Ultimamënter iel unit ora n cër grum de material n con' dl ladin-gherdëina da pert de persones studiedes, nce de teles che à fat studies de università, perchël persones da n gran savëi y da na gran cultura!Ma ne ulon plu gën nia fé inuemes o vel' laudes »ad personam«. Chësta cunstatazion dessegur reéla dëssa mé vester ntenduda coche »premissa« ala risses y ai pensieres che vën scric ju te chësc articul che à da n fé cun l scrì y rujené drët y sciche l toca nosc bel ladin-gherdëina: y tlo vën ...

Dan da püch á Ezio Prinoth, presidënt de Dolomites Val Gardena Marketing scrit sön le foliet »Alto Adige« dl bojëgn da mudé i criters che definësc i raiuns turistics. La configuraziun atuala resultëia estremamënter penalisanta por la Val Badia y Gherdëna, che subësc a chësta moda na concorënza sleala da pert de d'atres localités de Südtirol. An pó dí che i scioldi di badioc y gherdënes vá a finanzié la concorënza. La gauja de döt mëss gní chirida ti rapresentanc politics ladins a Balsan, che ...

Te vigni program lital de vigni lista stál plü o manco scrit le medemo. Te na moda o l'atra ón daidé düc, minan insciö da se davagné usc, cossa che en pert stimenëia ince. Tla politica n'ól indere nia ester protlamaziuns, mo idees tleres che pëia ia da n conzet de basa che é chël che na sozieté se stá dami sce al é na certa valianza danter düc. Valianza che n'ó nia dí che düc mëss ester anfat, mo che ai mëss avëi les medemes oportunités, y chiló mancera dassënn. Al basta che an se ciares n pü' ...

Davia che é audì che l stimà diretëur dl Istitut Ladin de Fascia dr. Fabio Chiocchetti jirà n pension, ulëssi tò l'ucajion per ti fé na lauda y na audanza.Na lauda dantaldut per si mpëni y si lëur a bën dl lingaz y dla cultura ladina te duc chisc ani, ma nce per si vijion lergia, strategica dijëssi, n cont di bujëns y dla pruspetives de nosta populazion ladina.L à sapù da nterpreté si funzion nce dal pont de ududa criatif, valorisan la leteratura ladina y nosc gran patrimone mitich defin ...

Dan doi enes sons jit a pe sa la furcela de Saslonch, l ne fova mo degun trafich ntlëuta.Ncuei (ai 13 de juni) sons inò jit su, ma l ie stat dut n'autra esperienza, mpede la marueia dl chiet audìven tres su na drëta fuera de auti y dantaldut motores.Mé drët che n possa se muever y che duc, zënza descriminazion, possa udëi chisc biei crëps. Son nce dla minonga che danter la valedes ladines dëssa dut resté daviert, lidëza de se muever per devertimënt, per lëur y per i cuntac soziei danter ...

I prëii pordenanza sce i fajará val' conscidraziun critica che reverda certes regoles che nes é gnüdes metüdes dant te chëstes ultimes edemes, do che la »fasa 1« é passada ala »fasa 2« dl'emergënza virus.Iö ne capësci nia, ciodí che al é ploanies olache ara vá da fá la santa mëssa alaleria, pa paiun, podon insciö ti dé la poscibilité ala jënt, zënza »numerus clausus«, da tó pert, y tla Ploania d'Al Plan ne vára nia.Sëgn savunse pö che sce an stá a 1 meter de destanza, spo pón lascé demez le ...

Ogniun l à la liberté de condivide o critiché la performance dei scizer.De segur l é sté na azion che à descedé la discuscion dntourn al referendum e l'é stada bona de sburlé la Consulta Ladina (a firma dei trei comuns e de le trei union ladine) a na touta de posizion ufiziala publicada ntei folgi. Sun sue motivazion contra la scomenciadiva dei scizer vignude fora ence sul Amico del Popolo ai 12 de jugn sot al titol »I ladini contro gli Schützen« volësse fè envalgune riflescion con laprò ...

L'é convinzion de duc, amancol coscita someaa fin ades, che la sanità sie la roba più emportanta per ogneun de noi e che per chesta fajassane ogne sacrifizie possibol.A proa de chest l'é l fat che aon azetà de star seré te ciasa per passa doi meisc, e ogne sacrifizie economich, sozial, de relazion e auter.Via per chest lonch trat de temp, con morc e jent te ospedal, la pandemìa ne à ensegnà che la sanità no à priesc. Defat, ence te Fascia, ti doi paìjes più tocé dal Covid-19, Cianacei e ...

A jì da plaza S. Durich via per »puent de Pana« rùven delà da ruf tla streda Sneton, che gëura nosc luech de Urtijëi a na relatà toponomastica de inuemes de cëses y de stredes che ie ladins y dala gherdëina. Ulon ti cialé ala cëses y pona nce ala stredes. Tlo iel n iede bel debota la cësa »Cuecenes«, ex cësa de Dolfi dl Pizuela y basite na »butëiga dal pan«. Mé n valgun vares dessëura iel pona l gran frabicat dla »Cësa de Chemun«. A jì inant pàssen pona via la »Cësa Sneton« (ex Demetz dl ...

Ai 16.06.2020 se stlüj jö chësc ann de scora cotan atramënter, deache cuntrassegné dal'emergënza dl coronavirus, mo porimpó significatif y istrutif por la storia dla sozieté.La pandemia ti á saré jö trëi funziuns essenziales ales scores: la struturaziun di tëmps dl imparé, les relaziuns soziales danter scolars y insegnanc y la reflesciun »in itinere« sön i progresc dl aprendimënt. Da n de al ater á les scores dla Talia messü mudé l'insegnamënt, da presënza a destanza: les scores y sü insegnanc ...

Resposta ala tuta de posiziun de Claus Fistill, Raimund Irsara, Egon Ploner, publicada te La Usc di Ladins di 29.05.2020Cun n test plütosc confus y nia da capí – dantadöt por chi che n'é nia informá bun sön les chestiuns – se baudia Claus Fistill, Raimund Irsara y Egon Ploner, che é te Consëi de Comun sciöche mëmbri de mia lista (la lista »Manfred Canins Ombolt« n'é pö gnanca rapresentada te Consëi) ch'al n'é nia gnü azeté la proposta da sburlé a do les lites la domanda da aprové le proiet dl ...

Chesta paussa, entravegnuda per forza pervìa del COVID-19, la ne à portà a se fèr vèlch pensier entornvìa la realtà sozio-culturèla ladina-fascèna te sia dimenscion belapontin sozièla, economica, culturèla e identitèra. L contest atual, resultat de na evoluzion economica caraterisèda soraldut dal turism, l met Fascia te na posizion de amirazion sot desvalives ponc de veduda, enceben che ades aldò di efec del virus, dut somea vegnir metù en discuscion, dut vegn a aer na parbuda piutost foscia, ...

Cun referimënt ala lëtra publicheda tla edizion passeda de La Usc di Ladins: perdrët iel bel a udëi che zitadins de d'autri chemuns ti cëla a cieche l suzed dal ujin, scebën che uniun n ëssa assé a cialé te si chemun.Per coche va ora na sentënza iel suvënz n tré al lot, y suvënz ie l Chemun danter l ancuni y l martel. Te chësc cajo spezifich, sce l Chemun ne dajova nia la cunzescion – propi ajache l fova assé elemënc cun arac dl Ufize Urbanistich Leghel dla Provinzia y da doi aucac – pona se ...

Do plü de 20 agn de politica dl döt y dl nia tambëgn a livel nazional che ince local, nes á le coronavirus fat capí che insciö ne podunse nia plü jí inant.Che tla politica ne fejon mai düc contënc é da capí, mo canche les dezijiuns é mosorades y nia früt de interesc de val' grup de podëi, canche ares vá da n schem razional y trasparënt, podaráres tert o adora gní capides da düc.Tosc él lítes comunales, do mia minunga bindebó importantes sce an ó mudé, sce an ó jí de n vers nü! Vers nü che é la ...

En referimënt al articul d'La Usc di Ladins cun le titul »Nou al léch sön Piz Sorega« publiché ai 15.05.2020 (y ince en referimënt ai ultimi articui gnüs fora söl »Alto Adige«) sintiunse le dovëi da injunté n valgönes informaziuns importantes che é ince gnüdes dites tratan la sentada dl Consëi de Comun de Badia, mo n'é nia gnüdes cuntades cina ala fin. Le tema dl léch de Piz Sorega é sté dessigü un di temesc plü cialc tl ultim Consëi de Comun. Al é gnü baié tröp sön la segurëza dla ...

Ulësse cuntribuì ala nutizia dla prima fòssa mussulmana sun curtina de Urtijëi cun n pitl »curiosum«. Son stat truep ani de mi vita te paejes cun maiuranza de crëidum islamich, danter l auter tla Siria, tl Iraq, tl Iran y tl Yemen. Te chël tëmp me éi nce dat ju cun la religion de chëi raions y da ntlëuta incà sei mo mpue' la rujeneda araba. Assé per capì l senificat dla scrita dessëura dla fòssa tl'atenzion mediatica. Coche cumpanies de rujneda dl'oma me à mo n iede cunfermà, uel la scrita (cun ...

Scrije chësta lëtra per ve purté dant na tematica che ie da mé ora scialdi mpurtanta. Cun la sentënza nr. 00059/2020 dl TAR de Bulsan, à l Tribunal detlarà nia leghitima na cunzescion de frabiché data ora dal Chemun de Sëlva a n zitadin de Sëlva. Ne ulësse nia jì ite massa tl spezifich te chësta cuestion, ajache da zitadina ne me nteresséiela nia tl detail. Rate mpo che l messëssa vester de nteres publich y ne ntënde nia ciuldì che deguna zaita ne ebe ulù ti jì permez y fé unì publich chësc ...

Resposta ala lëtra »Emergënza Covid-19 y DAD che ne funzionëia nia«, publicada t'La Usc di 15.05.2020
Les portes é dagnora davertes ti confrunc de posiziuns di atri, mo te chësc caje él na mancianza de »respet« ti confrunc dles maestres, dla scora ladina y dl'istituziun dla Republica Taliana. Iö dijess bëgn de ti fá na lauda ala scora, ales insegnantes y düc i geniturs de sciöche ai á gestí l'emergënza. Te chësc tëmp nia saurí él sté les maestres che á fat n gran laur por le bëgn dla sozieté, porvan de adoré na didatica, metologia y dantadöt na gran empatia por daidé dötes les families. Cun ...

Chësc virus á sëgn archité döt y se fajará pié ia da zero. Al s'é gnü dé na ocajiun: i ún la poscibilité da analisé sce la strategia politica turistica portada inant cina sëgn sides chëra che i adorun y orun, o sce i podesson chirí na alternativa che sides plü dlungia a nosta situaziun. Chësc é le dër momënt por chirí na resposta!Le turism piará ia bel plan, naota söl marcé talian y dedó sön i atri a destanza cörta. Chësc virus nes sforza da definí danü nüsc obietifs y nosc stil de vita dala ...

N cont dl tretuar ruinà sa Somavia iel mo for vëira, che l mur che à zedù sot al tretuar mesura 22-23 metri y nia 44 metri coche n uel fé l lëur nuef, y che la streda à zedù coche Rudi dij, ne stimenea nia, nianca de n zentimeter ne àla zedù! L mur de sas dessëura ne n'à trat nianca na sfënta! Mé l pitl tretuar à zedù, y nia vel' d'auter.Sambën pòssen cumedé su l tretuar nce per 100 metri o mo deplù. Ala persones »de cumpetënza« ti sàl pu na festa a la mplanté dut ntëur ala ngranda, ulache chëi ...