La Usc di Ladins

Me descëide ora na nuet dala trëi daduman, na nuet sarëina, tlera coche dinrer. Y vede ora a ti cialé ala stëiles. Ce marueia! Cun la bocia davierta resti iló, fërm, cee marueia, milesc, milions!
Y pënse. Y nëus ce pitli che son, sun chësta pitla tiera, sun nosta pitla codla bruma. Y se striton, y fajon viera! Ce scëmpl che l fossa, l bastëssa ulëi bon, se ulëi bon, po’ assans pesc y cun la pesc l paravis sun chësta tiera. Ce scëmpl che l fossa! Ce totli che son! Po ne assans nia plu i morc tla vieres, i patimënc, legrimes, i duei che nëus, umanità, nes fajon nstësc. Tan de morc, tanc, tanc. (Letra de Peter Kostner, Urtijëi)