23 de auril 2026
De pitla ujes, ma tan de valor
N dumënia ai 19 de auril iel stat la 20ejima edizion dl festival di cors di mutons "Cianta con nos", chëst iede per l prim iede a Bulsan. De ndut set cores dla Ladinia, dl Friul y dl Tirol dl sud à ciantà per ladin y nia mé
Sentei bele dancà tla prima risses, se ncunfertova duc i mutons y duta la mutans bën dassënn a jì sun l palch. Deberieda cun si maestres y maestri de cianté ai mparà ite cianties, n gran pert ladines, da purté dant n ucajion dl festival di cors di mutons “Cianta con nos” tla Cësa Walther a Bulsan. L festival, che ie urmei bele ruvà a si 20ejima edizion, vën metù a jì dala Union Generela di Ladins dla Dolomites, chëst iede l prim iede n cunlaurazion cun la Comunanza Ladina a Bulsan.
...
Sentei bele dancà tla prima risses, se ncunfertova duc i mutons y duta la mutans bën dassënn a jì sun l palch. Deberieda cun si maestres y maestri de cianté ai mparà ite cianties, n gran pert ladines, da purté dant n ucajion dl festival di cors di mutons “Cianta con nos” tla Cësa Walther a Bulsan. L festival, che ie urmei bele ruvà a si 20ejima edizion, vën metù a jì dala Union Generela di Ladins dla Dolomites, chëst iede l prim iede n cunlaurazion cun la Comunanza Ladina a Bulsan.
...
23 de auril 2026
Azes Val dai Tamersc: la stangia döt l’ann y "stangiada" por i campers
Cun chësc isté él de gran mudaziuns por l’azes ala Val de Mareo: le Comun spostará la stangia fora dal ciamp dal sport y al sará da paié döt l’ann, 24 ores sön 24, cun tarifes "da temëi" por baní n iade por dagnora le camping salvare
A Al Plan él dal 1996 incá che al vëgn trat ite – ti mëisc da d’isté – n daz por l’azes ala Val dai Tamersc y Pederü. Tl pröm ê la stangia daite da Lé dla Crëda, i ultims agn ésera stada ite a Fodara Masaronn. Cun chësc ann dess se mudé döt. Le Comun de Mareo spostará la stangia plü infora, atira sura le ciamp dal sport tla localité Ciamaor, y l’azes sará da paié vigni de, döt l’ann, de y nöt. Al gnará metü sö n sistem automatich che lí les targhes di auti, n pü’ sciöche al é ite en Braies, y ...
A Al Plan él dal 1996 incá che al vëgn trat ite – ti mëisc da d’isté – n daz por l’azes ala Val dai Tamersc y Pederü. Tl pröm ê la stangia daite da Lé dla Crëda, i ultims agn ésera stada ite a Fodara Masaronn. Cun chësc ann dess se mudé döt. Le Comun de Mareo spostará la stangia plü infora, atira sura le ciamp dal sport tla localité Ciamaor, y l’azes sará da paié vigni de, döt l’ann, de y nöt. Al gnará metü sö n sistem automatich che lí les targhes di auti, n pü’ sciöche al é ite en Braies, y ...
23 de auril 2026
N pont dla situazion dl ann turistich de Urtijëi, S.Cristina y Sëlva
L turism ie l motor tla valeda de Gherdëina. Duc lëura bën, nce sce l mond ie plën de vieres y crises. Drët positif ie dessegur che n lëura sibe d’instàcoche nce d’inviern. Deplù àn pudu audì ntan la sentedes genereles
Urtijëi, nscila dij truepa jënt, ie bele deventeda na pitla zità che viv y pieta velch feter dut l ann. Cun passa na milion y doicent mile nuetes fitedes ie l 2025 stat l miëur ann de for. Sambën iel rie a cunfrunté la doi sajons, ajache l inviern ie plu curt y l instà dura al didancuei da mei nchin ala fin de utober, ma l ie mpo nteressant a udëi coche tramedoi sajons crësc. L inviern 2024/25 à purtà n +1,91%, l instà 2025 n +6,55%. Da marueia ie...
L pont dla situazion de Urtijëi, Santa ...
Urtijëi, nscila dij truepa jënt, ie bele deventeda na pitla zità che viv y pieta velch feter dut l ann. Cun passa na milion y doicent mile nuetes fitedes ie l 2025 stat l miëur ann de for. Sambën iel rie a cunfrunté la doi sajons, ajache l inviern ie plu curt y l instà dura al didancuei da mei nchin ala fin de utober, ma l ie mpo nteressant a udëi coche tramedoi sajons crësc. L inviern 2024/25 à purtà n +1,91%, l instà 2025 n +6,55%. Da marueia ie...
L pont dla situazion de Urtijëi, Santa ...
22 de auril 2026
La Termes vèrda a la cures sanitères
La radunanza di sozi de la sozietà vidèda dal president Claudio Bernard à aproà l bilanz de ejercizie 2025. Va inant la sperimentazion clinica.
»L 2025 l é stat n an caraterisà da la segureza per la sozietà Fassa Terme. La segureza per l renovo del contrat de gestion con la Quadrio Curzio che do nef egn, jic fora de dezember, l é stat renovà per autres 9 egn; de segureza per l scomenz de la sperimentazion clinica che do 5 egn da canche l é stat envià via la domana, de firé de chest an à podù se concretisar; la partezipazion con 1.586.000 azion desche 5^ sozietà azionaria te la neva sozietà de impianc portamont che à vedù la fujion ...
»L 2025 l é stat n an caraterisà da la segureza per la sozietà Fassa Terme. La segureza per l renovo del contrat de gestion con la Quadrio Curzio che do nef egn, jic fora de dezember, l é stat renovà per autres 9 egn; de segureza per l scomenz de la sperimentazion clinica che do 5 egn da canche l é stat envià via la domana, de firé de chest an à podù se concretisar; la partezipazion con 1.586.000 azion desche 5^ sozietà azionaria te la neva sozietà de impianc portamont che à vedù la fujion ...
22 de auril 2026
»Per tegnì viva na comunité mpruma de dut vol na cesa«
L Capocomun de Sëlva de Ciadoure à metù a jì n convegn nternazional su la cuestion de la cesa e del vive sa mont: n confront nánter Belum, Trentin, Südtirol e Tirol. Prejenc ence i Capicomuns de Col e Fodom
L é sté n dadomán de confront su una de le cuestion plu rustie per duc i comuns da mont. Nte Sëlva de Ciadoure, l é sté metù a jì n convegn che à metù a confront le soluzion che la politega de raions desferenc à ciapé ntei agn, per contrasté l gran problem de la diminuzion de la popolazion ntei paisc da mont. (Per la Redazion de Souramont, Denni Dorigo)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
L é sté n dadomán de confront su una de le cuestion plu rustie per duc i comuns da mont. Nte Sëlva de Ciadoure, l é sté metù a jì n convegn che à metù a confront le soluzion che la politega de raions desferenc à ciapé ntei agn, per contrasté l gran problem de la diminuzion de la popolazion ntei paisc da mont. (Per la Redazion de Souramont, Denni Dorigo)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
22 de auril 2026
Incuntada di sogadus da inlaota
I sogadus dla scuadra dl palé da San Martin, che â dan da mez secul davagné le campionat, é rová adöm por recordé i bi tëmps, y dantadöt por ti fá festa a so portier da laota Oswald Prada
Sön iniziativa de Gottfried Trebo dl Taser él rové adöm i sogadus dla scuadra dl palé da San Martin da laota, por ti fá n pü’ de festa a so compagn y portier da inlaota Oswald Prada. Le pröm campionat tla Val Badia ê gnü fat l’ann 1971, y bele dl 1975 êl tla valada 8 scuadres: Al Plan, Longega, Rina, San Martin, La Val, Badia, La Ila y Corvara. La finala dl campionat ê gnüda sogada danter Badia y San Martin, olache chisc ultims â davagné al ultim menüt por 2 a 1. Chësta sëra ê porchël ...
Sön iniziativa de Gottfried Trebo dl Taser él rové adöm i sogadus dla scuadra dl palé da San Martin da laota, por ti fá n pü’ de festa a so compagn y portier da inlaota Oswald Prada. Le pröm campionat tla Val Badia ê gnü fat l’ann 1971, y bele dl 1975 êl tla valada 8 scuadres: Al Plan, Longega, Rina, San Martin, La Val, Badia, La Ila y Corvara. La finala dl campionat ê gnüda sogada danter Badia y San Martin, olache chisc ultims â davagné al ultim menüt por 2 a 1. Chësta sëra ê porchël ...
22 de auril 2026
Tel liber del meis i mic veiores
Te sia rubrica "Da la coroneles al cher" chest'outa Daniele Verra ne met dant l liber In-visibili de Ane Arzelus.
Vivon te n temp che va coran, olache dut sciampa en prescia e dut seghita a mudèr. Epura l é conties che resta. I mic antics, nasciui tant dalonc tel temp, i seghita amò anchecondì a ne rejonèr, a ne emozionèr, e ne fèr pissèr sora. Co sarèl? E perché pa cognassane amò i lejer e studièr? Fosc perché i mic no l é demò veia conties: l é spieies. Ti mic troon ite temes, dejideries, ingiustizies, ensomesc. L é stories che rejona del om, e l om, tinultima, no l muda mai dassen. Per i tosac, dapò, i ...
Vivon te n temp che va coran, olache dut sciampa en prescia e dut seghita a mudèr. Epura l é conties che resta. I mic antics, nasciui tant dalonc tel temp, i seghita amò anchecondì a ne rejonèr, a ne emozionèr, e ne fèr pissèr sora. Co sarèl? E perché pa cognassane amò i lejer e studièr? Fosc perché i mic no l é demò veia conties: l é spieies. Ti mic troon ite temes, dejideries, ingiustizies, ensomesc. L é stories che rejona del om, e l om, tinultima, no l muda mai dassen. Per i tosac, dapò, i ...
22 de auril 2026
Passa 50 chilometri y catermile metri de deslivel cun la peves
Chësc ultim fin dl'ena à n valguni de Gherdëina fat pea pra una dla garejedes cun la peves plu ries dl mond
Ai 18 y 19 de auril iel tla Svizra stat una dla garejeda cun la peves danter la plu ries dl mond: la Patrouille des Glacieres. De ndut muessa i partezipanc, che fajova pea te grupes da trëi, ti vester a na trassa de 57,5 chilometri y fé 4.386 metri de dislivel. N ie muec a Zermatt a 1.605 m per ruvé nchin a Verbier. La piza plu auta che n arjonj ie chëla dl Tete Blanche a 3.650 metri de autëza. La grupa de Gherdëina cun Christian Insam, Andreas Comploi y Armin Bauer ie ruveda tl travert te n ...
Ai 18 y 19 de auril iel tla Svizra stat una dla garejeda cun la peves danter la plu ries dl mond: la Patrouille des Glacieres. De ndut muessa i partezipanc, che fajova pea te grupes da trëi, ti vester a na trassa de 57,5 chilometri y fé 4.386 metri de dislivel. N ie muec a Zermatt a 1.605 m per ruvé nchin a Verbier. La piza plu auta che n arjonj ie chëla dl Tete Blanche a 3.650 metri de autëza. La grupa de Gherdëina cun Christian Insam, Andreas Comploi y Armin Bauer ie ruveda tl travert te n ...
22 de auril 2026
Na desgrazia sun l parëi sud dl Grohmann
N nzidënt sun Saslonch ti à custà la vita a n jëunn de nianca 20 ani
N sada, ai 18 de auril, ie i Judacrëp de Gherdëina unic cherdei per na burta desgrazia de arpizeda. N jëunn de 19 ani de Südtirol (ne scrijon nia si inuem per na cuestion de privacy, scunanza y respet, ndr.) à abù n nzidënt sun l parëi sud dl Grohmann. Si cumpani de arpizeda...
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai 24 de auril.
N sada, ai 18 de auril, ie i Judacrëp de Gherdëina unic cherdei per na burta desgrazia de arpizeda. N jëunn de 19 ani de Südtirol (ne scrijon nia si inuem per na cuestion de privacy, scunanza y respet, ndr.) à abù n nzidënt sun l parëi sud dl Grohmann. Si cumpani de arpizeda...
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai 24 de auril.
21 de auril 2026
Otozento ane coscita biei
Un an 2026 de festes par ra vecia jeja de i sante Nicolò, Biajo e Tone abate, a ‘l Ospedà de Anpezo. Ra doa portiscios de ousciuda e d’outon, par preà el Signor e par i dì gramarzé ben
Otozento ane de storia i segna ra jeja de ‘l Ospedà, in Anpezo, e sto an 2026 se fajarà festes e manifestazios, sarà alcuanta ocajios par parlà de chesto monumento de ra nostra val, de ra nostra śente. Ra jeja de i sante Nicolò, Biajo e Tone abate r’é stada fata su e consacrada ai 31 de otrobre del 1226. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
Otozento ane de storia i segna ra jeja de ‘l Ospedà, in Anpezo, e sto an 2026 se fajarà festes e manifestazios, sarà alcuanta ocajios par parlà de chesto monumento de ra nostra val, de ra nostra śente. Ra jeja de i sante Nicolò, Biajo e Tone abate r’é stada fata su e consacrada ai 31 de otrobre del 1226. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
21 de auril 2026
Rujené de scioldi? Nëus l fajon
L ie assé cun la desfrënzes de davani, se mpenion per na valivanza: pra chësta scumenciadiva tulons pert dal 2010 incà. Mudé se mùdel scialdi puech y nce scialdi plan
On for mo na desfrënza de davani dl 17,5% a dann dl'ëiles y danter duta la categuries, nia mé pra chëles che lëura tl privat o tl publich, ma nce pra la ndependëntes, pra la padrones, la mprenditëures y nscila n generel pra chëles che lëura per si cont. La desfrënza dl 17,5% ne n'ie nia mé n numer ma l nfluenzea la vita da uni di dl'ëila y chël nchin a si pension.
Sce l'ëila davania deplù ne n'uel nia dì che l ël davania de manco - al cuntrer - la auza l livel dla situazion finanziela dla ...
On for mo na desfrënza de davani dl 17,5% a dann dl'ëiles y danter duta la categuries, nia mé pra chëles che lëura tl privat o tl publich, ma nce pra la ndependëntes, pra la padrones, la mprenditëures y nscila n generel pra chëles che lëura per si cont. La desfrënza dl 17,5% ne n'ie nia mé n numer ma l nfluenzea la vita da uni di dl'ëila y chël nchin a si pension.
Sce l'ëila davania deplù ne n'uel nia dì che l ël davania de manco - al cuntrer - la auza l livel dla situazion finanziela dla ...
21 de auril 2026
Na festa per i cumëmbri
Passa 500 cumëmbri à tëut su l nvit y ie unic ala senteda generela n juebia ai 16 de auril tla sala de cultura te Sëlva; na manifestazion de nfurmazion y na ucajion de sté adum n bela cumpanìa
La senteda generela dla Cassa Raiffeisen Gherdëina tira uni ann adalerch plu jënt y scialdi jëuni. La ie deventeda na ucajion per se ancunté, se baraté ora y passé na bela sëira cun la jënt dl post. Do la pert ufiziela, fòvel tla Pitla Sala, pra zeche da maië y da bever, propi da sentì na bela atmosfera y l spirt cooperatif Raiffeisen. “Na bela festa per i cumëmbri”, à auzà ora vel' un.
Per la Cassa Raiffeisen Gherdëina,
Patrizia Perathoner
Dut l articul tla edizion nueva de La Usc che vën ora n ...
La senteda generela dla Cassa Raiffeisen Gherdëina tira uni ann adalerch plu jënt y scialdi jëuni. La ie deventeda na ucajion per se ancunté, se baraté ora y passé na bela sëira cun la jënt dl post. Do la pert ufiziela, fòvel tla Pitla Sala, pra zeche da maië y da bever, propi da sentì na bela atmosfera y l spirt cooperatif Raiffeisen. “Na bela festa per i cumëmbri”, à auzà ora vel' un.
Per la Cassa Raiffeisen Gherdëina,
Patrizia Perathoner
Dut l articul tla edizion nueva de La Usc che vën ora n ...
21 de auril 2026
"La ne jissa nia zënza"
Joy Senoner y Nora Bauer ie jugadëures dl juech al palé. On rujenà cun ëiles
Ala fin de merz ie scuadres jëunes desfrëntes da duta la Talia jites tla Puglia per fé pea pra n turnoi a livel naziunel. Plu avisa se tràtel dl "Torneo delle Regoni", turnoi dla regions, ulache per uni region àl fat pea cater scuadres: trëi scuadres de mutons, U15, U17 y U19, y una na scuadra dl'ëiles che fova na U21. Danter la vint mutans de Südtirol che à fat pea, iel nce stat leprò doves de Gherdëina, Joy Senoner, ann 2007, y Nora Bauer, 2004. "Per nëus iel stat n unëur pudëi fé pea pra ...
Ala fin de merz ie scuadres jëunes desfrëntes da duta la Talia jites tla Puglia per fé pea pra n turnoi a livel naziunel. Plu avisa se tràtel dl "Torneo delle Regoni", turnoi dla regions, ulache per uni region àl fat pea cater scuadres: trëi scuadres de mutons, U15, U17 y U19, y una na scuadra dl'ëiles che fova na U21. Danter la vint mutans de Südtirol che à fat pea, iel nce stat leprò doves de Gherdëina, Joy Senoner, ann 2007, y Nora Bauer, 2004. "Per nëus iel stat n unëur pudëi fé pea pra ...
21 de auril 2026
Mario Gretter, trop più che n funzionarie...
Per egn, con ferstont e sensibilità, l à didà a troèr fora la soluzions aministratives acioche l Istitut Ladin de Fascia posse portèr inant sia atività: l recort del ex diretor Fabio Chiocchetti.
L é se n jit en ponta de pe, a la bela età de 90 egn, compagnà tel ultim viac da na sdragola de fies, de nec e de pronec. Mario Gretter, ragionier, funzionarie de la Provinzia de Trent, per me l é stat n maester e n amich, per 25 egn l motor sconet del Istitut Cultural Ladin. L era segretarie particolèr de Guido Lorenzi, Assessor a la Cultura, canche l Istitut é stat metù su con Lege provinzièla n. 29/1975, e no stente a creer che chel test, dessema col Statut, l lo abie en gran part metù ju ...
L é se n jit en ponta de pe, a la bela età de 90 egn, compagnà tel ultim viac da na sdragola de fies, de nec e de pronec. Mario Gretter, ragionier, funzionarie de la Provinzia de Trent, per me l é stat n maester e n amich, per 25 egn l motor sconet del Istitut Cultural Ladin. L era segretarie particolèr de Guido Lorenzi, Assessor a la Cultura, canche l Istitut é stat metù su con Lege provinzièla n. 29/1975, e no stente a creer che chel test, dessema col Statut, l lo abie en gran part metù ju ...
21 de auril 2026
Strada Longega – Picolin stlüta ai 25 y 26 d’aurí
Tla fin dl’edema di 25 y 26 d’aurí vëgnel stlüt le toch dla strada dla Val Badia, danter Longega y Picolin, por laurs da garantí la segurëza
Ince chësc ann vál debojëgn da stlü plü iadi le toch dla strada dla Val Badia da Longega (punt da Rina) cina a Picolin, por laurs da mëte en segurté la strada. Les prömes dates che la strada vëgn stlüta é da chësta sabeda ai 25 d’aurí adora da doman cina ala domënia ai 26 d’aurí incër les 6 da sëra. La strada é stlüta por döt le trafich, sides de de che ince de nöt. I mesi sot a 3,5 tonelades á la poscibilité da passé tres Rina y Antermëia. Le trasport publich de linia ciafará na mudaziun ...
Ince chësc ann vál debojëgn da stlü plü iadi le toch dla strada dla Val Badia da Longega (punt da Rina) cina a Picolin, por laurs da mëte en segurté la strada. Les prömes dates che la strada vëgn stlüta é da chësta sabeda ai 25 d’aurí adora da doman cina ala domënia ai 26 d’aurí incër les 6 da sëra. La strada é stlüta por döt le trafich, sides de de che ince de nöt. I mesi sot a 3,5 tonelades á la poscibilité da passé tres Rina y Antermëia. Le trasport publich de linia ciafará na mudaziun ...
21 de auril 2026
Uniun Ladins Val Badia: René Pescoll confermé presidënt
Do les lîtes di 20 de merz, á le consëi nü dla Uniun Ladins Val Badia tigní la sentada costituënta, por lité la presidënza. René Pescoll confermé a ce dla Uniun
Dala sentada generala dl'Uniun Ladins Val Badia ai 20 de merz él gnü lité le consëi atual y aprové da tó sö mëmbres nöies. Maria Gloria Clara da Lungiarü, Silvia Frenes y Marion Rogen da La Val á surantut l'inciaria da aconsiadësses, deperpo che i aconsiadus Michael Moling, Christian Ferdigg y Daniel Willeit á dé jö süa inciaria. En jöbia ai 16 d’aurí, tla sentada costituënta a San Martin de Tor, á spo le consëi nü ince lité süa presidënza, conferman indô René Pescoll da La Ila/Natz–Schabs ...
Dala sentada generala dl'Uniun Ladins Val Badia ai 20 de merz él gnü lité le consëi atual y aprové da tó sö mëmbres nöies. Maria Gloria Clara da Lungiarü, Silvia Frenes y Marion Rogen da La Val á surantut l'inciaria da aconsiadësses, deperpo che i aconsiadus Michael Moling, Christian Ferdigg y Daniel Willeit á dé jö süa inciaria. En jöbia ai 16 d’aurí, tla sentada costituënta a San Martin de Tor, á spo le consëi nü ince lité süa presidënza, conferman indô René Pescoll da La Ila/Natz–Schabs ...
20 de auril 2026
Detomaso: »Ciapé volontari la sfida per l davignì«
»La Crousc Bláncia l’é come n’azienda. Fodomi daidé prò«
L nuof Caposezion Giorgio Detomaso, 33 agn, l é nte la Crousc Bláncia dal 2013. Ma l eva bele sté volontario nte la Crousc Bláncia Reba a scomencé dal 2009 ntel Grop Jovegn. Per doi mandac l é sté consilier e n inviern l a ence laoré da dipendent. (LS)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
L nuof Caposezion Giorgio Detomaso, 33 agn, l é nte la Crousc Bláncia dal 2013. Ma l eva bele sté volontario nte la Crousc Bláncia Reba a scomencé dal 2009 ntel Grop Jovegn. Per doi mandac l é sté consilier e n inviern l a ence laoré da dipendent. (LS)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
20 de auril 2026
N sistem digital nef per i Studafech de Fascia
A Cianacei l é stat metù en doura FirePi. L comandant Giuseppe Costantino ne met dant ence l’atività de chest invern e vèlch novità.
I Stufadech de Cianacei l é stat l prum Corp de Fascia a meter en doura FirePi, l sistem nef de alertament de la Protezion zivila de Trent. »Man a man l ge vegn dat a vigni distret - ne à dit l comandant Giuseppe Costantino - do Primier l é stat portà chiò te Fascia e nos sion stac i prumes a l meter a jir. L tol ite neves chieripersones digitèi, la neva app FirePi e l’instalazion de na televijion informativa te caserma con ajornamenc en temp real«. Se trata donca de n sistem più modern e ...
I Stufadech de Cianacei l é stat l prum Corp de Fascia a meter en doura FirePi, l sistem nef de alertament de la Protezion zivila de Trent. »Man a man l ge vegn dat a vigni distret - ne à dit l comandant Giuseppe Costantino - do Primier l é stat portà chiò te Fascia e nos sion stac i prumes a l meter a jir. L tol ite neves chieripersones digitèi, la neva app FirePi e l’instalazion de na televijion informativa te caserma con ajornamenc en temp real«. Se trata donca de n sistem più modern e ...
20 de auril 2026
Consëi nü por la Crusc Blancia Alta Badia
Ince la Crusc Blancia Alta Badia á tigní la sentada generala cun les lîtes dl consëi nü. Le tomun dla seziun passa tles mans de Lucas Piccolruaz da Badia, vize é Elisa Boi
Ai 10 d’aurí él gnü tigní la sentada generala dla Crusc Blancia Alta Badia. En chësta ocajiun él gnü moscedé danü les chertes y lité le consëi nü, che restará te chësta inciaria por i proscims cater agn. Les lites á porté n valgügn mudamënc y porta ince ite vënt frësch tl consëi. Marco Ienna, le caposeziun da denant, á de jö süa inciaria, mo á tut la dezijiun da resté inant tl consëi. So post tol ite Lucas Piccolruaz da Badia, che é bele sté 4 agn tl consëi. Dlungia le caposeziun fej ince pert ...
