21 de agost 2026
La Madona de aost a Cianacei
L é stat renovà la tradizion de la benediscion de la manes.
»Ferragosto« l no é mai stat na dì de festa per i fascegn. Ai 15 de aost l é scialdi stat la dì de Sènta Maria Maor, una de la festes de maor devozion de la Madona, canche en chesta dì vegnia benedì la manes; o senoauter da n bon trat de temp en ca l é la Festa di omegn da mont.
Enceben che de autres sie states lascèdes su, a Cianacei tegn bon permez la procescion de sènta Maria Maor. Vigni an da sera, do messa dita da don Mario te gejia del Sacro Cher de Gejù, la procescion passa fora per mez ...
»Ferragosto« l no é mai stat na dì de festa per i fascegn. Ai 15 de aost l é scialdi stat la dì de Sènta Maria Maor, una de la festes de maor devozion de la Madona, canche en chesta dì vegnia benedì la manes; o senoauter da n bon trat de temp en ca l é la Festa di omegn da mont.
Enceben che de autres sie states lascèdes su, a Cianacei tegn bon permez la procescion de sènta Maria Maor. Vigni an da sera, do messa dita da don Mario te gejia del Sacro Cher de Gejù, la procescion passa fora per mez ...
21 de agost 2026
L Socors é a la leta ma no podede ve n profitèr con lejiereza
Ence chest an a Ciampedel tel dì de la Madona d'aost l é stat onorà Sènta Maria Maor e festejà menacrepes, socoridores e duta la jent da mont.
En Sènta Maria Maor ogne an n numer semper maor de jent se bina tel zenter de Ciampedel per tor pèrt a la festa di Omegn da Mont, ma enceben che sie n grumon de foresć e nosc lengaz ladin cogne vegnir lascià mingol da na man, chest resta n event olache se sent semper bater l cher fascian.
Chest an la dì é stata averta te Piaz Veie da Stefano Lazzer, che ge à dapò dat la parola al vizepresident di menacrepes de Fascia Davide Rovisi e dapò l é stat la messa grana ofizièda da don Mario Bravin adum ...
En Sènta Maria Maor ogne an n numer semper maor de jent se bina tel zenter de Ciampedel per tor pèrt a la festa di Omegn da Mont, ma enceben che sie n grumon de foresć e nosc lengaz ladin cogne vegnir lascià mingol da na man, chest resta n event olache se sent semper bater l cher fascian.
Chest an la dì é stata averta te Piaz Veie da Stefano Lazzer, che ge à dapò dat la parola al vizepresident di menacrepes de Fascia Davide Rovisi e dapò l é stat la messa grana ofizièda da don Mario Bravin adum ...
21 de agost 2026
Lena y Nadine romagn campionësses provinziales
Les döes atletes dl’US La Ila á defenü ti dis de feragost le titul da campionësses provinziales tl torné de beachvolley a Bornech
A Bornech s’ál tigní tla fin dl’edema de feragost les finales di campionac provinziai de beachvolley 2026. Danter trëi dis, dai 14 ai 16 d’agost, s’á sfidé atletes y atlec de categories desfarëntes tl cheder dl Raiffeisen Beachcup, pian ia le vëndres cun les categories »Mixed« y »U16 Mixed«, spo sabeda tles categories »ëres«, »ëi« y U16, por jí inant la domënia cun les competiziuns U12, U14 y U18.
Por le terzo ann de fila á l’US La Ila arjunt na posiziun de relief tl cheder dl torné: danü á le ...
A Bornech s’ál tigní tla fin dl’edema de feragost les finales di campionac provinziai de beachvolley 2026. Danter trëi dis, dai 14 ai 16 d’agost, s’á sfidé atletes y atlec de categories desfarëntes tl cheder dl Raiffeisen Beachcup, pian ia le vëndres cun les categories »Mixed« y »U16 Mixed«, spo sabeda tles categories »ëres«, »ëi« y U16, por jí inant la domënia cun les competiziuns U12, U14 y U18.
Por le terzo ann de fila á l’US La Ila arjunt na posiziun de relief tl cheder dl torné: danü á le ...
21 de agost 2026
Nadia Rungger gëura la porta de si “cësa da lat”
N liber nuef de poejia per l'autëura de Gherdëina, per tudësch y per ladin. Nëus de La Usc l'on cuntateda per nen savëi deplù
La Usc Śën iela inant: l liber ie unì publicà. Tan giut aspietes'a bele sun chësc mumënt?
Nadia Rungger L ie na gran emozion pudëi avëi l liber de poejia tla man. L titul ie “cësa da lat dijes tu / milchhaus sagst du” y nscila à mi poejies nce giapà na cësa cun chësc liber. L ie manco n mumënt sun chël che é aspità, ma plu che auter iel truepa de bela cosses da njenië ca y da pudëi fé. Dan n valgun dis éi liet ora dl liber a Samedan y San Moritz tla ...
La Usc Śën iela inant: l liber ie unì publicà. Tan giut aspietes'a bele sun chësc mumënt?
Nadia Rungger L ie na gran emozion pudëi avëi l liber de poejia tla man. L titul ie “cësa da lat dijes tu / milchhaus sagst du” y nscila à mi poejies nce giapà na cësa cun chësc liber. L ie manco n mumënt sun chël che é aspità, ma plu che auter iel truepa de bela cosses da njenië ca y da pudëi fé. Dan n valgun dis éi liet ora dl liber a Samedan y San Moritz tla ...
21 de agost 2026
Nutizies dal Aiut Alpin Dolomites
Ai 11 de agost àn tla zentrela ora Puntives giapà la nfurmazion che da Jëuf de Sela ju furnova n’ambulanza cun doi pazienc che i Judacrëp fova jic a tò tla Zità di Sasc. Chisc ova granfs al magon y ulova che l dutor i cële do. Do la vijita y na prima cura contra l mel iesi jic inant cun l’ambulanza te spedel y ne n’ova perchël nia plu debujën dl joler.
Dala cinch ie l AAD mo julà a Colfosch per n’emergënza sanitera.
Ai 12 de agost ie l prim ntervënt stat dala doi domesdì canche la jiva de ...
Dala cinch ie l AAD mo julà a Colfosch per n’emergënza sanitera.
Ai 12 de agost ie l prim ntervënt stat dala doi domesdì canche la jiva de ...
21 de agost 2026
Chësta setemana se l on ciacolada co la Claudia Denicolò, na jovena fodoma nnamorada de Fodom!
Dancà y da na pert
Bondì Claudia, co te prejentásseto a zachei che no te cugnësc?
Bondì son la Claudia, ma duc me cugnësc come »Cali«! Son la pruma nasciuda del nuof milenio nta… son na fodoma »DOC«, fia de Fabio Cru e de la Michela, son nasciuda e chersciuda sa Daghè, auna a mie doi sorele, Sara e Lea, mi son la mesana!
Ci volelo dì »fodoma DOC«?
Vol dì ester liada a la tiera ulache son nasciuda, me sentì pert de chësta nosta realté e vive vignidi dut chël che l é Fodom. (DD)
De plu tla edizion stampeda de ...
Bondì Claudia, co te prejentásseto a zachei che no te cugnësc?
Bondì son la Claudia, ma duc me cugnësc come »Cali«! Son la pruma nasciuda del nuof milenio nta… son na fodoma »DOC«, fia de Fabio Cru e de la Michela, son nasciuda e chersciuda sa Daghè, auna a mie doi sorele, Sara e Lea, mi son la mesana!
Ci volelo dì »fodoma DOC«?
Vol dì ester liada a la tiera ulache son nasciuda, me sentì pert de chësta nosta realté e vive vignidi dut chël che l é Fodom. (DD)
De plu tla edizion stampeda de ...
21 de agost 2026
Raiun a trafich nia limité
Comentar de pruma
Dai 12 d’agost él ofizial che le famojo raiun a trafich limité, la ZTL sön le Ju de Frara, ne gnará chësc ann nia. Le provedimënt de proa messâ pié ia de setëmber y otober, y cun chël fin él sté düc i comuns ladins decá y delá dal ju che á tut deliberaziuns de mascima. Y düc é a öna che al é gran ora da fá valch. (Comentar de Pablo Palfrader)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
Dai 12 d’agost él ofizial che le famojo raiun a trafich limité, la ZTL sön le Ju de Frara, ne gnará chësc ann nia. Le provedimënt de proa messâ pié ia de setëmber y otober, y cun chël fin él sté düc i comuns ladins decá y delá dal ju che á tut deliberaziuns de mascima. Y düc é a öna che al é gran ora da fá valch. (Comentar de Pablo Palfrader)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
21 de agost 2026
Manifestazions atuales speziales
Publichedes ai 21 de agost 2026
»The Rite Duo« a Corvara
Le Festival Badia musica pîta en lönesc ai 24 d’agost dales 20:30 n conzert tl salf dles manifestaziuns a Corvara, cun n repertore por clavier, ince a cater mans
»The Rite Duo« é metü adöm dai dui pianisć Marco Rinaudo y Stefano Visintainer. Le duo é impegné ativamënter te na seria de proiec che tol ite le repertore por clavier a cater mans y dui claviers.
Tl conzert podarán aldí le proiet musical »Di fontane e pupazzetti«, früt dla inrescida de repertore ...
»The Rite Duo« a Corvara
Le Festival Badia musica pîta en lönesc ai 24 d’agost dales 20:30 n conzert tl salf dles manifestaziuns a Corvara, cun n repertore por clavier, ince a cater mans
»The Rite Duo« é metü adöm dai dui pianisć Marco Rinaudo y Stefano Visintainer. Le duo é impegné ativamënter te na seria de proiec che tol ite le repertore por clavier a cater mans y dui claviers.
Tl conzert podarán aldí le proiet musical »Di fontane e pupazzetti«, früt dla inrescida de repertore ...
21 de agost 2026
Manifestazions atuales
Publichedes ai 21 de agost 2026
Religion
23.08.
La Val: Mëssa de dilan a siur Degan
En domënia ai 23 d’agost dales 9:30 él a La Val la santa mëssa de rengraziamënt por ci che siur Iaco Willeit á fat por la Unité Pastorala Val Badia sciöche degan y por döt ci che al é sté por nos. Düc é bel inviá ala mëssa. Dedô él la poscibilité da sté adöm cun siur degan y chi che ó, pó ince avëi val’ da marëna, che i stödafüch arjigna ca.
Dotours
Dutor Gherdëina
L dutor de servisc dala 08:00 de n sada ai 22.08. ...
Religion
23.08.
La Val: Mëssa de dilan a siur Degan
En domënia ai 23 d’agost dales 9:30 él a La Val la santa mëssa de rengraziamënt por ci che siur Iaco Willeit á fat por la Unité Pastorala Val Badia sciöche degan y por döt ci che al é sté por nos. Düc é bel inviá ala mëssa. Dedô él la poscibilité da sté adöm cun siur degan y chi che ó, pó ince avëi val’ da marëna, che i stödafüch arjigna ca.
Dotours
Dutor Gherdëina
L dutor de servisc dala 08:00 de n sada ai 22.08. ...
20 de agost 2026
Sa mont: coi piesc jabas ma vardan inant
Con l diretor de l'ApT de Fascia Nicolò Weiss aon rejonà de troes, polemiches, ranger, rodes, ghesć pech ascorc, Marmolèda e auter.
La Usc La costion de la manutenzion di troes à empienì i sfoes per dis entriesc e l é stat tirà ite ence l'ApT: zachei à scrit che la spenc per portèr sa mont semper più jent. Che podede ne dir?
Nicolò Weiss Me n é fat marevea e me é ence mingol inirà, perché no l é vera, ajache noi sion do che fajon na politica deldut desferenta. Aon dezidù che de messal e aost no cognon più far nia che serve a portar su jent e jà da doi egn aon lascià ló de ge dar sostegn ai influencer. Con la zertificazion ...
La Usc La costion de la manutenzion di troes à empienì i sfoes per dis entriesc e l é stat tirà ite ence l'ApT: zachei à scrit che la spenc per portèr sa mont semper più jent. Che podede ne dir?
Nicolò Weiss Me n é fat marevea e me é ence mingol inirà, perché no l é vera, ajache noi sion do che fajon na politica deldut desferenta. Aon dezidù che de messal e aost no cognon più far nia che serve a portar su jent e jà da doi egn aon lascià ló de ge dar sostegn ai influencer. Con la zertificazion ...
20 de agost 2026
Lorenzo Crepaz, portier de la Nazionèla Under 20
L joen hockeist da Poza l jia con la Alps Ice Academy de Bornech. De oril l é stat cernù per i Mondièi Under 18 te l’Estonia, sia speranza l é de jir ai Mondièi Under 20 del an che vegn te la Croazia.
»L é ventes che no se mesura sul tabelon. Se les mesura vardan n tous crescer, lascèr sia squadra, seghitèr a lurèr, miorèr, ge jir do a zeche de semper più gran… fin a l veder con la maieta de la Nazionèla. Lorenzo Crepaz, cresciù te la squadra del Fascia, l é jit inant te la Alps Ice Academy de Bornech e l é stat convocà desche portier de la Nazionèla talièna Under 20. Per nos chesta neva l’à na saor spezièla. Sion stolc de esser stac pèrt del scomenz de tie viac e amò de più stolc de veder ...
»L é ventes che no se mesura sul tabelon. Se les mesura vardan n tous crescer, lascèr sia squadra, seghitèr a lurèr, miorèr, ge jir do a zeche de semper più gran… fin a l veder con la maieta de la Nazionèla. Lorenzo Crepaz, cresciù te la squadra del Fascia, l é jit inant te la Alps Ice Academy de Bornech e l é stat convocà desche portier de la Nazionèla talièna Under 20. Per nos chesta neva l’à na saor spezièla. Sion stolc de esser stac pèrt del scomenz de tie viac e amò de più stolc de veder ...
20 de agost 2026
Vel’ un ne se à danz lasciá mucé deguna sëira
La biblioteca Tresl Gruber de Santa Cristina à coche uni ann metù a jì la sëires de juesc da d'instà
Mpede sté dan televijion o su per l fonin, ie i juesc da mëisa for na bela alternativa per la families. De mierculdi sëira iel perchël per vel’ un bele deventà mpue n ritual, chël de jì sun plaza de dlieja de Santa Cristina, dan la biblioteca, a fé juesc da mëisa. La biblioteca de Santa Cristina à nce chëst ann d’instà inò metù a jì la sëires de juesc cun la grupa Trix.
La manifestazion ie unida scialdi prijeda da na na gran cumpëida de mutons y mutans, che à tëut pea nce si families y à fat ...
Mpede sté dan televijion o su per l fonin, ie i juesc da mëisa for na bela alternativa per la families. De mierculdi sëira iel perchël per vel’ un bele deventà mpue n ritual, chël de jì sun plaza de dlieja de Santa Cristina, dan la biblioteca, a fé juesc da mëisa. La biblioteca de Santa Cristina à nce chëst ann d’instà inò metù a jì la sëires de juesc cun la grupa Trix.
La manifestazion ie unida scialdi prijeda da na na gran cumpëida de mutons y mutans, che à tëut pea nce si families y à fat ...
20 de agost 2026
L purtoi "la Longia" vën plu segur
Ntan che l instà ie mo te si majer note y truep turisć va su sun Secëda vëniel mpue plu injù bele laurà per l inviern che vën. 400 metri de purtoi vën stizà su da nuef. N lëur che custerà feter na milion de euro
Sot a Curona, dal gran Punton ju de viers dla Madona, ie i lauranc dla sozietà Secëda che lëura bele enes y enes per fé su da nuef la bercia. De ndut unirà adurvei doi mile lëns taiei a na lunghëza de cater metri, chisc ciucs vën metui ju y mbrucëi a man, danterite for tiera y na sort de rë, che fajerà a na moda che l vënie coche dut un, na costruzion che tën su l purtoi. Mé pra un n tòch ulache l rone manaciova for de sbriscé àn messù tò na firma speziela che ie ruveda cun la mascins aldò per ...
Sot a Curona, dal gran Punton ju de viers dla Madona, ie i lauranc dla sozietà Secëda che lëura bele enes y enes per fé su da nuef la bercia. De ndut unirà adurvei doi mile lëns taiei a na lunghëza de cater metri, chisc ciucs vën metui ju y mbrucëi a man, danterite for tiera y na sort de rë, che fajerà a na moda che l vënie coche dut un, na costruzion che tën su l purtoi. Mé pra un n tòch ulache l rone manaciova for de sbriscé àn messù tò na firma speziela che ie ruveda cun la mascins aldò per ...
20 de agost 2026
La Gran Santa Maria
La festa religëusa ie nce chëst ann unida zelebreda te Gherdëina cun mujiga y tradizions
Ai 15 de agost, n l di dla Gran Santa Maria, festejéen un di mumënc plu mpurtanc per l calënder marian: Maria, ala fin de si vita sun chësc mond, vën tëuta su da Idie tl cie. L ie na festa de speranza, vita y dla mpermetuda de ressurezion.
La zelebrazion religëusa se lieia bele da truep ani incà cun tradizions folcloristiches dla cumenanza locala. Deplù de chësta manifestazions pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi ai 21 de agost.
Julia Lardschneider
Ai 15 de agost, n l di dla Gran Santa Maria, festejéen un di mumënc plu mpurtanc per l calënder marian: Maria, ala fin de si vita sun chësc mond, vën tëuta su da Idie tl cie. L ie na festa de speranza, vita y dla mpermetuda de ressurezion.
La zelebrazion religëusa se lieia bele da truep ani incà cun tradizions folcloristiches dla cumenanza locala. Deplù de chësta manifestazions pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi ai 21 de agost.
Julia Lardschneider
20 de agost 2026
Na Crosc e ’na Madona
L amor de Oreste Iacatone par Anpezo, el so laoro da postin, i Sestiere, ra Union de i Ladis: inze ’l paes restarà duto chesto e outro pede, dapò che on scorto chesto on
A pasà su par chera strada de jera, inpó Crepa, intrà Lazedel e Pocol, alolo de sote de ra croda, canche se và inze par el bosco,’l é ra Crosc de Ester. Ra me fesc pensà a chesta femena ruada da ra Gran Bretagna, maridada in Anpezo con un Constantini Ghea, morta là ai 8 de agosto del 1889. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
A pasà su par chera strada de jera, inpó Crepa, intrà Lazedel e Pocol, alolo de sote de ra croda, canche se và inze par el bosco,’l é ra Crosc de Ester. Ra me fesc pensà a chesta femena ruada da ra Gran Bretagna, maridada in Anpezo con un Constantini Ghea, morta là ai 8 de agosto del 1889. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
20 de agost 2026
Le Rëgn de Fanes "ressorësc" dl 2027
Mareo ó ti dé plü valüta y visibilité ala liënda dl Rëgn de Fanes, porchël él preodü de gran cosses: n "restyling" total dla defilada dl Rëgn de Fanes, le renovamënt dl Tru dles Liondes y cinamai na composiziun musicala por orchestra, che podess gní adatada a nostes musighes
Laota êl normal che la liënda dl Rëgn de Fanes gniss ince cuntada te scora. Incö n’ésera nia plü insciö, mo al é porchël tres indô sté iniziatives originales por ti dé plü vita y visibilité. I ponsi p. ej. al film »Le Rëgn de Fanes« sot la regia de Roland Verra dan da 20 agn, o al comic »L Regn de Fanes« dé fora dl 2019 por interessamënt de Zeno Kastlunger. Intratan él les istituziuns ladines che se dá jö cun les liëndes a livel scientifich y al é cinamai gnü avié le prozes por le reconescimënt ...
Laota êl normal che la liënda dl Rëgn de Fanes gniss ince cuntada te scora. Incö n’ésera nia plü insciö, mo al é porchël tres indô sté iniziatives originales por ti dé plü vita y visibilité. I ponsi p. ej. al film »Le Rëgn de Fanes« sot la regia de Roland Verra dan da 20 agn, o al comic »L Regn de Fanes« dé fora dl 2019 por interessamënt de Zeno Kastlunger. Intratan él les istituziuns ladines che se dá jö cun les liëndes a livel scientifich y al é cinamai gnü avié le prozes por le reconescimënt ...
19 de agost 2026
Contribut per durèr l ladin te la Cèses de Paussa
La Region met beleche 243 mile euro per chi che doura l ladin te la Cèses de Paussa de Fascia e Badia acioche chisc cosć no peise su la families di ghesć.
Stravardèr l ladin ence ti contesć più delicac de la comunanza, desche chi dediché a la cura e a l’assistenza a la jent de età. Con chest obietif la Region Trentin Sudtirol, aldò de na proponeta del assessor regionèl a la previdenza Carlo Daldoss, à metù a la leta per l an 2026 n contribut de 242.829,48 euro a favor de la Aziendes publiches de servijes a la persona ti teritores ladins, per corir i cosć maores coleé a la doura del lengaz ladin.
»Volon valorisèr dalbon la cognoscenza e la ...
Stravardèr l ladin ence ti contesć più delicac de la comunanza, desche chi dediché a la cura e a l’assistenza a la jent de età. Con chest obietif la Region Trentin Sudtirol, aldò de na proponeta del assessor regionèl a la previdenza Carlo Daldoss, à metù a la leta per l an 2026 n contribut de 242.829,48 euro a favor de la Aziendes publiches de servijes a la persona ti teritores ladins, per corir i cosć maores coleé a la doura del lengaz ladin.
»Volon valorisèr dalbon la cognoscenza e la ...
19 de agost 2026
Ciampedie, cresc i passajes
La novitèdes sportes da la sozietà porta a n +3,4%. La fascèna Elena Favè cianta ai 27 de aost sun Pra Martin canche spizolea soreie.
L é n istà dai record chest 2026. Ence l raion de Ciampedie moscia enscin ades numeres dalbon positives. Con passa 337 mile passajes, registré ai 5 de aost, l moscia n smaorament del 3,4% confront al medemo trat de temp del 2025, che l va su a n +14% confront al 2024 e adertura a n +24% respet al 2023. Numeres che desmostra che Ciampedie e duta la raides coleèdes tel Ciadenac l é semper na forta atrazion per i turisć. A chest enteres ge va do la scomenzadives de perferida endrezèdes da la ...
L é n istà dai record chest 2026. Ence l raion de Ciampedie moscia enscin ades numeres dalbon positives. Con passa 337 mile passajes, registré ai 5 de aost, l moscia n smaorament del 3,4% confront al medemo trat de temp del 2025, che l va su a n +14% confront al 2024 e adertura a n +24% respet al 2023. Numeres che desmostra che Ciampedie e duta la raides coleèdes tel Ciadenac l é semper na forta atrazion per i turisć. A chest enteres ge va do la scomenzadives de perferida endrezèdes da la ...
