L Calënder nuef dat ora dala Union di Ladins de Gherdëina ie "jit via sciche l pan". L Calënder de Gherdëina 2021 ie unì tëut su cun gran nteres. La presidënta ULG Sofia Stuflesser: "On vendù o dat ca duc i Calëndri, ades mile ejemplares. L ne n ie plu deguni danman da pudëi cumpré. L nes desplej che nia duc ne n ebe giapà un, povester fòvela nscila che la jënt ova chëst ann plu dl’aurela de liejer y nscila n iel jit sotora deplù. Ma chiche ne l à mo nia liet possa se mpresté ora l Calënder ...

Avëi n si cuatier y na ndependënza dala familia reprejentea per truep jëuni l flurì de n dejidere che madurësc nce si identità. Ma sce n ne n’à nia n gran capital a fé da plumac, iel suvënz rie a ruvé pra n cuatier, monce tres l sistem dl frabiché alesirà
Sce n pënsa che tla Svezia se n va i jëuni n mesaria bele cun dejedot ani ora de cësa, pona ie l scialier dla mesaria taliana mo scialdi plu aut. Cun ades trënt’ani arbandunea de solit i jëuni dla Talia tati y mami per jì a sté da sëui, cun duc i cruzi y i vantajes che chësc cumporta. La gaujes che sburdla a chësta situazion de status quo, datrai sfurzeda y datrai crissa ora, ie per la majera pert cunliedes al fat che for plu jëuni va a studië y ie nscila scialdi plu tert boni de se ...

Statistiches n con’ dl muvimënt demografich che l ie stat ntan l ann passà ti trëi luesc de Gherdëina danter nasciui, morc, jënt che ie unida a sté y che se n ie jita demez
Sëlva y Urtijëi va ju cun la cumpëida dla populazion, Santa Cristina va su. Medema la situazion nce per chël che reverda la desfrënza danter nasciui y morc, cun n numer negatif ti doi majeri luesc y positif tl mënder luech dla valeda. Te dui i trëi luesc iel stat plu jënt che ie jita demez a sté che jënt che ie unida tlo a sté.

Bruno Maruca

La tabeles cun la statistiches per uni Chemun tla edizion stampeda y online de La Usc di Ladins di 22 de jené.

Ti mënsc passei se à i uperadëures turistics njenià ca a puntin, for tla minonga che n pudëssa/possa giaurì, dant o do.»Dut chël che fova preudù dala regules fova unì njenià ca,« dij l presidënt dl’Assoziazion de Turism de Gherdëina Dolomites Gherdëina Marketing Christoph Vinatzer: »I mplanc portamont à renfurzà l sistem de vënder online l plu che la va, pra la stazions japé di mplanc iel preudù na sort de sherif che mëte a verda che la jënt tënie ite la destanzes ntan che la aspieta, tla ...

Edith Demetz marideda Lardschneider, 81 ani, ova mparà da si pere Luis da Pilat a ziplé crisć. La ie al didancuei una dla pueces che zipla mo crisć a man, tla man. N juebia sëira ai 21 de jené iel da audì sun l Radio Rai tudësch dala 18.05 nchin la 18.30 ntan la trasmiscion "Unser Land" de Barbara Wiest, coche anda Edith da Pilat conta de si pascion per l ziplé. FOTO: Edith Demetz da Pilat marideda Lardschneider.

Dan trëi mënsc iel unì metù su na Task Force turistica cun leprò i trëi presidënc dla Lies de Turism – un ie for nce presidënt dl’Assoziazion de valeda – cun i ambolc, de Gherdëina per rujené regularmënter dla cuestions y problematiches atueles, nia mé de Covid-19, ma nce de urbanistica, de mubltà, de ambient o de frabiché. DL FOTO: I trëi presidënc dla Lies de Turism de Gherdëina. Da man ciancia, Christoph Vinatzer per Sëlva, che ie al mumënt nce presidënt de Dolomites Gherdëina Marketing, ...

Nasciuda ie chësta manifestazion artistica tl 2008, tl cuntest dla Manifesta 7 de Südtirol, y se tulova dant de ti dé esprescion y ti lascé lerch al’ert cuntemporana. La Bienela Gherdëina ie stata bona de fé si streda de chësc viers, arjunjan n livel nternaziunel. Ma coche for vën l nuef nce udù cun uedl critich
N ova scumencià cun na mostra de ert moderna tl zënter dl luech a Urtijëi, cun n valgun artisć de Gherdëina y de Südtirol. Da iede a iede ie la manifestazion chersciuda, uni doi ani, cun na vela for majera de artisć, che criva for plu y plu formes nueves de ert, de esprescion tres l’ert. Nciarian tl 2016 l curadëur Adam Budak à la Bienela Gherdëina veramënter fat n saut inant unian nternaziunela, ma no mé. Budak à bën trat ite artisć nternaziunei, ma lseàdamandàcheisedebejucun ...

Al mumënt iel, mé te Gherdëina, plu milesc (!) de cunlauradëures tl ciamp dl turism che ie zënza lëur. La cossa ie tan plu dramatica ajache l 80% ie lauranc sajunei, per chëi che l ne n’ie deguna cassa ntegrazion.Deplù tla edizion stampeda di 22 de jené.DLFOTO: L tacuin ie tan che uet: te Gherdëina ne à al mumënt milesc y milesc de cunlauradëures tl ciamp turistich degun lëur, per la gran pert niancanó l mesun dl sustëni da pert dla cassa ntegrazion. Foto freepik.

L presidënt dl’Assoziazion de Turism de Gherdëina Dolomites Gherdëina Marketing Christoph Vinatzer fej l pont dla situazion dal pont de ududa economich-turistich te Gherdëina. Vinatzer ne sparania nia, cun rejon, cun la critica de viers dla politica naziunela: "L turism da d’inviern ne vel nët nia per l Guviern a Roma!"L articul ntier tla edizion stampeda di 22 de jené.David LardschneiderFoto: Christoph Vinatzer.

"Danz che é tëma che la Nudadoia Mar Dolomit de Sureghes resterà dsareda, plu giut, nchin Pasca". Nscila l presidënt dla Nudadoia Karl Mahlknecht.Deplù tla edizion stampeda di 22 de jené. DLFoto: Te nudadoia iel l’ega laite, ma danz deguna jënt.

Na lingia de videos che uel sensibilisé la jënt n con’ dla rujeneda ladina, ma zënza l fé te na maniera massa »da scola«. Chësc iel unì cris ora per l proiet »Ristles« dla Union di Ladins de Gherdëina. L prim video ie online
N proiet che à scumencià cun l drë’ pe, chël dla Union di Ladins de Gherdëina. Na lingia de videos da rì sun i canai social dla lia, che à scumencià cun n sketch de na ntervista fata a na jëuna fermeda su sun streda n con’ dla situazion atuela dl Covid­19.
La jëuna de vint ani ie sambën n’atëura: l se trata de Valeria Bernardi de Urtijëi, che se cruzia dl proiet tla fases de ideazion y scritura di videos.

Bruno Maruca

L articul ntier tla edizion de La Usc di Ladins de chëst'ena.

...

Ntervista al redadëur y cuordinadëur nuef dla redazion de Gherdëina Bruno Maruca
La Usc: Bon di Bruno, ciuldì es’a ulù fé l stude de comunicazion y lauré da jurnalist?

Bruno Maruca: Bon di, l stude de comunicazion éi ulù fé ajache da for incà sons n gran apasciunà de liejer, scrì y rujené. Analisé tematiches che reverda la rujeneda y la comuni­cazion n generel me sà for bel y nteressant. Cële coche la jënt comuni­chea dantaldut online, tl jurnalism o tla pert di “content creators”, coche n ti dij per nglëisc. Chisc ie duc chëi che fej cuntenuc ...

Te na maniera mpue’ autramënter iela mpo jita fata a festejé nce chëst ann la tradizion di Trëi Rëiesc
Nce tl 2021 ie i Trëi Rëiesc jic a purté l ncëns y i auguresc per l ann nuef, y sambën per damandé na dunfierta per plu proiec che va a bon fin.
Chëst ann ne n’àn pervia dla restrizions anti­Covid­19 nia pudù audì i rëiesc cianté. I messova sambën nce avëi l mascherot, sté a destanza, nia azeté roba da maië fata n cësa y nia depënjer tl mus l Rë Bolser – o a dì miec, nia se lascé depënjer. Mé per dì se l à te Sëlva un fat nstës –. Leprò fòvel nce la ...

Da coche lascia a l savëi la Lia de Turism de Gherdëina iel stat na gran dumanda per l cunliamënt cun la curiera danter Sautaria y Ciandeveves/Pana. Per n sada ai 16 y n dumënia ai 17 de jené iel nscila preudù che l Skibus numer 12 jirà dala 09.00 inant ades uni ëura da Sautaria de viers de Ciandevaves, y dala 9.30 inant ades uni ëura da Ciandevaves demez de viers de Sautaria. L sarà iusta na pausa da mesdì. L servisc ie a paiamënt, d’autra chertes de curieres o schipasc ne vel nia. Skibus 12 ...

I lëures sëuravia ne n’ie mo nia defin finei, ma ntant ie la garasc "Chemun" davierta. N possa lascé l auto debant 15 menuc alalongia. (dl)Deplù tla edizion stampeda di 15 de jené.FOTO: La garasc nueva "Chemun" te Sëlva: l prim partimënt ie publich.

N lunesc de chëst’ena à l dutor de Santa Cristina Giuliano Piccoliori giapà si prima dlavea Anti-Covid. D’ansciuda dl ann passà òvel abù l Covid-19, ma l à mpo tëut la dezijion de se lascé fé la dlavea. Piccoliori spiega ciuldì, te si statement da liejer tla edizion stampeda di 15 de jené. (dl)FOTO: L dutor Giulian Piccoliori se à lascià fé la dlavea.

Drët garatà ie nce chëst ann l cuncors de scultures tla nëif, na manifestazion metuda a jì bele da truep ani incà cun suzes dala Lia per l Turism de Sëlva. Danz che chëst ann ne n’iel nia unì fat na premiazion n prejënza. (dl)L articul ntier ie da liejer tla edizion stampeda di 15 de jené. FOTO: I scultëures ntan l lëur. L titul dla 24ejima edizion dl cuncors de scultures tla nëif te Sëlva fova "La Ferata de Gherdëina".

L fova de fauré dl 2020, che nce te Gherdëina ratòven mo che la situazion ne fossa nia tan stleta, che l coronavirus ne ëssa nia abù chëla fazion che fova pona sauteda ora da dedò. Ma bele de merz ie l coronavirus rot ora cun la cunseguënzes che cunescion. Na cronistoria dl virus tla retrospetova tla edizion stampeda di 8 de jené. (dl)FOTO: Na panoramica de Gherdëina da Urtijëi itevier.

Superbonus dl 110%: bel, ma ncomper da mëter n droa.La finalità dla mesura ie de ti dé al privat n lëur a bonmarcià o belau debant, de ti dé na sburdla al’economia cun la mprejes che giapa da lëur y de sustenì la banches.L Superbonus dl 110% per ntervënc energetics y antisismics pra l frabicat ie dessegur bon y drët. L problem ie danz che l taca adum cun na gran burocrazia. Y nce cun na gran melsegurëza de can y co y mo dant sce l vën pona bën dessegur paià ora. La USC à rujenà cun doi esperc. ...

La sajon turistica scumëncia: chësc òven bele audì dan n valgun dis. Ma l ie n juebia domesdì ai 7 de jené che l’Assoziazion de Turism de Gherdëina manda ora la e-mail ulache l vën dit ufizielmënter da si pert che te Gherdëina y sun Mont de Sëuc scumenceràn a jì cun i schi ai 18 de jené, ajache n chël di dëssel unì giaurì i mplanc portamont. Danter la belëzes y la pusciblteies che Gherdëina pieta vëniel auzà ora l purtoi nuef, da chëst ann inant: "La Ria", da Dantercëpies ju. (dl) FOTO: La ...