Resposta a Andreas Schenk da Doss de S. Cristina
Ie ësse abù scialdi plu gën sce me assais dat na resposta ala dumanda sce Vo, deberieda cun Vosc 18 cumpanies, ëis l dërt morel de reviné defin, dunfrian al mpaziamënt, ala fuera y al cunsum, l plu bel raion de natura restà te Gherdëina? L reviné per for, zënza remiscion per la generazions de nepoc y pronepoc che vën docà. Ei ne pudëssa nia plu se goder chësta luegia de marueia dan Saslonch y Sasplat, coche nëus on pudù fé te nosta vita! Y chësc a dann dla populazion y ti tulan cualità de vita ...

Cun referimënt ala lëtra de Andreas Schenk tla ultima Usc di 4 de jené, n cont de chëi te Gherdëina che dij for de no.Ie dije, per fertuna n ons mo de tei che dij de no, chësc ie mo n sëni de democrazia y libertà.N on bën abù assé tl secul passà de tei che messova for bel dì de sci a chëi che ulova cumandé dut da sëui. On bën udù coche la ie jita a finé!

Son Pier Paolo Del Bianco, artista de Rimini. Ove fat ta mostra te Gherdëina tla sënta dla Lia Mostra d'Ert - Circolo a Urtijëi tl 1989, dan trënt'ani.Ntlëuta ova zachei de Gherdëina cumprà n mi cheder dal titul "La nave", de 2x3 metri.Danz che ne sé nia plu chiche l à cumprà, y nscila damandi tres chësta lëtra sce chiche ova cumprà mi cheder pudëssa se nunzië tla redazion dla USC. La finalità de chësta mi scumenciadiva ie de nteres persunel mie. Rengrazie bele danora.

Erich Demetz de Sëlva/Laion, cumëmber d'unëur dla FIS y dla FISI y Stëila d'Or dl Coni, à scrit nscila tla USC di 21 de dezëmber dl 2018:"Y a lauré per l mond dl schi te Gherdëina ovi scumencià dan 60 ani, ntlëuta mo coche trainadëur ulentadif dl Schi Club Gherdëina. Mi sculeies Alex Giorgi, Hermann Comploj, Mauro Bernardi y Oswald Kerschbaumer fova ruvei a livel de Copa dl Mond."Ie é fat l trainadëur dl Schi Club Gherdëina 7 ani alalongia. Ma sce ël à alenà chisc atlec numinei, pona cie éi pa ...

Mi minonga n con' dla ferata danter Ciandevaves/Pana y Sautaria:ai 2 de agost à l Cunsëi de Chemun de S. Cristina deliberà, te na forma do mi ntënder nia regulera, de mudé l plann dai purtoies dai schi, per pudëi pona jì inant cun la pratiches burocratiches per realisé l proiet de cunliamënt sun scines, danter Ciandevaves/Pana y Sautaria, nsciuma na ferata.Na deliberazion, ulache sibe la Provinzia che l Ufize cumpetënt de Sëuravijion di Chemuns dijerà mo la sia, ajache n cunselier de Chemun, ...

Coche pere dla Copa dl Mond de Gherdëina me permëti - do doi enes de garejedes d'uni sort - n valgun pensieres. Canche ove dan 50 ani metù a jì la prima garejeda de Copa dl Mond, fòvel stat de gran polemiches. La critica fova che la Saslonch fova massa saurida per garejedes de chël livel. L campion dl mond Karl Schranz dijova che l vën ju sun un n schi. Ti ani do i Campiunac dl Mond dl 1970 ons pona via via laurà per la fé plu y plu tecnica, nchin a la mudelé coche la ie al didancuei. La ...

Nteressant iel bën a udëi coche cërta nutizies tla zaita de rujeneda tudëscia vën dates. Per doi ancuntedes danter cunselieres che n à metù a jì do na senteda de Chemun, vëniel scrit articuli trajan dant che n rejona a portes stlutes y che n ne n'ie nia trasparënc. Ce nteressant! Dla sentedes de Chemun nstësses, daviertes a duc, cun argumënc mpurtanc, ne n'iel tramedoi iedesc unì nunzià nia.Ancuntedes danter cunselieres àn for fat y fajeràn for inò, per se nfurmé n con' de argumënc de nteres ...

Lëtra davierta al'autoriteies y ai respunsabli dla nfurmazion:
Nëus son studënc dl curs de spezialisazion de ziplé tla Scola profesciunela de Urtijëi. Do che on bele plu iedesc tëut su cuntat cun la direzion dla Scola per fé valëi nosta minonga, mandons chësta lëtra davierta, tla speranza de giapé sustëni.
L curs de spezialisazion ie na pert ntegranta dla Scola profesciunela de Urtijëi, ma ti ani passei iel stat na regrescion generela n con' dla furmazion. Do nosc ntënder taca chësc adum cun la mancianza de nteres da pert dla direzion.
Defati iel unit ora ti ...

Ti cialan al puent da La Sëlva, pòssen mé ti fé n cumplimënt y n rengraziamënt al'aministrazion de Chemun de Sëlva, ma dantaldut al ambolt. L puent ne à segurdenó custà puech, ma l ie unì fat n bel lëur, che sta bën y ie fat a puntin, che ie de utl per Sëlva. N lëur bën fat ne n'ie mei massa cër. Fajëssi pu a Genova n tel lëur fat tan bën, iló cóstel ënghe truep y ne tën nia.N cumplimënt y n rengraziamënt ti va al assessëur Florian Mussner per i truep lëures sun la streda Plan de Gralba, che ...

Le litazion provinziale de en domenia ai 21 de otober à segnà, per desvalives aspec, na utada per Fascia. La neva maora l'é stat la mencianza de l'Union Autonomista Ladina, l partit de regoeta tradizional che à renunzià a se prejentar per ge lasciar lèrga a n nef moviment del teritorie, l "Moviment Ladin de Fascia". Chest moviment l'é nasciù, ence per volontà di ombolc de la val, con chela de meter ensema la realtà fasciana, amàncol en ocajion de le litazion provinziale te la segureza che, ...

Do avei lit l'articul "Co fossela noscia val se ne fossa i bachegn", scrit da Anneliese Vian dla Val de Fascia t'La Usc di Ladins di 3 d'agost 2018, oressi ti toché la man al'auturia. Sciöche ëra instëssa detlarëia da n'ester gnanca nasciüda fia da paur, éra impó bona da se sintí ite te süa situaziun. Ares sona bun, sües parores de "develpai per chel che i fesc per rencurer nosta val", y che zënza de ëi deventass la val salvaria y püra.Deplü porsones che critichëia y che vëiga ma i contribuc ...

Cun referimënt ala lëtra de Christian Perathoner tla USC dl'ena passeda: Sambën che la maiuranza dl Cunsëi de S. Cristina à dit de sci al proiet de mascima per l cunliamënt sun scines danter Ciandevaves/Pana y Sautaria, ma te na democrazia à uniun l dërt de dì si minonga, nce sce l toca pra n auter Chemun.Leprò ulëssi sotrissé che l articul ne n'ie nia unì scrit dal Chemun de Urtijei y niancanó dala grupa „Per na Lista Unica". La tëuta de posizion ie unida da n valgun zitadins che se à metù ...

Te La Usc di ladins di 21.09.2018 tol la cunseliera Sara Stuflesser de Urtijëi dla lista "Per la lista unica" posizion n con' de n cunliamënt danter Ciandevaves y Mont de Sëuc. L vën laudà l Chemun de Sëlva che straverda Val, y l Chemun de Urtijëi che straverda Resciesa da cincant'ani incà. La "Listes Ziviches" rejona for de trasparënza y democrazia.Ulësse lecurdé che l Chemun de S. Cristina à bele dal scumenciamënt dl Parch Naturel Puez-Odles tl 1978 incà bën 881 hectar sot a scunanza tl raion ...

"I plu biei crëps dl mond", diji...Y nëus?Tosc scrijerài tla croniches: "L fova n iede"...Roland Verra

N pice pinsier al grup de porsones che laora tla Ciasa de Palsa Ojöp Freinademetz da San Martin: giulan por osta dediziun. A os düc y anfat te ci mansciun: ci che os viëis y fajëis vigni de n'é nia n laur, mo na misciun.Y se desmostra cui fac y tl chît ci che la "humana pietas" oress dí. Giulan da mia pert y da pert de mia familia.

En lunesc ai 23 de messal l'é scomenzà l'istà del "pass" eletronich. Per jir sul Pas Sela ge vel se enjignar chest "pass".L'assessor provinzial de Trent Mauro Gilmozzi disc che "l'obietif no l'é descomanar, ma educar a mudar la vida de viver la mont. No volon penalisar nesciugn, ma mudar l vez."Dut chest, aldelà de le bone intenzion e del tentatif de comedar n turism ruà a n pont da olache l'é senester vegnir de retorn, l me porta a valch pensier su la calità de la vita de la jent che stasc dut ...