La lege urbanistica nöia, che jará en forza dal 1. de messé, rapresentëia n tentatif da sparagné terac, mo ala fin vára cuntra le svilup cualitatif de nostes valades.Le problem dla »Zersiedelung«, sciöche al vëgn dit por todësch, che oress dí tan co frabiché fora dai zëntri de paisc, é tla Val Badia da dagnora n problem – tres che an ois le conscidré insciö – cun la costruziun dles viles fora dal zënter de paisc.Che an ois sëgn ma plü consintí da frabiché ti zëntri de paisc porta de un n vers a ...

Al vëgn ma plü baié de chël. Chisc vënc, les roes, les noeres; él ma la colpa dl cambiamënt dl clima? Ne s'an infidunse nia da se damané sce al n'é nia ince val' d'ater la gauja? Val' plü de potënt co nos? O nes dodunse da se lascé ite te chësc potënt che podess perde la paziënza?I me feji ince morvëia che la Dlijia ne dij nia.

La religion ie zeche de speziel, dantaldut te nosta valeda. Tl tëmp d'Avënt devënta l dualism ti jëuni mo plu sterch che no tl rest dl ann: sons'a ie fat per la dlieja o no? La majera pert dijëssa de no, mpo ne pudëssa San Martin, San Miculau, la ueia de Nadel y nsci inant nia mancë. La tradizions ie mpurtantes per nëus, chëles cristianes y sambën nce l'autres, la garejedes de Copa dl Mond, mé per dì.Śën de dezëmber iel iusta stat San Miculau, y nce tlo àn udù la pert positiva y negativa. L bel ...

Bele da plu ani incà éi l mesun de jì coche acumpaniadëura di sculeies unitant ala mensa da marënda. Plu ani alalongia éi nsenià te Sëlva y cunesciù chëla realtà, ti ultimi ani sons a Urtijëi. Ne cunësce defin nia duta la menses a Urtijëi, ma da sotrissé iel zënzauter l bon servisc che vën pità tla Cësa Assudëi. L personal for dalaibon cun i sculeies, l vën saludà y un ndolauter possa se tò si plató y pestech per se crì pona ora l maië. La vela ie granda: dala jopa, pasta o bales coche prim ...

Tublà ulà ies'a sparì? Dì pu! Pona jons a te crì; tu foves ti piesc a chëi dai schi..., a man drëta o man ciancia messòvun te schivé per vester boni de passé; śën féjun la raida cun n drë' sgors, da mëter a verda iel śën mo deplù,che dala prëscia ne fìrun sëurajù; ma l medel - śën tan sëul - se mbincia inò n tublà coche ujin, te na bela luegia, plutosc daujin - medrë che l ne debe mpaz a chëi dai schi - fat su cun breies da de biei rames o mo miec cun i vedli trames...

Do avëi lit l'articul de Pablo t'La Usc di 15.11.2019, nr. 45, m'ái ponsé da fá y scrí na mia conscidraziun sön chësc tema dla scolina. Che al vá debojëgn da fá locai por na 4a seziun tla scolina d'Al Plan é tler, che al é da ressané le tët é ince tler, y che al é dërt da baraté fora les finestres y les portes ne striti nia jö. An pó dí che, do proiet, pón partí sö i laurs te trëi lóc y porchël jissera da nen realisé un al iade; chësc ésson messü baié cun l'architët y fá aladó che an ess podü ...

Lëtra de prutesta: truepa persones se damanda ciuldì che la ferata de Resciesa ne gëura nia sciche duta l'autra furnadoies.

A liejer l gran articul di muciadives dl'Africa y mpue' de duta si storia te chisc cater ani, ulache i ie unic tëuc su tla ex Pension Sole a Urtijëi y de chësta esperienza di medemi che va śën a se finé via ai 15 de jené che vën, me dij mi cuscienza che man man che lijove chësc articul da stramp nfurmatif me unìvel su for deplù te mi dedite l bujën feter fisiologich de ti fé n gran cumplimënt y de ulëi ti auzé l ciapel a nosc redatëur dla pert de Gherdëina de La Usc di Ladins, David ...

Por ci che reverda mi tëmp lëde pói dí che al m'á dagnora salpü bel da jí sö por munt, tl pröm a arpizé y dedó a fá escursciuns. Mai ne m'ái fat cina sën tan de reflesciuns da podëi scrí dl argomënt n liber, desco Reinhold. Ël tol ca plü aspec te so punt d'odüda: l'ambiënt, le clima, le turism de massa, y insciö inant. Interessant pól ester desche döt sá svilupé, sambëgn nia döt tla pert positiva, mo impó döt che mëss ester chiló por trá sö l'economia. Valurs desco l'amiraziun por la natöra – ...

No l'é stat sorì l'azet di enfughé te la Val Badia. Aon podù l lejer su La Usc ti meisc passé. L lo sà ben l'ombolt de La Val che l'à perdù la son per cerir de smonejelar l clima de desfidenza e de tema vegnù fora canche l'é stat anunzià che fossa ruà te val n grop de migranc. Ma de gra a soa capazità de mediazion, a la desponibilità del curat de ge conzeder n cartier, l clima pian pian l'é doventà più seren e l'azet é stat arsegurà con la gestion data sù a la Comunità Comprenjoriala de ...

Dan che fina via l ann ulëssi ti fé i cumplimënc ai cumëmbri dl'Unika de Gherdëina per la doi gran mostres/manifestazions fates cun gran mpëni y lëur ntan la sajon auta tl zënter de nosc luech de Urtijëi y tl zënter dal Tennis a Runcadic, ora Passua.Manifestazions artistiches de livel aut de ert, che desmostra la mo gran vivanda che ie te chësta nosta tradizion tl'ert dl ziplé y dëpenjer, che va inant cun ardimënt, tulan su l spirt dl tëmp da śën zënza resté fërms. Na richëza, tl medemo tëmp, ...

Iö n'á mai capí ci che le fá aposta porta de positif. De regola é la conseguënza ma chëra, che d'atri mëss se sté mal, se cruzié y avëi situaziuns ciamó plü ries da porté. Canche la strada publica de Comun é lëdia dala nëi y che tö mëss ciaré pro che na porsona privata sciüra ite la nëi indô te strada y porta insciö pro che ara vëgnes lizia y prigorosa, spo mësson bëgn se damané: fejon pa insciö? Ciamó plü da parenté él canche sön chësta strada mëss ince passé na porsona che é sön n scagn da ...

Canche na porsona messass ester madüda y ne sá nia da se comporté, spo él ma plü da se dodé. Iö ne capësci nia ci crudelté che al mëss ester tl cör de na porsona, che ara á le coraje da ti baié dal rî a na porsona che é sön n scagn da rodes. Iö personalmënter me dodass de me instëssa. Tl momënt che an fej cun na porsona che an ponsâ che t'la minass buna, na esperiënza che t'á fat me dassënn, mëssel ester tler por düc che le raport se röia. Orëi a ries cuncé n raport y se lascé fora le sënn sön ...

Me tole dl'aurela de scrì n doi risses n con' de n argumënt che me va a cuer.L me sà bel che l vën cunsià de bever l'ega ora de spina y no de la cumpré te bozes de plastica. Ma ne vëije nia de bon uedl che iusta i jëuni d'al didancuei, che ie tan per stravardé la natura, feje al palé amesa l domesdì, ntan che l dà surëdl, cun la lumes mpiedes, y chël éi bele usservà plu suvënz.Ve mande pra chësta mi lëtra nce na fotografia fata ai 11.11.2019 dala 15:00. Cun de biei saluc

FodáCösc ennom vën endô tut cania por na matada,mo bën na sprigorada.Al dess gní fat velinscon de gran pontinsda slü defora i salverjins.Chisc laurs vën finanziésmo d'atri tiers vën scarzés.Vëgnel ince finanzié,la büja da le pié?

A te, bela jona, trëi parores, sciode bona éra, ch'i mëssi scrí por podëi dé, canche i á pücia y degüna ispiraziun, mo saste, tló la ciafaraste pa bën impó, dilan sce tö les toles, pussi pussi pf pf pf pf pf pf...I te vëighi ienn, i te ciari ienn, sce tö mo lasces, te toli, te branci, te chëii, te despëii, te cumpri, ne te vëni, te enfasci, ne te lasci nia lëdia, te poni, te stopi, te prëii, te cunti baujies fina che te vies.

En cont di »diretours« al intern dl departiment ladin dla Provinzia de Bulsan
Sciche al é vegnù scrit tl foliet ladin dl 8 de november 2019 dal redatour Iaco Rigo déssel tosc vegnì scrit fora per l'Aministrazion dla scola y cultura ladina n post de diretour de repartizion nuef. An spera che al vegne endò autonom sciche al é sté fin a dant valch ann; demé ilò podará l diretour mete en pratica sies idees y propostes concretes adum a cheles de siei colaboradours y aconsiadours. Na enciaria autonoma é plu respeteda, plu chirida, y garantesc n majer impegn, ala à plu fazion y ...

L'é la Costituzion taliana medema che l lo declarea, coscita dute le legi internazionale che varda a la sanità.Aboncont per i zitadins extracomunitares »no regolares« e ence per i taliegn zenza ciasa, poder aer azess a chest derit vital l'é dassen senester, dijesse beleche empossibol, a cauja de na lingia zenza fin de ostacoi soziai, culturai, economics, pregiudiziai; per poure che vegn fora da soa condizion de emarginazion, da ultimes e desmentié.Per soa fortuna, ma spere che sie ence n ...

L bel articul De Nicoletta Riz y les bones respostes de Thomas Zulian de Inout te La Usc di Ladins di 25 de otober me invieia a scrì val' risses. Paroles coche l titul dessoura àldon de rer n iade; cie che ressona tresfora é plutost: »plurilinguism plu adora che la và, se daurì al mond, a les desfides de nost temp«. Al n'é dessegur nia saorì de ciafé la derta mesura anter l debojen de mantegnì nosta identité y chel de se mueve anter les autres, ma al é dlonch na cuestion de valuta, de ...

Nia da crëier, feter da se frì ti ciavëi iel a cialé pro coche l vën laurà cun nosc bosch y cun na cuantità enorma de de beliscimi lëns defin sani y chersciui bel ndrët y na gran pert da na autëza nce sëura i 30 metri. Savon duc che nëus vivon urmei te n mond defin sëuramenà, suvënz scialdi stravagant y mat, y perchël urmei for plu desnaturà! Ne audions'a uni di da nuef de gran problems dl tima sëura dut l mond, che milions de jëuni va tla gran ziteies sun streda a prutesté pervia de coche la ...