn esser trac te la plastica, desche duc i autres carnieres de plastica.Enlouta perché ...
27 de dezember 2017

Ladins sion e volon restar

En vender passà é tout part con enteress a la radunanza anuala de l'Istitut Ladin Majon di Fascegn.I pensieres e i sentimenc che me é passà per l ciaf endana la riunion l'é stat n muie e en part ence emportanc, amàncol per me.N prum sentiment, che me à tocià l cher a na vida fona, l'é stat chel de aer sentù, travers le neve de la Mediateca ladina, la ousc de mi pare Giovanni de Cechinol. N sgric me é passà anter i osc, dò béleche 40 egn da canche l'é se n jit, tel scutar sia ousc chiara, te n ...
27 de dezember 2017

L'adort lumenous de Tone de Poldin

Instadì Tone de Poldin s'à metù en viac envers chel mond spirituèl e fon olache duc se troaron na dì.Da n trat l'èa capì che instouta no fossa stat el a ruèr en ponta, ma la ponta a ruèr te el. E el l'à azetà l gonfet e l temporèl fort de milions de rajes de soreie, de n pissèr ametistin, de aices, grignoc e braciacoi jentii che te sia majon e su per crepes e monts, l'èa troà, chierì e ciapà fora per duta sia ejistenza.Tone l'é stat n om dal pensier fon e avert, tant envers i tempes che envers ...
27 de dezember 2017

Copa dl Mond

Lieje tla „Dolomiten" di 19 de dezëmber che Marcello Varallo ëssa pra l Cungres FIS de Vancouver tl Canada metù tl calënder de Copa dl Mond na garejeda de slalom lerch tl'Alta Badia. Ne me lecorde nia de avëi ancuntà Marcello Varallo a Vancouver, ma me lecorde che cun l aiut de Serge Lang, presidënt dla Copa dl Mond, fovi iló stat bon de purté na garejeda de Copa dl Mond nce tl'Alta Badia.N con' di 50 ani de Copa dl Mond te Gherdëina me à trueps damandà ciuna che fossa la majera desferënzia ...
18 de dezember 2017

Zitadinanza dopla

N con' dl comentar de pruma de D. Lardschneider dl 7 de dezëmber 2017
Muesse dì che son a una cun D. Lardschneider n con' dla despartizion di ladins dla provinzia de Bulsan y chëi de Trënt y Belun, o coche ël scrij la "nia-cunscidrazion". Do mi ntënder fóssel, sambën for sce l'Austria tulëssa la dezijion de ti dé la zitadinanza ala mendranzes tudësces y ladines tla Talia, bon y drët sce nce i zitadins ladins de Fascia, Fodom y Ampëz, descendënc de antenac austriacs, giapëssa l mesun de se damandé la segonda zitadinanza.
Purtruep vëniel te chësc comentar inò n iede ...
06 de november 2017

A 10 agn dal referendum: cotánt creielo l Comun de Fodom nte l'unité ladina?

Davò la taola torona de n sabeda da sëra a Reba a 10 agn dal referendum de Col, Fodom e Ampëz per passé con Bolsán, de tánc son tournei a cesa co nen gran magon. Chël che on capì de fato, l é che no n é deguna poscibilité pratica per i trei comuns de passé con Bolsán, o de avei chelche autra forma de autonomia, per ejemple nte na provinzia ladina, o nte na circoscrizion ladina de na Region dolomitica, che diebe unité ai ladins e che valoriseie ence chisc trei comuns davò tánc de agn de dománde ...
28 de agost 2017

Le bojëgn da tigní adöm

Na letra
Tl ultim tëmp él sté tres indô articui desplajors da lí ti foliec. Articui che me fej dassën ponsé y me dá na sensaziun de desconfort: olá sunse pa pordërt rová, ci raporc nes costruiunse pa incër nos ia, cun ci sentimënc nes incuntunse pa danter vijins, paejans, conesciüs?

Tl passé dl tëmp pêl che i pinsiers y les aziuns de valgünes porsones danter nos chiló tl’Alta Badia ais n travert su: chël de ne ti consintí nia a d’atri, chël de ne se baié nia plü se ciaran ti edli, deache l’invidia te döt ...
07 de november 2016

Le ladin pó fá faziun

Al é les 22.45, i sun senté sön let ch’i pënsi, y som degüna. I sun sté püre, na sort de coies, da 10 dis, y al pê che ara vais da de a de miú, borjú ne n’ái degun, porchël pói ince mangé, lisier. Pordërt ne messassi nia scrí, che dedô sunsi tan stanch. Do ch’i á lit le bel articul de Lois Trebo söl islam (ediziun 21.10.16, adr), m’ái sintí miú. Él mo le lingaz dla uma che fej faziuns positives? Canch’i scrii, ól dí che val’ é jü dër sot, sides le contignü che les parores. Al é bëgn n lingaz ...