10 de messel 2026
Neva e Fascia: doi comunanzes adum
Na scontrèda de cultura forin Mont de Vich, anter enrescida e musega, endrezèda da l’Union di Ladins de Fascia e l Bildungsausschuss de Neva.
Tel passà, descheche à sotrissà i reladores, la mont de Ciareja no l é stat n lech de spartijon, ma n post de enconter anter la comunanzes de Fascia e Neva. N enconter che, fazile per la pruma outa, se à renovà forin Mont al Hotel Gran en sabeda passèda te n domesdì de musega, de lengac e de storia che à leà da beterno en ca la doi valèdes.
L domesdì, endrezà da l’Union di Ladins de Fascia e dal Bildungsausschuss de Neva, l é stat avert da na raprejentanza de la Musega da Vich e l é stat man a ...
Tel passà, descheche à sotrissà i reladores, la mont de Ciareja no l é stat n lech de spartijon, ma n post de enconter anter la comunanzes de Fascia e Neva. N enconter che, fazile per la pruma outa, se à renovà forin Mont al Hotel Gran en sabeda passèda te n domesdì de musega, de lengac e de storia che à leà da beterno en ca la doi valèdes.
L domesdì, endrezà da l’Union di Ladins de Fascia e dal Bildungsausschuss de Neva, l é stat avert da na raprejentanza de la Musega da Vich e l é stat man a ...
10 de messel 2026
Sul ensomech e i azidenc
Schiarimenc en cont de la Coa di Picioi de Ciampedel.
I servijes educatives 0-3 l é un di besegnes che ti ultimes egn se à palesà semper maor, ence te noscia Fascia.
Per responer a chest besegn la Coprativa Tagesmutter laora da n bon trat de temp e, semper per ge jir encontra a la families, acà 3 egn l é stat avert la Coa di Picioi a Soraga.
Te chest moment la coa di Picioi a Soraga la tol ite 30 bec. La Tagesmutter, te la sentes de Sèn Jan e Cianacei (la senta de Ciampedel à cognù serar percheche no l era personal a la leta) ge va encontra ai ...
I servijes educatives 0-3 l é un di besegnes che ti ultimes egn se à palesà semper maor, ence te noscia Fascia.
Per responer a chest besegn la Coprativa Tagesmutter laora da n bon trat de temp e, semper per ge jir encontra a la families, acà 3 egn l é stat avert la Coa di Picioi a Soraga.
Te chest moment la coa di Picioi a Soraga la tol ite 30 bec. La Tagesmutter, te la sentes de Sèn Jan e Cianacei (la senta de Ciampedel à cognù serar percheche no l era personal a la leta) ge va encontra ai ...
10 de messel 2026
Inant cun truep sustenidëures y de bona cunlaurazions
N vënderdi, ai 26 de juni se à i cumëmbri dla Lia Museum Gherdëina ancuntà tla biblioteca tla Cësa di Ladins a Urtijëi per la reunion generela
La diretëura Paulina Moroder à lecurdà i truep pruiec che ie unii metui a jì l ann passà. Tlo iel l Geoportal, na plata web cun chëla che n possa abiné i monumënc culturei dla valeda y giapé na descrizion avisa de uniun; la raida storica dl luech, che vën tëuta su scialdi bën da pert di patins nternaziunei de nosta valeda; la mostra nterativa nueva “Dal lën al juech”, che tira adalerch truepa families jëunes; per utlim la mostra nueva “Pec de n mond” cun n audioguide dispunibl te sies lingac, ...
La diretëura Paulina Moroder à lecurdà i truep pruiec che ie unii metui a jì l ann passà. Tlo iel l Geoportal, na plata web cun chëla che n possa abiné i monumënc culturei dla valeda y giapé na descrizion avisa de uniun; la raida storica dl luech, che vën tëuta su scialdi bën da pert di patins nternaziunei de nosta valeda; la mostra nterativa nueva “Dal lën al juech”, che tira adalerch truepa families jëunes; per utlim la mostra nueva “Pec de n mond” cun n audioguide dispunibl te sies lingac, ...
10 de messel 2026
N gran sotsëura tl Club Nudé Gherdëina
N lunesc àn tenì na senteda ulache l cunsëi vedl à dat la demiscions. I trainer se à lascià lité ite tl cunsëi nuef y i messerà śën mené inant la lia
Bele da plu giut incà ne butòvela nia tl Club Nudé Gherdëina, na lia meneda da ulenteres che à na bela atività y trëi dependënc, trëi trainer da oradecà che nsënia ju na bela cumpëida de mëndri tl sport dl nudé. Aldò de nosta nfurmazions ne fova l cunsëi vedl nia for dla medema minonga di trëi trainer y chisc ultims dëssa nce avëi dit che i ne se tën nia a chël che l cunsëi fej ora, ma i cialerà de valuté uni dezijion y fé pona coche ëi miena che l ie plu drët. Che chësta situazion ne possa nia ...
Bele da plu giut incà ne butòvela nia tl Club Nudé Gherdëina, na lia meneda da ulenteres che à na bela atività y trëi dependënc, trëi trainer da oradecà che nsënia ju na bela cumpëida de mëndri tl sport dl nudé. Aldò de nosta nfurmazions ne fova l cunsëi vedl nia for dla medema minonga di trëi trainer y chisc ultims dëssa nce avëi dit che i ne se tën nia a chël che l cunsëi fej ora, ma i cialerà de valuté uni dezijion y fé pona coche ëi miena che l ie plu drët. Che chësta situazion ne possa nia ...
10 de messel 2026
Tan giut dura pa 80 agn?
Comentar de pruma
Dant 80 agn él sté al jouf dl Sela la gran manifestazion de protesta de duc i Ladins contra la spartizion voluda dal fascism y baldi reconfermeda per l »davegnì« ence da la politica nazionala do la fin dla Seconda Vera. La pesc fata a livel global essa perdret messù tegnì cont dles ingiustizies politiches sozedudes y strumentalisedes per tizé l secont conflit mondial… A 80 agn da chela radunanza che cherdova i Ladins a protesté y damané la reunificazion, se enconti danuef, en chest iade a ...
Dant 80 agn él sté al jouf dl Sela la gran manifestazion de protesta de duc i Ladins contra la spartizion voluda dal fascism y baldi reconfermeda per l »davegnì« ence da la politica nazionala do la fin dla Seconda Vera. La pesc fata a livel global essa perdret messù tegnì cont dles ingiustizies politiches sozedudes y strumentalisedes per tizé l secont conflit mondial… A 80 agn da chela radunanza che cherdova i Ladins a protesté y damané la reunificazion, se enconti danuef, en chest iade a ...
10 de messel 2026
Chëst’ena s’la ciaculons cun Sara Senoner, maestra de scola elementera de Sëlva
Dancà y da na pert
Posses’a te prejenté n curt?
Sara Senoner: Son Sara, é 25 ani y son de Sëlva. É studià Scienzes dla Furmazion Primera tla sënta de Persenon dla Università Liedia de Bulsan, y śën sons maestra de scola elementera te Sëlva.
Co ie pa jit chëst ann de scola iust finà via?
Chëst ann éi nsenià tla cuarta y cuinta tlas, cun 21-22 sculeies prun. La materies che é nsenià ie states talian, nglëisc, ladin, storia y ginastica. L me à sapù inò scialdi bel a nsenië, ajache i mutons y la mutans fova da ...
Posses’a te prejenté n curt?
Sara Senoner: Son Sara, é 25 ani y son de Sëlva. É studià Scienzes dla Furmazion Primera tla sënta de Persenon dla Università Liedia de Bulsan, y śën sons maestra de scola elementera te Sëlva.
Co ie pa jit chëst ann de scola iust finà via?
Chëst ann éi nsenià tla cuarta y cuinta tlas, cun 21-22 sculeies prun. La materies che é nsenià ie states talian, nglëisc, ladin, storia y ginastica. L me à sapù inò scialdi bel a nsenië, ajache i mutons y la mutans fova da ...
10 de messel 2026
Nutizies dal Aiut Alpin Dolomites
Ai 30 de juni à i uemes dl Aiut Alpin fat n ntervënt sun Pana per na reazion alergica. N jëunn dla Norvegia che ova maià zeche da cuces se stëntova dassënn a tré l fla. Deberieda cun si oma l àn menà cun l joler tl spedel de Persenon.
Domesdì iel stat n’emergënza sanitera a Col Alt – l pazient àn menà tl spedel de Burnech.
Plu tert fova n seniëur nglëisc tumà cun l motor sun la streda da Pruca ite, propi sot ala sënta dl Aiut Alpin Dolomites. N à audì n drë’ tumblon y riesc do iesen unic cherdei ...
Domesdì iel stat n’emergënza sanitera a Col Alt – l pazient àn menà tl spedel de Burnech.
Plu tert fova n seniëur nglëisc tumà cun l motor sun la streda da Pruca ite, propi sot ala sënta dl Aiut Alpin Dolomites. N à audì n drë’ tumblon y riesc do iesen unic cherdei ...
10 de messel 2026
Le pröm "Al Plan Festival"
Na ocajiun por ascuté sö de bela musiga, se devertí y rové adöm; ince sce le tëmp n’á nia massa daidé, pón dí che le "Al Plan Festival" é garaté
Ai 19 y ai 20 de jügn él gnü organisé la pröma ediziun dl "Al Plan Festival", le plü gran proiet fora por le 2026 dl’uniun "Zicuta Lab". N’organisaziun che se á tut dant sciöche obietif le arichimënt cultural, cun propostes inovatives, atramënter o ince tradizionales. Le ventai de iniziatives se desleria fora sura deplü opziuns, danter chëstes la poesia, la musiga y l’ert. N valgügn fondadus y fondadësses de chësta uniun, metüda sö tl’aisciöda 2025, fajô ince pert dl grup de organisaziun dl "Al ...
Ai 19 y ai 20 de jügn él gnü organisé la pröma ediziun dl "Al Plan Festival", le plü gran proiet fora por le 2026 dl’uniun "Zicuta Lab". N’organisaziun che se á tut dant sciöche obietif le arichimënt cultural, cun propostes inovatives, atramënter o ince tradizionales. Le ventai de iniziatives se desleria fora sura deplü opziuns, danter chëstes la poesia, la musiga y l’ert. N valgügn fondadus y fondadësses de chësta uniun, metüda sö tl’aisciöda 2025, fajô ince pert dl grup de organisaziun dl "Al ...
09 de messel 2026
L CEP ponta sul fotovoltaich tel Abruz
L Consorzie Eletrich de Poza, ensema con l CEIS, Consorzie de Stenico, à comprà quotes de doi impianc per jir envers la transizion energetica travers desvaliva fontènes de produzion.
L Consorzie Eletrich de Poza à fat chisc dis passé n vèrech fondamental tel percors envià via da egn dal diretor Dino Detomas col sostegn del CdA col president Giancarlo Pederiva e l'aproazion di sozi. L obietif l é chel de desferenzièr la fontènes de produzion de energia, per poder responer miec ai mudamenc che vegn da la condizions meteo e climatiches. Per chest, e per stèr ite te la limitazions strentes che la normes empon tel raport anter produzion e distribuzion de energia, jai egn l é ...
L Consorzie Eletrich de Poza à fat chisc dis passé n vèrech fondamental tel percors envià via da egn dal diretor Dino Detomas col sostegn del CdA col president Giancarlo Pederiva e l'aproazion di sozi. L obietif l é chel de desferenzièr la fontènes de produzion de energia, per poder responer miec ai mudamenc che vegn da la condizions meteo e climatiches. Per chest, e per stèr ite te la limitazions strentes che la normes empon tel raport anter produzion e distribuzion de energia, jai egn l é ...
09 de messel 2026
Ai bandisć i trofees del Laboratorie Sozièl
La Banda de Moena à endrezà te Ramon l gran conzert de la Museghes de Fiem.
Se à serà su en sabeda ai 4 de messèl a Moena con l ‘83° Concertone de la Bandes de la Magnifica Comunità de Fiem’ i evenc del Dolomites Music Festival endrezé da la Banda de Moena con sie president Luca Senettin e l Maester Roberto Silvagni. Na gran defilèda fora per paisc e l conzert te piaz de Ramon con la partezipazion de set Bandes e passa 250 sonadores.
Podede lejer de più su La Usc stampèda dai 10 de messèl da ciapèr te la boteighes de sfoes de la valèdes ladines o tras abonament ...
Se à serà su en sabeda ai 4 de messèl a Moena con l ‘83° Concertone de la Bandes de la Magnifica Comunità de Fiem’ i evenc del Dolomites Music Festival endrezé da la Banda de Moena con sie president Luca Senettin e l Maester Roberto Silvagni. Na gran defilèda fora per paisc e l conzert te piaz de Ramon con la partezipazion de set Bandes e passa 250 sonadores.
Podede lejer de più su La Usc stampèda dai 10 de messèl da ciapèr te la boteighes de sfoes de la valèdes ladines o tras abonament ...
09 de messel 2026
Na relaziun melodica é chëra danter porsona y natöra
Cun le pröm conzert ai 15 de messé pëia ia la 25. ediziun de »Badiamusica«
Le festival musical dediché ala musiga classica pîta cun deplü apuntamënc intratignimënt por düc i apascioná de musiga classica. L’Uniun Badiamusica cun so program musical da d’isté porta adöm ince por la 25. ediziun na sdreja de evënc stimolanc. Al zënter él la musiga classica, mo nia ma; ara ciafa tres indô meso da se presenté te interpretaziuns nöies y combinaziuns stromentales che se müda jö.
Por chësta ediziun, dedicada al tema dl contat danter porsona, natöra y musiga, rovarál dancá ...
Le festival musical dediché ala musiga classica pîta cun deplü apuntamënc intratignimënt por düc i apascioná de musiga classica. L’Uniun Badiamusica cun so program musical da d’isté porta adöm ince por la 25. ediziun na sdreja de evënc stimolanc. Al zënter él la musiga classica, mo nia ma; ara ciafa tres indô meso da se presenté te interpretaziuns nöies y combinaziuns stromentales che se müda jö.
Por chësta ediziun, dedicada al tema dl contat danter porsona, natöra y musiga, rovarál dancá ...
09 de messel 2026
L Genoa rua a Moena
Per 10 dis i jiadores de mister Daniele De Rossi farà si arcedamenc sul ciamp de balon Benatti. Ai 19 de messèl la pruma partida da peconc contra l AC Trent.
Per l quarto an a do a do l Genoa rua endodanef te Fascia. La cordanza é stata sotescrita amò a la fin de oril anter l Genoa, l’ApT de Fascia e Trentino Marketing. Dai 16 ai 26 de messèl donca la squadra de balon più veia de la Tèlia rua ai fresc a Moena per se enjignèr per la neva sajon de Serie A. Desche semper i jiadores, vidé da mister Daniele De Rossi, se arcedarà al zenter sportif Carlo Benatti de Moena e i sarà de alberch al Wellness Hotel Dolomia de Soraga. I sostegnidores podarà ...
Per l quarto an a do a do l Genoa rua endodanef te Fascia. La cordanza é stata sotescrita amò a la fin de oril anter l Genoa, l’ApT de Fascia e Trentino Marketing. Dai 16 ai 26 de messèl donca la squadra de balon più veia de la Tèlia rua ai fresc a Moena per se enjignèr per la neva sajon de Serie A. Desche semper i jiadores, vidé da mister Daniele De Rossi, se arcedarà al zenter sportif Carlo Benatti de Moena e i sarà de alberch al Wellness Hotel Dolomia de Soraga. I sostegnidores podarà ...
09 de messel 2026
La Ikastola tl Paesc Basch
Sofia Stuflesser conta de si viac Erasmus+ tla penijula iberica, ulache la à mparà a cunëscer l Paesc Basch y la rujeneda euskara, povester la plu vedla dl'Europa. La nes conta velch dla scola de chësta mendranza
“Ikasi” uel dì “mparé” per basch. La Ikastola ie na scola ulache n possa mparé basch. Truep genitores manda si mutons tla Ikastolak (l plurel fejen cun -ak), scoles ulache l vën nsenià dut per basch, ora che puecia ëura de spanuel y nglëisc al’ena. A chësc ti dìjen sistem imersif, coche nce tla scola tudëscia y taliana te Südtirol. L travert dl sistem imersif ie chël de sustenì la rujeneda basca, ajache l spanuel o franzëus mpèren pa bën feter da sëui tres i cuntac soziei y tres i media. Nfati ...
“Ikasi” uel dì “mparé” per basch. La Ikastola ie na scola ulache n possa mparé basch. Truep genitores manda si mutons tla Ikastolak (l plurel fejen cun -ak), scoles ulache l vën nsenià dut per basch, ora che puecia ëura de spanuel y nglëisc al’ena. A chësc ti dìjen sistem imersif, coche nce tla scola tudëscia y taliana te Südtirol. L travert dl sistem imersif ie chël de sustenì la rujeneda basca, ajache l spanuel o franzëus mpèren pa bën feter da sëui tres i cuntac soziei y tres i media. Nfati ...
09 de messel 2026
Achille Di Falco, nuof diretor de la Uls 1 Dolomiti
Dal prum de lugio l a ciapé la luoga del comisar »olimpich« Giuseppe Dal Ben
Nchëstadì l prescident de la Region del Veneto Alberto Stefani l a nominé con en suo decret l nuof Diretor general de la Uls 1 Dolomiti. Se trata del dotor Achille Di Falco, che fin nchëstadì l é sté Diretor dei Servisc Soziai de la Uls 8 Berica.
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
Nchëstadì l prescident de la Region del Veneto Alberto Stefani l a nominé con en suo decret l nuof Diretor general de la Uls 1 Dolomiti. Se trata del dotor Achille Di Falco, che fin nchëstadì l é sté Diretor dei Servisc Soziai de la Uls 8 Berica.
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
09 de messel 2026
Duc ie passei y possa vester cuntënc de chël che i à fat
L'ena passeda ie finei via i ejams dla matura tla trëi scoles autes de Gherdëina. On cuntatà la diretëura dl Lizeum d'Ert Cademia Maria Teresa Mussner per ti damandé coche la ie jita
De ndut 61 sculeies y sculées à fat chëst ann la matura tla scoles autes de Urtijëi: tl Lizeum d’Ert Cademia, tla Scola prufesciunela per l artejanat artistich La Prufesciunela y tl Istitut Tecnich Economich Raetia. La ti à drët butà, nes à fat al savëi la diretëura dl Lizeum d’Ert Maria Teresa Mussner, duc canc ie passei y possa śën jì inant sun si streda de vita.
La diretëura Maria Teresa Mussner fova chëst ann presidënta esterna dla cumiscion d’ejam tl ITE de Urtijëi. Feter uni ann se tòlela ...
De ndut 61 sculeies y sculées à fat chëst ann la matura tla scoles autes de Urtijëi: tl Lizeum d’Ert Cademia, tla Scola prufesciunela per l artejanat artistich La Prufesciunela y tl Istitut Tecnich Economich Raetia. La ti à drët butà, nes à fat al savëi la diretëura dl Lizeum d’Ert Maria Teresa Mussner, duc canc ie passei y possa śën jì inant sun si streda de vita.
La diretëura Maria Teresa Mussner fova chëst ann presidënta esterna dla cumiscion d’ejam tl ITE de Urtijëi. Feter uni ann se tòlela ...
08 de messel 2026
Aerei militères: la interogazion de Guglielmi
L Conseier provinzièl ladin de la Sociazion Fassa ge à domanà a la Jonta provinzièla se la é informèda di pians de sgol.
Les é states n muie la segnalazions e i video publiché anter angern e anché (ai 7 e 8 de messèl) de doi aerei militères che é passé n muie basc soraite i paijes de Fascia. La costion é ruèda ence te Jonta provinzièla con na interogazion a responeta scrita prejentèda anché, mercol ai 8, dal Conseier provinzièl ladin de la Sociazion Fassa Luca Guglielimi.
»Taca l istà e, a ora, se taca endò a ciapèr desvaliva segnalazions de aeroplans militères che sgola basc sora la valèdes de la Veisc. No demò ...
Les é states n muie la segnalazions e i video publiché anter angern e anché (ai 7 e 8 de messèl) de doi aerei militères che é passé n muie basc soraite i paijes de Fascia. La costion é ruèda ence te Jonta provinzièla con na interogazion a responeta scrita prejentèda anché, mercol ai 8, dal Conseier provinzièl ladin de la Sociazion Fassa Luca Guglielimi.
»Taca l istà e, a ora, se taca endò a ciapèr desvaliva segnalazions de aeroplans militères che sgola basc sora la valèdes de la Veisc. No demò ...
08 de messel 2026
Aproà l prum bilanz de la neva sozietà
I sozi à tout dant i numeres metui dant da la fujion Ciadenac-Bufaure. L ejercizie 2025 se sera su con n utol de 544 mile euro.
Te la radunanza chiamèda ite ai 30 de jugn te sala de Consei de Comun de Sèn Jan i sozi à aproà l prum bilanz de la Ciadenac Bufaure spa Sozietà Benefit, la neva realtà nasciuda da la fujion anter la doi sozietèdes de impianc portamont Ciadenac e Bufaure. L’operazion de fujion per union, formalisèda con at dal notèr al prum de dezember del 2025 e scrita ite tel Register de la Impreses de la Cambra de Comerz de Trent, l’à efec giuridics dai 3 de dezember ma aldò de la normativa i efec contaboi e ...
Te la radunanza chiamèda ite ai 30 de jugn te sala de Consei de Comun de Sèn Jan i sozi à aproà l prum bilanz de la Ciadenac Bufaure spa Sozietà Benefit, la neva realtà nasciuda da la fujion anter la doi sozietèdes de impianc portamont Ciadenac e Bufaure. L’operazion de fujion per union, formalisèda con at dal notèr al prum de dezember del 2025 e scrita ite tel Register de la Impreses de la Cambra de Comerz de Trent, l’à efec giuridics dai 3 de dezember ma aldò de la normativa i efec contaboi e ...
08 de messel 2026
Mendranzes tl monn digital: danter vari inant y vari da fá
Por le 10. iade é les mendranzes europeiches zënza "hinterland" rovades adöm por la conferënza anuala "Non–Kin–State" (NKS). En chësc iade tla cité frija de Ljouwert/Leeuwarden ti Paisc Basc. Al zënter dla conferënza él sté i lingac de mendranza tl monn digital
Co s’armöion pa cun i lingac de mendranza tl monn digital, ciügn é pa i proiec, ciünes pa les inovaziuns de promoziun dl lingaz? Ci pón pa dé inant de chësc vers y ci pón pa imparé dai atri? Chëstes é ma n valgönes domandes che an s’á fat pro la 10. incuntada anuala dl grup de laur "Non–Kin–State". Ara se trata de n grup al intern dla FUEN, la Federaziun dles Mendranzes Europeiches, che cöi adöm dötes les mendranzes zënza "hinterland", tan co chëres che n’á degun raiun döt so y degun stat vijin ...
Co s’armöion pa cun i lingac de mendranza tl monn digital, ciügn é pa i proiec, ciünes pa les inovaziuns de promoziun dl lingaz? Ci pón pa dé inant de chësc vers y ci pón pa imparé dai atri? Chëstes é ma n valgönes domandes che an s’á fat pro la 10. incuntada anuala dl grup de laur "Non–Kin–State". Ara se trata de n grup al intern dla FUEN, la Federaziun dles Mendranzes Europeiches, che cöi adöm dötes les mendranzes zënza "hinterland", tan co chëres che n’á degun raiun döt so y degun stat vijin ...
