20 de jené 2025
Ben da śente, un gran reśiro
Rua boi numere da i hotiei, par un paes pien de foreste. S’à vedù anche el solito caramus de machines par strada, e ades se varda ai mesc che vien
Co ra festes e ra gares de sport el paes el se enpe de śente. Chel che suzede ogni an ‘l é suzedù danoo sta ota. Ra asociazion de i hotiei de Anpezo ra fesc saé che da Nadà ‘l ea deboto duto pien, par chi hotiei daerte. Beśen però fei i conte con trope hotiei ancora sarade, e de chi grei, pichesee par laore. A se vadà nafré in śiro par el paes, se vede cantiere al Cristallo, Ampezzo, Ancora, Bellevue, Europa, Venezia, Italia, Capannina, intanto che in é trope de sarade: Miramonti, ...
Co ra festes e ra gares de sport el paes el se enpe de śente. Chel che suzede ogni an ‘l é suzedù danoo sta ota. Ra asociazion de i hotiei de Anpezo ra fesc saé che da Nadà ‘l ea deboto duto pien, par chi hotiei daerte. Beśen però fei i conte con trope hotiei ancora sarade, e de chi grei, pichesee par laore. A se vadà nafré in śiro par el paes, se vede cantiere al Cristallo, Ampezzo, Ancora, Bellevue, Europa, Venezia, Italia, Capannina, intanto che in é trope de sarade: Miramonti, ...
19 de jené 2025
Catina e Bepi, do l vièl del saer
A Soraga l é stat portà dant l spetacol de teater dedicà ai doi moenac che à testimonià i tempes de la Gran vera: a ic l é dedicà ence l nef numer del libret del Istitut Cultural Ladin su la jent de Fascia.
Del 2024 l é stat festejà i diesc egn de la mostra de la Gran Vera a Moena, con n grum de scomenzadives e evenc endrezé dal Istitut Cultural Ladin adum col Comun de Moena e la sociazion ‘Sul Fronte dei Ricordi’, per valorisèr la esposizion te Navalge, la testimonianzes e dut l lurier de enrescida e de divulgazion che l é stat fat ti egn sul conflit mondièl te Fascia, apede a sotrissèr l valor fondamentèl de la pèsc, portà dant col slogan ‘Monc de pèsc’.
La Biblioteca de la Majon di Fascegn e ...
Del 2024 l é stat festejà i diesc egn de la mostra de la Gran Vera a Moena, con n grum de scomenzadives e evenc endrezé dal Istitut Cultural Ladin adum col Comun de Moena e la sociazion ‘Sul Fronte dei Ricordi’, per valorisèr la esposizion te Navalge, la testimonianzes e dut l lurier de enrescida e de divulgazion che l é stat fat ti egn sul conflit mondièl te Fascia, apede a sotrissèr l valor fondamentèl de la pèsc, portà dant col slogan ‘Monc de pèsc’.
La Biblioteca de la Majon di Fascegn e ...
19 de jené 2025
Ideatëura dl devertimënt per pitli da passa vint ani incà - Na ntervista a Sonia Demetz
Dal 2002 inant se à Sonia Demetz cruzià dla plata di mutons, che fova da abiné uni mëns sun l'ultima plata de La Usc. Śën ti làscela la lerch a na jëuna de Fascia
Na plata dedicheda al devertimënt di pitli y dla pitles (y nia mé) per ladin, na plata sun chëla che n pudova se ncunferté uni mëns da passa vint ani incà, na plata per pudëi pastelné y lascé ora si vëta criativa: rejone dla plata di mutons, che fova for da abiné sun l’ultima plata de La Usc. Na plata che Sonia Demetz de Sëlva, che viv bele plu giut a Santa Cristina, se pensova ora uni iede cun velch de nuef dal 2002 incà.
Da śën inant unirà chësta plata sëurantëuta da na ...
Na plata dedicheda al devertimënt di pitli y dla pitles (y nia mé) per ladin, na plata sun chëla che n pudova se ncunferté uni mëns da passa vint ani incà, na plata per pudëi pastelné y lascé ora si vëta criativa: rejone dla plata di mutons, che fova for da abiné sun l’ultima plata de La Usc. Na plata che Sonia Demetz de Sëlva, che viv bele plu giut a Santa Cristina, se pensova ora uni iede cun velch de nuef dal 2002 incà.
Da śën inant unirà chësta plata sëurantëuta da na ...
19 de jené 2025
L FassActive venc l slalom sun Role
Ragazzi e Allievi à garejà per l trofeo Ricki Simon. De bie resultac per i atlec fascegn.
I joegn atlec schiadores fascegn scric ite a la zircoscrizion B à tout pèrt en domenia ai 12 de jené a na garejèda de slalom strent sun Role che aea valuta per l trofeo Ricki Simon. La giornèda era belebon freida, a la partenza sul portoi Ferrari l termometer segnèa -10°.
Chiò la sozietà che à fat l numer più aut de ponc l é stat l FassActive che à metù en gara 34 atlec e la se à vadagnà adertura l prum post de la cassifica de la sozietèdes con 985 ponc; vegn do l US Primier, squadra che à ...
I joegn atlec schiadores fascegn scric ite a la zircoscrizion B à tout pèrt en domenia ai 12 de jené a na garejèda de slalom strent sun Role che aea valuta per l trofeo Ricki Simon. La giornèda era belebon freida, a la partenza sul portoi Ferrari l termometer segnèa -10°.
Chiò la sozietà che à fat l numer più aut de ponc l é stat l FassActive che à metù en gara 34 atlec e la se à vadagnà adertura l prum post de la cassifica de la sozietèdes con 985 ponc; vegn do l US Primier, squadra che à ...
19 de jené 2025
Baby e Cuccioli à garejà sul Cermis
L FassActive se à vadagnà l prum post anter la sozietèdes e i prumes posć de la desvaliva categories.
Giornèda de garejèdes ence per i picoi Baby e Cuccioli de la zircoscrizion B chela de en domenia ai 12 de jené. N bel schiap de passa 150 schiadores à tout pèrt a na proa de slalom lèrch sul Cermis e i se à dat batalia per se vadagnèr l trofeo Zapé SRL. Ence chiò la sozietà sportiva FassActive é ruèda pruma te la categoria per sozietèdes con 900 ponc, la Monti Pallidi é terza con 340 e l Ski Team Fascia 10° con 92 ponc.
De più, con classifiches e foto, su La Usc stampèda de vender ai 17 de jené.
Giornèda de garejèdes ence per i picoi Baby e Cuccioli de la zircoscrizion B chela de en domenia ai 12 de jené. N bel schiap de passa 150 schiadores à tout pèrt a na proa de slalom lèrch sul Cermis e i se à dat batalia per se vadagnèr l trofeo Zapé SRL. Ence chiò la sozietà sportiva FassActive é ruèda pruma te la categoria per sozietèdes con 900 ponc, la Monti Pallidi é terza con 340 e l Ski Team Fascia 10° con 92 ponc.
De più, con classifiches e foto, su La Usc stampèda de vender ai 17 de jené.
19 de jené 2025
»Bilánz sclët l nost? Chi de Grones i eva slonfei su con progéc senza na fin«
L Capocomun da Fodom Oscar Nagler respón a le critighe de suo predezessor sul bilánz de previjión. »Nos pragmatizi a mëte a jì chi che sierf a la comunité«
No n a tardivé a rué la resposta del Capocomun Oscar Nagler a le critighe che suo predezessor e capogrop de mendránza Leandro Grones l a fat al bilánz de previjion 2025/2027 aprové nchëstadì nte consei de comun. »L peso dei ultimi 25 agn – ava toné Grones su na previjion de 12,8 milioni per l 2025. »Cánche menestrón l bilánz de nost comun nos tignon tres davánt ai ogli i debujens e le poscibilité che on de podei fè velch e rué al fenì via – respón fora dai denz l prum zitadin. (LS)
De ...
No n a tardivé a rué la resposta del Capocomun Oscar Nagler a le critighe che suo predezessor e capogrop de mendránza Leandro Grones l a fat al bilánz de previjion 2025/2027 aprové nchëstadì nte consei de comun. »L peso dei ultimi 25 agn – ava toné Grones su na previjion de 12,8 milioni per l 2025. »Cánche menestrón l bilánz de nost comun nos tignon tres davánt ai ogli i debujens e le poscibilité che on de podei fè velch e rué al fenì via – respón fora dai denz l prum zitadin. (LS)
De ...
19 de jené 2025
Dis di talënc tl Ciastel Rechtenthal a Tramin
Sculeies dla Cademia y dla Prufesciunela à fé pea pra de plu dis de furmazion n con' dlaa tematica dla nteligënza artifiziela
Per fé crëscer nteresc speziei ti à la Repartizion Didatica y Cunsulënza dat l mesun a sculées y sculeies da talënt y mutivei de tò pert pra i dis di talënc; na scumenciadiva per auzé ora y dé n impuls ai talënc. De dezëmber ie n valguni:es de nosta sculées y sculeies dla terza y cuarta tlasses stac tla Cësa de Furmazion Ciastel Rechtenthal a Tramin. On fat na ntervista y rujenà cun doi sculeies che à fat pea pra l workshop n con' dla
tematica »IA (intelligenza artificiale, scurtà, per talian, ...
Per fé crëscer nteresc speziei ti à la Repartizion Didatica y Cunsulënza dat l mesun a sculées y sculeies da talënt y mutivei de tò pert pra i dis di talënc; na scumenciadiva per auzé ora y dé n impuls ai talënc. De dezëmber ie n valguni:es de nosta sculées y sculeies dla terza y cuarta tlasses stac tla Cësa de Furmazion Ciastel Rechtenthal a Tramin. On fat na ntervista y rujenà cun doi sculeies che à fat pea pra l workshop n con' dla
tematica »IA (intelligenza artificiale, scurtà, per talian, ...
19 de jené 2025
Comié da pater Pio
Ai 28 de novëmber é gnü a mancé pater Pio (Pire) Agreiter da San Ciascian. Al ê dal 1975 incá spiritual tl convënt benedetin a Habsthal tla Germania, olache al é gnü sopolí y olache al lascia zoruch na gran locia. I le recordun
Pire Agreiter é gnü al monn ai 30 d’aurí dl 1937 söl lüch da Ciampidel a San Ciascian; sü geniturs ê Salvester y Maria Pitscheider de Sotciastel a Badia. Pire á albü fortüna da crësce sö te na familia religiosa. La mëssa dales domënies, la dotrina dl domisdé, oraziuns da doman y da sëra, pro mësa y la corona deboriada da sëra: döt chësc ê ince tla familia de Pire na cossa normala.
Ala fin é le tru religius sté chël che Pire á tut por süa vita. Le ginase ál fat a Ivrea pro i ...
Pire Agreiter é gnü al monn ai 30 d’aurí dl 1937 söl lüch da Ciampidel a San Ciascian; sü geniturs ê Salvester y Maria Pitscheider de Sotciastel a Badia. Pire á albü fortüna da crësce sö te na familia religiosa. La mëssa dales domënies, la dotrina dl domisdé, oraziuns da doman y da sëra, pro mësa y la corona deboriada da sëra: döt chësc ê ince tla familia de Pire na cossa normala.
Ala fin é le tru religius sté chël che Pire á tut por süa vita. Le ginase ál fat a Ivrea pro i ...
18 de jené 2025
Na ritajon te la crepa, tel legn e te la neif
Jai 20 egn se n jia Toni Gross, che te duta soa vita à metù adum l talent de alpinist, menacrep e socoridor, con chel de artist, zipiador e ensegnant.
Acà 20 egn, ai 19 de jené del 2005, se n jia Toni Gross de Punz, da Poza. L aea compì 72 egn giusta 3 meisc dant e pech do soa sanità ge aea metù dedant la più grieva de soe rampeade.
L n’aea fat dassen n muie de rampeade, te soa vita de alpinist, menacrep e socoridor: per aer salvà jent sui crepes l se à vadagnà ence i titoi de Cavalier e Ufizial de la Republica e la medaa de bron al valor zivil.
Apede a la fegura staifa de om da mont l era ence la sensiboltà de artist: duta soa vita é stata ...
Acà 20 egn, ai 19 de jené del 2005, se n jia Toni Gross de Punz, da Poza. L aea compì 72 egn giusta 3 meisc dant e pech do soa sanità ge aea metù dedant la più grieva de soe rampeade.
L n’aea fat dassen n muie de rampeade, te soa vita de alpinist, menacrep e socoridor: per aer salvà jent sui crepes l se à vadagnà ence i titoi de Cavalier e Ufizial de la Republica e la medaa de bron al valor zivil.
Apede a la fegura staifa de om da mont l era ence la sensiboltà de artist: duta soa vita é stata ...
18 de jené 2025
An nef, medema emozions
La formazions più granes à abù de bela ventes, cheles più picoles é states dutes empegnèdes.
L é scomenzà n an nef, e enceben che sot la festes no ve aon contà l hockey fascian, chest no se à fermà. Nef an, ma medema emozions. Ence te chest 2025 l setor mender di Falcons l renova sie empegn envers chel che da egn l fèsc con trei paroles chief: jièr, se goder, crescer. L focus resta scialdi l medemo, ge sporjer ai bec e ai joegn n lech san e stimolant per coltivèr la pascion per chest sport maraveous, l hockey.
La mission del setor mender di Falcons é chièra: meter dant n percors che ...
L é scomenzà n an nef, e enceben che sot la festes no ve aon contà l hockey fascian, chest no se à fermà. Nef an, ma medema emozions. Ence te chest 2025 l setor mender di Falcons l renova sie empegn envers chel che da egn l fèsc con trei paroles chief: jièr, se goder, crescer. L focus resta scialdi l medemo, ge sporjer ai bec e ai joegn n lech san e stimolant per coltivèr la pascion per chest sport maraveous, l hockey.
La mission del setor mender di Falcons é chièra: meter dant n percors che ...
18 de jené 2025
Le film „CINCANTA“ röia t’India
Le documentar sura les corones de ma tla capela da Pidrô dl regist Paolo Vinati á passé la cerna dla iuria dl festival de film indian „Kalakari Film Festival“
Le documentar „Cincanta“ dl regist etnografich Paolo Vinati, nasciü te na colaboraziun cun l’Uniun Ladins Val Badia tla cornisc dl proiet plü ampl „Interreg Italia-Austria CLLD Dolomiti Live“, é gnü aprijé y tut sö tl program dl festival indian de films „Kalakari Film Festival“, che se desfirará tla cité indiana de Dewas Madhya Pradesh tl’utlima edema de jená.
Le film cört, che documentëia les tradizionales incuntades serales por la corona de ma tla picera capela a Pidrô, se mosorará cun atres ...
Le documentar „Cincanta“ dl regist etnografich Paolo Vinati, nasciü te na colaboraziun cun l’Uniun Ladins Val Badia tla cornisc dl proiet plü ampl „Interreg Italia-Austria CLLD Dolomiti Live“, é gnü aprijé y tut sö tl program dl festival indian de films „Kalakari Film Festival“, che se desfirará tla cité indiana de Dewas Madhya Pradesh tl’utlima edema de jená.
Le film cört, che documentëia les tradizionales incuntades serales por la corona de ma tla picera capela a Pidrô, se mosorará cun atres ...
18 de jené 2025
La grupa de mujiga Hosianna à lità na presidënta nueva
Ai 6 de jené à la grupa de mujiga Hosianna de Sëlva stlut ju ufizialmënter l ann de atività 2024. Tl cheder dla senteda generela dla lia iel unì lità n cunsëi y na presidënta nueva
»La lia de mujiga de jëuni y jëunes de Sëlva, metuda adum da nuef ciantarines y cater sunadëures atives, possa cialé de reviers a n ann rich de ativiteies, cun reprejentazions de uni sort, danter l abelì de santa mësses, nozes coche nce reprejenta zions sun i marceies da Nadel dla valeda y n pitl cunzert da Nadel a San Martin de Tor tla Val Badia«, nscila la presidënta da dant Julia Lardschneider. Ti cialan al ann passà, pòssen udëi che i cumëmbri y la cumëmbres dla lia se à ...
»La lia de mujiga de jëuni y jëunes de Sëlva, metuda adum da nuef ciantarines y cater sunadëures atives, possa cialé de reviers a n ann rich de ativiteies, cun reprejentazions de uni sort, danter l abelì de santa mësses, nozes coche nce reprejenta zions sun i marceies da Nadel dla valeda y n pitl cunzert da Nadel a San Martin de Tor tla Val Badia«, nscila la presidënta da dant Julia Lardschneider. Ti cialan al ann passà, pòssen udëi che i cumëmbri y la cumëmbres dla lia se à ...
18 de jené 2025
Rua ra Copa del mondo in Anpezo
Un gran laoro, de un an intiero, par doi dis de gares, ai 18 e 19 de jenaro. L é ra ultima proes, ignante de ra Olimpiades e Paralimpiades 2026. El laoro con Dmo Dolomiti Bellunesi, par se fei conosce
In Anpezo ‘l é beleche duto pronto par ra doa gares de ra Copa del mondo de schie de ra femenes, ra discesa de sabeda ai 18 de jenaro e el superG de domegna 19. I ome e ra femenes de Fondazione Cortina i à lourà dasen, da parecià duto chel che ocore.
Ignante de duto ra pista Olympia in Tofana. Nasciuda par i VII Śoghe d’inverno Cortina 1956, i r’à comedada fora tropa otes, r’ultima par i Canpionate del mondo de schie Cortina 2021. Un gran laoro ‘l é stà fato a Rumerlo, agnó che i à fato ...
In Anpezo ‘l é beleche duto pronto par ra doa gares de ra Copa del mondo de schie de ra femenes, ra discesa de sabeda ai 18 de jenaro e el superG de domegna 19. I ome e ra femenes de Fondazione Cortina i à lourà dasen, da parecià duto chel che ocore.
Ignante de duto ra pista Olympia in Tofana. Nasciuda par i VII Śoghe d’inverno Cortina 1956, i r’à comedada fora tropa otes, r’ultima par i Canpionate del mondo de schie Cortina 2021. Un gran laoro ‘l é stà fato a Rumerlo, agnó che i à fato ...
18 de jené 2025
Truepa uneranzes y de biei mumënc
L Cor Sasslong à fat l'adunanza generela per cialé de reviers al ann 2024 che ie stat rich de atività
N sada ai 11 de dezëmber à l Cor Sasslong tenì si senteda generela pra l utia Pramulin te Sëlva. Daujin ai saluc da pert dl'autoriteies, coche la paroles de lauda y rengraziamënt dl ambolt de Santa Cristina Christoph Senoner, àn prejentà l ann passà dal pont de ududa de atività y de bilanzes. Tl 2024 ne n'iel nia mé stat atività ndividuela da pert dla Lia, ma n à nce fat n proiet de cunlaurazion cun i Cores y la Urchestres de valeda per la l cunzert dla Mëssa de Schubert (La Usc ova repurtà, ...
N sada ai 11 de dezëmber à l Cor Sasslong tenì si senteda generela pra l utia Pramulin te Sëlva. Daujin ai saluc da pert dl'autoriteies, coche la paroles de lauda y rengraziamënt dl ambolt de Santa Cristina Christoph Senoner, àn prejentà l ann passà dal pont de ududa de atività y de bilanzes. Tl 2024 ne n'iel nia mé stat atività ndividuela da pert dla Lia, ma n à nce fat n proiet de cunlaurazion cun i Cores y la Urchestres de valeda per la l cunzert dla Mëssa de Schubert (La Usc ova repurtà, ...
18 de jené 2025
La "Erta" é arjignada
En mertesc ai 21 de jená ésera tan inant: Al Plan y Plan de Corones se conforta ala 9. gara de copa dl monn dles ëres sön al "Erta"
A Al Plan y incër Plan de Corones sinton bele le borjú dla gara de copa dl monn dles ëres, che röia en mertesc ai 21 de jená a so 8. ediziun y süa 9. gara. La pröma ediziun é stada dl 2017, dl 2020 ne n’êl sté degüna y dl 2023 n’él sté cinamai döes. Do edemes che al vëgn lauré por arjigné ca le gran evënt, do che les tribunes é en pe y che al vëgn arjigné ca les ultimes por le raiun dl travert, él sté en domënia ince la FIS che á dé löm vërda por la pista, tres le control dla pista cun ...
A Al Plan y incër Plan de Corones sinton bele le borjú dla gara de copa dl monn dles ëres, che röia en mertesc ai 21 de jená a so 8. ediziun y süa 9. gara. La pröma ediziun é stada dl 2017, dl 2020 ne n’êl sté degüna y dl 2023 n’él sté cinamai döes. Do edemes che al vëgn lauré por arjigné ca le gran evënt, do che les tribunes é en pe y che al vëgn arjigné ca les ultimes por le raiun dl travert, él sté en domënia ince la FIS che á dé löm vërda por la pista, tres le control dla pista cun ...
17 de jené 2025
Vel’ da de tel ne fòvel mo mei - Uneranzes ntan la senteda generela dl Cor de Dlieja de S. Cristina
L Cor de Dlieja y l'Urchestra de Santa Cristina à ntan la senteda generela, tl scumenciamënt de jené, pudù festejé Greti Malsiner che ie da bën 70 ani incà pra l'urchestra
L Cor y l’Urchestra de Dlieja de S. Cristina à chëst ann festejà n avenimënt che n ne n’ie mo mei stat. L se trata de Greti Malsiner, che ie da bën setant’ani incà pra l’Urchestra dl Cor de Dlieja y sona la vidula. Ëila à scumencià a suné deberieda cun si fra jumblin Hansi da bera Rafael Ploner da Caspier.
Per l Cor de Dlieja y l’Urchestra de Santa Cristina, Carmen Demetz
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
L Cor y l’Urchestra de Dlieja de S. Cristina à chëst ann festejà n avenimënt che n ne n’ie mo mei stat. L se trata de Greti Malsiner, che ie da bën setant’ani incà pra l’Urchestra dl Cor de Dlieja y sona la vidula. Ëila à scumencià a suné deberieda cun si fra jumblin Hansi da bera Rafael Ploner da Caspier.
Per l Cor de Dlieja y l’Urchestra de Santa Cristina, Carmen Demetz
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
17 de jené 2025
Muvimënt demografich: L ann 2024 ie stat l ann di mutons
Tl 2024 iel ti trëi majeri Chemuns de Gherdëina nasciui 51 mutons y 38 mutans. Sce 89 popsc à udù la lum dl mond, à dal'autra pert 88 persones messù murì. Chersciù ie l numer di residënc cun d'autra naziunaliteies. Mpo ie la populazion de Gherdëina jita zeruch, sëni che l ne n'ie for plu y plu da tlo che se n va a sté nzaul d'aut
Da cin’ ani incà iel for manco y manco jënt che stà tla valeda. Ala fin dl 2019 cumpedòven mo 9.476 persones ti trëi Chemuns de Urtijëi, Santa Cristina y Sëlva; ala fin dl ann passà »mé« plu 9.257 (ai 31.12.2024). Chël ie te cin’ ani passa 200 persones de manco.
Dantaldut tl Chemun de Urtijëi pòssen usservé chësta tendënza, tl 2024 ie la populazion dl luech jita zeruch n cunfront al 2023 de 74 persones. Nasciui y morc se valiveafeter ora, ma cie che fej unì mëndra la populazion ...
Da cin’ ani incà iel for manco y manco jënt che stà tla valeda. Ala fin dl 2019 cumpedòven mo 9.476 persones ti trëi Chemuns de Urtijëi, Santa Cristina y Sëlva; ala fin dl ann passà »mé« plu 9.257 (ai 31.12.2024). Chël ie te cin’ ani passa 200 persones de manco.
Dantaldut tl Chemun de Urtijëi pòssen usservé chësta tendënza, tl 2024 ie la populazion dl luech jita zeruch n cunfront al 2023 de 74 persones. Nasciui y morc se valiveafeter ora, ma cie che fej unì mëndra la populazion ...
17 de jené 2025
Landescup a Taisten
N lunesc ai 6 de jené à l SC Taisten metù a jì n slalom per duta la atletes y duc I atlec dla categuries »mutons« y »aliefs« de dut Sudtirol
Bën 192 atlec ie unic adalerch da duta la Provinzia per tò pert ala gran garejeda Landescup sun l purtoi Guggenberg. La cundizions fova ideéles, la nëif fova bela y la temperatura fova a drët. Dut perfet per se museré cun duc i autri mutons y l’autra mutans dla medema categuria. Te tramedoi manche à i atlec dat dut, per mustré a sé nstësc, a si alenadëures y ala jënt, che cialova pro, cie che i à dut mparà nchin śën. I atlec dl Schi Club Gherdëina ie furnei ju cun gran ...
Bën 192 atlec ie unic adalerch da duta la Provinzia per tò pert ala gran garejeda Landescup sun l purtoi Guggenberg. La cundizions fova ideéles, la nëif fova bela y la temperatura fova a drët. Dut perfet per se museré cun duc i autri mutons y l’autra mutans dla medema categuria. Te tramedoi manche à i atlec dat dut, per mustré a sé nstësc, a si alenadëures y ala jënt, che cialova pro, cie che i à dut mparà nchin śën. I atlec dl Schi Club Gherdëina ie furnei ju cun gran ...
17 de jené 2025
Coro Fodom, n 2024 co la valisc nte la mán
I viadesc a Karlstadt e Brecon i apuntamenc clou del ann empermò fenì. E per l 2025 l é bele n program de jì a Loreto
L 2024 che s’a empermò saré ite l é sté n ann passé co la valisc nte la mán per l Coro Fodom. Per ben doi oute defati, i ciántarins i a fat l poch per jì a cianté fora dai confins nazionai. De jugn l torpedon i a portei a Karlstadt am Main, ulache oramei da plù de 40 agn i ten su n’amicizia nasciuda ntel 1980 n Plaza S. Piere. De setembre nveze i a tout l aparechio per sgolé fin ntel Galles, enviei da nen coro del paisc de Brecon, ulache i a passé n fin setemana ntra ejibizion e ocajion ...
L 2024 che s’a empermò saré ite l é sté n ann passé co la valisc nte la mán per l Coro Fodom. Per ben doi oute defati, i ciántarins i a fat l poch per jì a cianté fora dai confins nazionai. De jugn l torpedon i a portei a Karlstadt am Main, ulache oramei da plù de 40 agn i ten su n’amicizia nasciuda ntel 1980 n Plaza S. Piere. De setembre nveze i a tout l aparechio per sgolé fin ntel Galles, enviei da nen coro del paisc de Brecon, ulache i a passé n fin setemana ntra ejibizion e ocajion ...
