Gherdeina
Nzidënt pra l lëur a Urtijëi
L ie unit a s'l dé n nzidënt de lëur a Urtijëi ntëur da mesa la un, tla streda Sobosch. L cumandant di Destuafuech de Urtijëi Christian Stuffer à spiegà a La Usc che l fova n camion majer, ulache l ie nce n njin che mescëida l peton lessù. L laurant à ulù cialé sce dut vede bën y à cialà ite tl njin, canche l cuiertl de chësc se à stlut ados ala persona. Do chësta desgrazia, ie l laurant arsì adum sun l camion. Da iló l à i uemes di Destudafuech ciarià sun na barela y purtà permez ai dutores. I ...
Ujes jëunes cun meludies modernes
L Cor di Jëuni Santa Cristina à fat n cunzert ai 30 de nuvëmber tla Dlieja de Santa Cristina. L sëurastant da dant, Simon Kompatscher, ie cuntënt de coche la ie jita. »D'instà ons fat ora la data de canche ulon fé l cunzert; nëus cialon for de n fé un al ann. Da iló inant ons pona scumencià cun la proes. On purtà dant pec desfrënc, ma for cun fundamënta moderna, perchël fova i pec gran pert per nglëisc. On fat na pert de pec gospel y spiritual,
n'autra pert cun cianties d'Avënt, che passenea pra ...
Doi auti a lectrisc da se mpresté canche n i adrova - Prejentazion dl car sharing a Urtijëi
N vënderdi ai 29 de nuvëmber ie chësc servisc de car sharing unì prejentà sun plaza de dlieja a Urtijëi. I reprejentanc dla politica y dl turism ti à spiegà ai:la zitadins:es coche funziunea chësc servisc de mpresté ora n auto. Chi che ie unic a scuté suancepudùpurvéoraiautia lectrisc y fé na raida limpea.
Tl garasc Pana iel śën a despu sizion chisc doi auti, che n possa resservé tres l’aplicazion sul fonin »AlpsGo« y adurvé per vel’ ëura o nce per dut l di. L travert ie ...
La forza dla nteligënza artifiziela
L mond ie cuntrolà urmei defin dala »nteligënza artifiziela« y la persona ne n'ie nia auter che n robot te n mond digitel, menà y avisà te uni pitl muvimënt dala sëuraputënza astrata. Dut y deplù ti ài cunfidà a na mascin, che al scumenciamënt semiova mé ulëi ti judé y scemplifiché de pitla cuestions da uni di, ma che urmei à tëut l cuntrol sun la sanità, l lëur, la sessualità, l cumpré ite...y dantaldut sun l cervel!
Dut l articul che à scrit Sara Senoner pudëis liejer tla edizion nueva de ...
Virgo Fidelis
Ai 21 de nuvëmber à la cumenanza de Gherdëina fat pea cun gran devozion pra la zelebrazion n unëur
dla Virgo Fidelis, patrona dl'Erma di Carabiniers. Pra la Santa Mëssa a Santa Cristina iel stat truepa autoriteiesziviles y militeres dla valeda. Prejënc fova reprejentac dl'Assoziazion Nazionela Carabiniers (ANC), coche Reinhard Schmalzl, presidënt dla Assoziazion Naziunela Carabiniers de Gherdëina, l Maior Marco
Lanzi – Cumandant dla Cumpanìa CC de Urtijëi y l Cumandant dl Zënter Adestramënt Alpin ...
L Avënt à scumencià sa Bula cun l cunzert de Santa Zezilia
Do i cunzerc a Santa Cristina, te Sëlva y a Urtijëi, iel nce te un di mëndri luesc dla valeda unit a s’l dé n cunzert de Santa Zezilia. La Mujiga da Bula à n dumënia domesdì, ai prim de dezëmber purtà dant tla gran sala dla Cësa dla Lies sa Bula, n bel program n unëur dla santa patrona. Coche l sëurastant dla Mujiga Daniel Hofer nes à cuntà iel unit adalerch truepa jënt: »La sala fova bela plëina. On sunà dut pec nueves: l à danz tëut a man a i mparé ite duc. Ntan l’ultima ...
Truepa tofles nueves su per i troies da mont
Do che n à festejà d'instà l bel travert di setant'ani dla Lia da Mont de Gherdëina (La Usc ova repurtà, ndr.),
iel n vënderdi dl'ena passeda stat la segonda aduneda mpurtanta de chëst ann per la lia. N ucajion dla senteda generela, se àn chëst ann ancuntà tla sala de teater tl chemun de S. Cristina, davia che la senteda
vën a s'l dé uni ann a rotazion te un di chemuns dla valeda. Do i saluc da pert dl presidënt Tullio
Mussner, che à ulù lecurdé che un di duvieres plu mpurtanc dla lia aldò dl ...
Ti dé usc al’ëiles che ne n à plu deguna
Ëiles che ne possa nia rujené ora de cësa, che ne possa nia jì dan porta zënza n ël, che ne à degun mesun de lauré, de studië o de jì a scola do i 12 ani: chëstes ie cosses che ne semea nia réeles. Per mé che é abù l privilegh de studië y de lauré śën te n ciamp ulache mi paroles vën audides, ie chësc velch nia da crëier. Y mpo iel realtà. Tl Afghanistan iel n regim estremist che ti à tëut uni dërt al'ëila. Chi che ne se sotmët nia, muessa paië cun la mort. Shakiba, na ativista dl Afghanistan, ...
Zënza nëif degun turism, zënza ega deguna nëif
Truep turisć ma nce jënt da tlo va gën cun i schi. Cie ie pa plu de bel che se fé n trëi raides daduman, canche i purtoies ie mo biei lic coche na mëisa? Ma per avëi chisc purtoies iel n gran lëur dovia y de majera nvestizions. Dai ani '80 se lecurdons mo vel' luegia ulache n furnova ju per de tei tepihs de gumi, te chëi tòc ulache l manciova la nëif. Al didancuei sons scialdi melusei: dut muessa vester a puntin, nce la nëif.
Ai primes de dezëmber va i mplanc. L ie unfat coche fova l tëmp, sce l ...
Barat de guant per n balanz ecologich
Nia smaché, ma adurvé inò: cun chësc moto àn n sada ai 23 de nuvëmber urganisà l marcià dl barat de guant dl Saut a Urtijëi. La manifestazion che n à fat danmesdì ie unida metuda a jì dala Nëus Jëuni Gherdëina, che à abù l'idea, y dala Lia per Natura y Usanzes, che sustën chësta manifestazion ajache l ie na lia sustenibla. N à pudù purté nchin a diesc cosses de furnimënt, y nce se tò pea zeche sce n à abinà velch de blòt. L ie nce stat l mesun de vënder velch da furnì, sce l fova ...
N’ena sciche sce n fossa te »berstot«
IUMA uel dì »ie ué mparé autonomamënter«. Ntan chësta lezions se tol i sculeies su la respunsabltà de si prugresc tl aprendimënt ndividuel. Uni sculé:ea possa lauré ora y urganisé na ncëria te si ritm y aldò de si capaziteies y cumpetënzes. Nce per la realisazion dl logo nuef dla scola prufesciunela iel unì laurà cun chësc sistem. Do na ntroduzion tlera de na ncëria de lëur tla materies pratighes – ziplé, depënjer, dessëni y aplicazion di media – à i:la sculeies dla Scola ...
Inò l plu dancà che la va
N ucajion dla »FISI- Night 2024« y la prejentazion de duta la garejedes dl sport da d'inviern ai 22 de nuvëmber tl »Felsenkeller« tla Laimburg, à l Schi Club Gherdëina inò pudù pië do cun gran legrëza l'uneranza dl Schi Club coche miëur a livel talian. L ie n pest veramënter da prestige. L'uneranza ti ie unida sëurandata ala presidënta dl Schi Club Gherdëina Lidia Bernardi dal presidënt dl cumité Markus Ortler de Südtirol sun ncëria dl presidënt dla FISI naziunela ...
Malsiner da stëiles
Lara Malsiner, atleta de 24 ani, à venciù l Gran Prix da d'instà. L ie n travert mpurtant per ëila, che ti fej na gran legrëza, ajache garejé a livel nternaziunel ne n'ie dessegur nia scëmpl. L ie truepa cuncurënza y prescion y la va de avëi nia mé truepa tecnica sportiva ma nce forza mentala. Lara Malsiner à desmustrà avisa chël y à arjont l plazamënt dancà, coche prima ëila taliana. L Chemun de Urtijëi ne se à nia lascià to l'ucajion de uneré l'atleta.
N la à nvieda ti salamënc dla Cësa de ...
Nia mé Monopoly, ma dut n mond
Dan n diesc ani à Nicole Insam cunesciù la lia Trix y nscila ie nce nasciuda si pascion per i juesc da mëisa. Dant cunesciòvela mé puec juesc da mëisa, coche Monopoly, »No te dessené« (Mensch ärgere dich nicht, ndr.) y nscila inant. Śën se sëntela for inò adum cun i cumpanies per jughé deberieda.
»L ie pu dut n mond dovia«, nes àla cuntà, nes dajan nce vel’ idea de juesc da fé te familia y co fé, sce zachei ëssa da se dessené canche i pierd.
Elisabeth Kostner
La ...
Ciantia da sëira
Cun la tematica »Abendlied« à l Cor Sasslong, deberieda cun la grupa Sonai, fat n cunzert n unëur de Santa Zezilia n sada ai 23 de nuvëmber dala sies da sëira. La tematica à cris ora l dirighënt dl cor, Samuel
Runggaldier. L ie una che passenea pra chësc tëmp, ulache l vën plu abenëura da sëira y dut vën mpue plu chiet. L ie cianties fova de uni sort y te truepa rujenedes desfrëntes: ladin, tudësch, talian, latin, nglëisc.
I pec de mujiga fova ënghe de stil desfrënt. Dijon mé, l ie stat n cunzert ...
L rundenësc meludies n unëur de Santa Zezilia
Ai 24 de nuvëmber dala cinch domesdì à la Mujiga de Urtijëi fat si cunzert de Santa Zezilia tla sala
»Luis Trenker« dla Cësa di Cungresc de Urtijëi. Chësc cunzert ie per la Mujiga uni ann l mumënt che mostra la fin dl'atività di cunzerc dl ann. Scumencià cun la proes à la lia do la sajon da d'instà, per pudëi se njenië
ca a puntin per l di dl cunzert. La sëurastanta dla lia, Simona Hofer, nes à cuntà, che...
Deplù de chësc articul pudëis liejer tla edizion nueva de vënderdi ai 29 de nuvëmber de ...
24 de pitli cunsëies de vita te set rujenedes
N calënder zënza ciculata, ma che ie bon de dé inant i drë’ valores dl Avënt. Cun chësta idea à la grafichera Gloria Insam metù adum n calënder d’Avënt, l publican cun l sustëni dl Istitut Ladin Micurá de Rü.
L calënder nuef dal titul »Mumënc ntan l tëmp d’Avënt: 24 de pitli cunsëies de vita« ie unì prejentà n vënderdi dl’ena passeda tla Sala dla mostres dla Lia Mostra d’Ert Circolo a Urtijëi. L se trata de n pitl maz de chertes cun na bela grafica, scëmpla, ma drët ...
Carté, mujiga y bona ueia pra l gran batadù te Sëlva
Plu da giut univa l gran batadù di Destudafuech de Sëlva for metù a jì ai 8 de dezëmber, l di de Sant Ambroje. Ma i tëmps se à mudà: cun la sajon da d’inviern che mët man for plu abenëura y duc che à bele truep da fé ti hotiei, ie nce l batadù unì spustà sun l’ultima dumënia de nuvëmber. Sce dant se ancuntòven te una o l’autra ustaria dl luech, vën dal 2003 incà l batadù for fat tla sënta di Destudafuech y tla pitla sala di cungresc.
Nce chëst ann, n dumënia ai 24 de ...
Turism, ulà jons’a? Na tematica ciauda dan la veles de Chemun
Te Gherdëina vivons gran pert de turism, nce a Urtijëi ie i patins che porta da lëur a truepa families. Propi per chësta rejon ie la tematica dl turism for n argumënt ciaut. Tan ciaut da fé mplenì la pitla sala dla Cësa di Cungresc che nianca no na moscia ëssa plu abù lerch. L ex- cunselier pruvinziel, vërt, espert de turism y de storia Hans Heiss à purtà dant de plu cosses n cont dl turism, jan ite ala dumanda de canche n à arjont l lim.
Aldò de Heiss à Südtirol de bujën dl...
SPM
Dut l articul ...
"Chël che te és mparà, chël ne possa deguni te tò" - Na ntervista Norbert Kostner
Norbert, vo sëis śën per n valguna enes tlo te Gherdëina. Tosc messëis inò muever de viers dla Tailandia. Ve lecurdëis'a mo l prim iede che sëis ruvei a Bangkok?
Norbert Kostner: L fova l ann 1970, propi l ultim di di mundiei te Gherdëina. Ne n'ove nia plu pudù cialé al'ultima garejeda, ajache n chël di ovi l jol da Zürich a Bangkok. Ntlëuta jans amanonder furnì cun n camejot y na crabatl. Posses'a te nmaginé canche son ruvà via dala doi domesdì: n drë fierson. L prim che me é mpensà fova ...