FodáCösc ennom vën endô tut cania por na matada,mo bën na sprigorada.Al dess gní fat velinscon de gran pontinsda slü defora i salverjins.Chisc laurs vën finanziésmo d'atri tiers vën scarzés.Vëgnel ince finanzié,la büja da le pié?

A te, bela jona, trëi parores, sciode bona éra, ch'i mëssi scrí por podëi dé, canche i á pücia y degüna ispiraziun, mo saste, tló la ciafaraste pa bën impó, dilan sce tö les toles, pussi pussi pf pf pf pf pf pf...I te vëighi ienn, i te ciari ienn, sce tö mo lasces, te toli, te branci, te chëii, te despëii, te cumpri, ne te vëni, te enfasci, ne te lasci nia lëdia, te poni, te stopi, te prëii, te cunti baujies fina che te vies.

En cont di »diretours« al intern dl departiment ladin dla Provinzia de Bulsan
Sciche al é vegnù scrit tl foliet ladin dl 8 de november 2019 dal redatour Iaco Rigo déssel tosc vegnì scrit fora per l'Aministrazion dla scola y cultura ladina n post de diretour de repartizion nuef. An spera che al vegne endò autonom sciche al é sté fin a dant valch ann; demé ilò podará l diretour mete en pratica sies idees y propostes concretes adum a cheles de siei colaboradours y aconsiadours. Na enciaria autonoma é plu respeteda, plu chirida, y garantesc n majer impegn, ala à plu fazion y ...

L'é la Costituzion taliana medema che l lo declarea, coscita dute le legi internazionale che varda a la sanità.Aboncont per i zitadins extracomunitares »no regolares« e ence per i taliegn zenza ciasa, poder aer azess a chest derit vital l'é dassen senester, dijesse beleche empossibol, a cauja de na lingia zenza fin de ostacoi soziai, culturai, economics, pregiudiziai; per poure che vegn fora da soa condizion de emarginazion, da ultimes e desmentié.Per soa fortuna, ma spere che sie ence n ...

L bel articul De Nicoletta Riz y les bones respostes de Thomas Zulian de Inout te La Usc di Ladins di 25 de otober me invieia a scrì val' risses. Paroles coche l titul dessoura àldon de rer n iade; cie che ressona tresfora é plutost: »plurilinguism plu adora che la và, se daurì al mond, a les desfides de nost temp«. Al n'é dessegur nia saorì de ciafé la derta mesura anter l debojen de mantegnì nosta identité y chel de se mueve anter les autres, ma al é dlonch na cuestion de valuta, de ...

Nia da crëier, feter da se frì ti ciavëi iel a cialé pro coche l vën laurà cun nosc bosch y cun na cuantità enorma de de beliscimi lëns defin sani y chersciui bel ndrët y na gran pert da na autëza nce sëura i 30 metri. Savon duc che nëus vivon urmei te n mond defin sëuramenà, suvënz scialdi stravagant y mat, y perchël urmei for plu desnaturà! Ne audions'a uni di da nuef de gran problems dl tima sëura dut l mond, che milions de jëuni va tla gran ziteies sun streda a prutesté pervia de coche la ...

L me à sapù na granda, na cossa sëurameneda do mi ntënder, che la SVP de Urtijëi à abù debujën di gran berbesc dla SVP de Südtirol per se lascé dé cunsëies n con' de fé pea o nia pra na lista unica pra la proscima vela de Chemun de Urtijëi.Son dla minonga che nëus de Urtijëi on assé ëiles y ëi da talënt, che fossa boni de tò nstësc na tel dezijion y ne muessa nia ti damandé a d'autri da oradecà per se lascé dì cieche on da fé o nia.Ie son for stat y son mo for dla minonga che na tel esperienza ...

Da valch meis n sozio volontadif de Trentino Solidale, tel cader de l'atività de regoeta e distribuzion de magnadiva a la jent che à de besegn, l rua con cesć piens de ortames fresć che, l disc, i vegn da l'ort de la scolina del paìsc; ort che el enstes se à cruzià de braicar e engrasciar con la grascia de le stale del paìsc medemo e che maestre e picoi bec à semenà e rencurà ti meisc dò.Canche ampò l'é stat ora de regoer i fruc, chisc, per diretive e normative igienich alimentare, no i à podù ...

Pervia dl'età y avan nce saurì dl'aurela, me feji uni di daduman na bela raida tres Urtijëi y ntëurora, per ruvé ala fin a dé sëura sun n banch avisa dan l ufize dla posta, che fossa pona sun la Plaza Stetteneck.Da n struf incà me ei nce parà l bunder de jì ite datrai tla gran mostra numineda »Art 52«, ulache l ie de ndut avisa cincantedoi artisć-artejans, ma nce firmes, che mët n mostra si lëures y pec de si produzion, aldò de nosta vedla tradizion. Tlo me iel prësc y bele l prim iede tumà tl ...

Al é na cossa cotan zitia, ci inom che an i dá a strades. Gonot tolon ca inoms de porsones bele mortes che s'á fat de gragn miric sön ciamps desvalis: culturai sciöche str. Micurá de Rü, storics sciöche str. Catarina Lanz, inoms de frabiches storiches sciöche str. Colz, de mistiers sciöche str. di Murins o de posć sciöchestr. Pradüc.Dan la vera s'â lascé jö daite da Pedraces trëi fredesc dla familia Irsara Damez sö Pescol y s'â fat sö na ciasa porom. Chi da Pedraces dijô: ite da chi Damez! Le ...

Deache l'aministraziun comunala de Mareo á scrit fora n concurs publich por l'assunziun de dui/döes assistënc/tes aministratifs tla VI cualifica funzionala a tëmp plëgn, mo le publichëia ma tl boletin ofizial y sön tofla digitala de Comun y ne tol nia en conescidraziun d'atres poscibilités de publicaziun, y deache nia düc n'á n computer a ciasa y é coliá al internet por podëi odëi les noeles, m'ái ponsé che al é dërt dé chësta informaziun tres le foliet »La Usc«, che vëgn scialdi lit dala ...

Ajache n lunesc ai 14 de utober iel iusta Marcià de Segra Sacun, ulëssi mé ti damandé a Luis Mahlknecht da ulà che l tol pa cërta afermazions y publichea tla zaita zënza pensé do doi iedesc.De cie se tràtel pa? Luis Mahlknecht scrij ai 25 de setëmber tla zaita »Dolomiten« (per tudësch) che na cërta urganisazion che ël tlama »Touristiker« se desmëncia dla vedla ravises de rujeneda. Chësc ajache sun vel' placat ài scrit »Traditionsmarkt« mpede »Blättermarkt«. Plu inant scrij Luis Mahlknecht che ...

Nüsc trus é condizioná da valch ch'an ciafa indlunch, l'öt dl sëns, le nichilism.Tröpes porsones, massa porsones á le nichilism daite: chi che dij ch'al n'é nia n'atra strada, chi che s'oj dl ater vers, magari rion, o tolon por le cü chël che n'é nia n nichilist; chi che ne ti dá nia na sbürla ala vita, mo che, al contrar, zënza s'intëne, destöda la vita. Nichilisć é chi che renunziëia, che la dá sö, n pü' por comodité, por vire en pésc, deach'ai n'á nia coraje.Renate Kostner n'é mai stada na ...

La Uniun di paurs y tröc patruns di grunc ne n'é nia por prinzip cuntra n tru da jí cun la roda, mo cuntra le proiet che ti é gnü presenté
Ti ultims mëisc él sté tröpes incuntades olach'al é gnü baié dl tru dales rodes. Na gran pert di patruns di grunc é cuntra le proiet che é gnü porté dant. Te tröc posć foss le tru dër lerch: olache tru dla roda y tru da jí a pe jiss deboriada rovasson a 6 metri de larghëza; te d'atri posć mes­sassel gní fat na trassa daldöt nöia y te d'atri posć tolessel ite la trassa di trus da jí a pe ch'i ún incö.
Al é dër sciode sc'an mëss ofrí sö natöra, ciampopré o pastöra, mo ince trus da jí a pe por ...

Canche dut va al miec te na scola, n possa dessenië y mudelé monce da sëira, coche n se l mbincëssa... n studieia y mpera. Nsci, canche n possa costruì per l bën dla cumenanza y per i jëuni, sarà nce la cuntentëza y pascions grandes.Ma te n aiet la dumbries univa for plu longes y l ciel univa scur. Chi ne se à pa bele fat pea de gran plueies? Tarluies, tampesta y nchinamei vel' smueia, che à zarà i lëns ora dla ravises, fajan truep dann?De tei tëmps che mëina nce de gran ruves, cun purons che ...

Y śën iela tan inant y duc dëssa sambën jì a ti cialé al bel Col da Brida cun si blòta »plaza da fé damat«, che à mo chëst ann d'instà dassënn valù y ulache nosc aministradëures à tl tëmp de n trëi dis sapù da lascé tré ndrët duta chëla gran plaza, da na firma spezialiseda che à sià n tòc ch'i biei lëns storics y nce desravisà duta la sienes, tulan nce y tres duta la strutures per l juech che fova iló bele dai ani; chësc dut cun mascins y pacres y lauranc che ne n'à sambën nët degun problem a ...

La touta de posizion de la Jonta Fugatti su l'abolizion de la doura de profughes te valch funzion de compagnìa e picola assistenza ti confronc de la jent de età o che no pel per sé te le ciase de paussa, dò na dreta formazion, apede che aer solevà l desprijie e la marevea de n muie de diretores de RSA, de personal sozio sanitar e di familiares medemi di ghesć, l'à vedù la chiara e forta touta de posizion de contra de più che n partit, di sindacac generai e de categorìa, de sociazion de ...

L'ONU à detlarà l 2019 ann di lingac indigenns, auzan ora si mpurtanza nia mé de mesun de comunicazion y sozialisazion, ma nce de valorisazion identitera y culturela.Di ntëur a 2.600 lingac manacei sun chësc mond ie la gran pert lingac indigenns, che ne à suvënz nia la pusciblteies de se cunservé y de se fé audì.Cie à pa chësc ann di lingac a cie fé cun l ladin?Nëus minon povester che l problem di lingac manacei reverde mé i populi che nëus tlamon »primitifs«, te raions desman coche l Borneo o ...

Pra tofles sa mont n iel una nia cumpleta y una che ngiana: A unì da Mont de Sëuc ora, a muever te Sautaria, rùven do zirca 1 km y mez dla streda che vën do ruf ora a n pont ulache la va drët suvier. Pernanche n ruva sun l pont plu aut, ulache la scumëncia pona a jì juvier, iel prësc a man drëta na stangia cun tofles de direzion: una mostra tla direzion de reviers te Sautaria y la gran Mont de Sëuc, la segonda mostra de viers dla Mont de Pana – streda che scumëncia bel avisa te chël pont y che ...

Chi ne à pa tlo te nosc raion prëibel mo nia capì che l ie plu che assé danter turisć, nfrastrutures turistiches y dut ntëur ite per cieche à da n fé cun l turism?
L ie agost, amesa l instà, na sada daduman. L pech cëla ora stanch y finà: »La ne va mienò nscila. Ne son nia boni de ti sté do al lëur. Co dëssa pa chësta menadrë' ji inant?«. Cumpanies y cunescënc ie ënghe finei: »Chësc ne n'ie pu dut nia plu normal! Cun l auto éi belau mes'ëura per n tòch de streda ulache é normalmënter n diesc menuc. Dlonch iel mefun trafich y auti fermei y n drë' puz. La va de se dsaré te cësa y cialé de ji ncantëur l manco che la va.« La osta sa mont ie mé dut spriguleda: ...