- T'es chilò:
- Home
- Letres
Letres
17 de merz 2020
KITA o coa o cuna?
Na bona idea chëla de Gudrun Mussner: son defin a una che n dëssa tò ca nce per ladin na parola scëmpla, coche da si pruposta, che vën tëuta via n Fascia coche ëila scrij: »Coa«. Ma povester pudëssen dì »La Cuna«, che passenëssa povester mo deplù che Coa. »La Cuna«, ajache te na coa iel plutosc i pitli tieres, te na cuna iel dessegur mé pitli popesc. N bel salut da
05 de merz 2020
N pensier n con' dla tëmes de Roland Verra
Te n mumënt storich ulache la nfurmazion danter jënt va da un n cuntinënt al auter tres social media te fruzies de secunc (»in tempo reale« a dì dl talian),ne ntëndi nia la tëma de Roland Verra, che na streda datrai stluta pudëssa preiudiché raporc de crëscer adum danter doi valedes ujines.Stlù l Jëuf de Frea, y i autri Jëufs magari ënghe, n valguna ëura al di, mé n valguna enes o mënsc al ann, tla sajon auta de turism, te na maniera scëmpla zënza burocrazia y de gran spëises, purtëssa de gran ...
04 de merz 2020
»Kita« cun o zënza S-
Drët nteressanta me à sapuda la minonga de Georg Moroder te La Usc di Ladins di 21.02.20 n cont dla burta parola tëuta dal tudësch »Kita«, per tlamé chëla luegia ulache nosc mëndri dëssa se sentì al ciaudin y bën secudìi. Propi de gra a chësta zaita, che scrij te duc i idioms dla Dolomites, me iel sautà tl uedl che i fascians à per Kita bën na blòta parola ladina: coa.Coa per i mëndri, te nosc cajo, i pitli ie pu chëi di tieres (p.ej. Tan de pitli à pa fat ti giata?). Coa, na parola defin ...
03 de merz 2020
Durnwalder y les muntagnoles
Al é gnü desmentié da düc, nosc ex »Landeshauptmann« dr. Luis Durnwalder, por ci che reverda les muntagnoles.I savun düc ci dann che ares fej te chi ciampëis, sot les stales y sot les üties ite, sön pastöra y te chi prá da munt. Al á pö fat ci che i paurs y i iagri se damanâ.Cina che al ê presidënt dla Provinzia êl la maiú pert – por nia dí düc – che savô che an podô jí les 5 da doman da ël. Chësc é döt desmentié.
26 de fauré 2020
Tan döt dërt y bel n'él nia!
T'La Usc nr. 6 di 07.02.2020 á Pablo scrit n articul sön les lítes te Mareo, reportan ince les respostes ciafades sön domandes fates al telefon cun l'Ombolt Palfrader. Che ël, l'ombolt, vëgn damané da zertes porsones da fá ciamó n iade l'ombolt é saurída capí y da crëie, mo che al tol sö n te' jop ma por amur por le paisc y le Comun, chësta afermaziun ne stá bëgn no en pe; insciö la vëighi iö. Y canche an á ma na minima o degüna oposiziun te Consëi, él io bel da lauré, an pó fá ci che n ó, ...
25 de fauré 2020
Cunliamënt Funes-Secëda
Ulovi junté pro a chël che Simon Moroder à scrit tla ultima edizion de la Usc di Ladins:La linia dla furnadoia, che vel' un ulëssa fé da Funes su nchin sun Secëda, ne messëssa nia mé passé amesa l raion de Natura 2.000, coche Simon Moroder à scrit, chël raion ie nce sot a scunanza dl Parch Naturel Puez-Odles y dl'Unesco Arpejon Naturela Mundiela y ne n'ienia laite tl Plann dla Furnadoies y di Purtoies de nosta Provinzia de Bulsan.Perchël, rati ie, ne n'iel nia mesun fé na furnadoia,te chël ...
24 de fauré 2020
Plata de Gherdëina y »Kita«
»Plata de Gherdëina«, nscila à inuem la zaita che giapon n iede al mëns. Nce de fauré dl 2020 ons giapà la zaita. Y sun la prima plata iel scrit per tudësch »Kita in St. Christina eingeweiht«. Nce nosc politicri tol gën ca chësta parola che stona propi da mat.Na tel burta parola, »Kita«! Ne pòssen pa nia tò n'autra parola che »Kita«? Meton mo na »S«dancà, pona fóssela mo plu bela...Ma prëibel no nscila, nventëve n auter inuem per tudësch, ma no KITA! Per talian ti ëis bën dat n inuem che va ...
19 de fauré 2020
Trafich
Sce da una na pert ie la prupostes per smendré y regulamenté l busiamënt ora de mesura de auti y de motores sun la stredes di jëufs dolomitics mé da laudé, ne dàussen mei se desmincë dl bujën de ne despartì nia mo deplù la valedes ladines.O ne n'ie pa povester la despartizion di ladins te trëi provinzies y doi regions mo nia assé?
18 de fauré 2020
Na surpreja de toponomastica ladina de marueia sun Ciandevaves
Nia na pitla sudesfazion y plajëi n con' de inuemes (de etimologia y toponomastica, a tò ca paroles de na cërta erudizion) iel a traversé via per i Plans di Palusc la Mont de Sëuc de viers de Sautaria, per ruvé pona da man ciancia ite sun la Mont Ciandevaves/Pana.Sun sëida cun i Plans di Palusc iel n iede l Col dal Fil, che se auza mpue' cun si blòt pitl bosch y che à nce abù la fertuna de ne vester nia unì tichenà cun lëns sturcei tl mëns de nuvëmber dl 2019, canche l ie suzedù de gran spavënc ...
17 de fauré 2020
Ladin tla cherta de identité
Bele dan agn êl gnü scrit che i ladins ghirâ la adoranza dl ladin tla cherta de identité; tratan él passé na desëna de agn y finalmënter s'á ince Roma modernisé y scrit dant la cherta de identité eletronica ince por Balsan.Baldi án messü aldí y odëi che al mancia sön chësc documënt le lingaz ladin, ci che ne pó nia sozede, é pö le lingaz ladin reconesciü lingaz aministratif ala pér dl talian y dl todësch, ci che foss por i ladins y so lingaz dla uma n arichimënt y aumentass le prestisc por le ...
04 de fauré 2020
Pruposta jita a uet
Tl scumenciamënt dl luech de Urtijëi, tal Scasa y dal 181 tal Prinoth (y śën nce tal trëbe ta Trina de Ianesc), iel bele dai aniscimi na tofla stradela che limitea l sgors dl trafich a 40 km al'ëura te nosc luech.Da mpue' de ani incà iel truep Chemuns te Südtirol, ma nce nchin ju tla localiteies de turism dl Lech de Garda, ulache l vën, te belau uni paesc, y per plu gaujes, dantaldut per la segurëza per la jënt y per l'ecologia, tenì ite chësta regules de muderazion dl trafich.N chësc cont iel ...
03 de fauré 2020
N bel ejëmpl de vita
Tl Calënder Ladin (editur EPL/Val Badia) de chësc ann ái ciafé de vigni sort de interessant. Dantadöt m'á fat impresciun sciöche la mognan Clara Palfrader descrí süa vita, a plata 114 »Mia ierpejun me sá bela«.Süa vita é dai pröms dis de vita insö segnada da amur, speranza y coraje. Chisc sentimënc ê l'aria de familia che Clara podô trá ite de y nöt. Al é interessant y bel sciöche ara á podü crësce sö, adöm cun sü fredesc y sorus, te n'atmosfera de ligrëza, de serenité, de coresponsabilité. Ara ...
27 de jené 2020
Cutes massa altes
Che la presciun fiscala sides massa alta tambëgn a livel statal che ince a livel local, s'un á anadé oramai düc! La soferënza dl'economia taliana é ince gaujada da chësc. Al ó ester n arbassamënt dl livel dles cutes por favorí l'iniziativa economica privata. I n'orun chiló nia jí ite sön chëra che é la problematica nazionala, mo orun resté a chëra locala di comuns.I comuns se finanziëia en pert cun trasferimënc, tl caje de nüsc comuns suradöt trasferimënc dala Provinzia y de entrades propries. ...
13 de jené 2020
Lege urbanistica nöia, nia adatada ales valades ladines
La lege urbanistica nöia, che jará en forza dal 1. de messé, rapresentëia n tentatif da sparagné terac, mo ala fin vára cuntra le svilup cualitatif de nostes valades.Le problem dla »Zersiedelung«, sciöche al vëgn dit por todësch, che oress dí tan co frabiché fora dai zëntri de paisc, é tla Val Badia da dagnora n problem – tres che an ois le conscidré insciö – cun la costruziun dles viles fora dal zënter de paisc.Che an ois sëgn ma plü consintí da frabiché ti zëntri de paisc porta de un n vers a ...
27 de dezember 2019
Cambiamënt dl clima
Al vëgn ma plü baié de chël. Chisc vënc, les roes, les noeres; él ma la colpa dl cambiamënt dl clima? Ne s'an infidunse nia da se damané sce al n'é nia ince val' d'ater la gauja? Val' plü de potënt co nos? O nes dodunse da se lascé ite te chësc potënt che podess perde la paziënza?I me feji ince morvëia che la Dlijia ne dij nia.
26 de dezember 2019
Savëis'a chiche ie son?
La religion ie zeche de speziel, dantaldut te nosta valeda. Tl tëmp d'Avënt devënta l dualism ti jëuni mo plu sterch che no tl rest dl ann: sons'a ie fat per la dlieja o no? La majera pert dijëssa de no, mpo ne pudëssa San Martin, San Miculau, la ueia de Nadel y nsci inant nia mancë. La tradizions ie mpurtantes per nëus, chëles cristianes y sambën nce l'autres, la garejedes de Copa dl Mond, mé per dì.Śën de dezëmber iel iusta stat San Miculau, y nce tlo àn udù la pert positiva y negativa. L bel ...
25 de dezember 2019
Na mensa da ti dé dl Vo, tla Cësa Assudëi!
Bele da plu ani incà éi l mesun de jì coche acumpaniadëura di sculeies unitant ala mensa da marënda. Plu ani alalongia éi nsenià te Sëlva y cunesciù chëla realtà, ti ultimi ani sons a Urtijëi. Ne cunësce defin nia duta la menses a Urtijëi, ma da sotrissé iel zënzauter l bon servisc che vën pità tla Cësa Assudëi. L personal for dalaibon cun i sculeies, l vën saludà y un ndolauter possa se tò si plató y pestech per se crì pona ora l maië. La vela ie granda: dala jopa, pasta o bales coche prim ...
24 de dezember 2019
Tublà sparì
Tublà ulà ies'a sparì? Dì pu! Pona jons a te crì; tu foves ti piesc a chëi dai schi..., a man drëta o man ciancia messòvun te schivé per vester boni de passé; śën féjun la raida cun n drë' sgors, da mëter a verda iel śën mo deplù,che dala prëscia ne fìrun sëurajù; ma l medel - śën tan sëul - se mbincia inò n tublà coche ujin, te na bela luegia, plutosc daujin - medrë che l ne debe mpaz a chëi dai schi - fat su cun breies da de biei rames o mo miec cun i vedli trames...
23 de dezember 2019
Scolina d'Al Plan y ater
Do avëi lit l'articul de Pablo t'La Usc di 15.11.2019, nr. 45, m'ái ponsé da fá y scrí na mia conscidraziun sön chësc tema dla scolina. Che al vá debojëgn da fá locai por na 4a seziun tla scolina d'Al Plan é tler, che al é da ressané le tët é ince tler, y che al é dërt da baraté fora les finestres y les portes ne striti nia jö. An pó dí che, do proiet, pón partí sö i laurs te trëi lóc y porchël jissera da nen realisé un al iade; chësc ésson messü baié cun l'architët y fá aladó che an ess podü ...
