- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
13 de fauré 2026
Ert tla butëiga dai libri
I lëures de Wilhelm Senoner vëijen iust a Milan, te na luegia ulache ert y leteratura se anconta
Tla libraria Bocca, na galaria storica de libri d'ert tl zënter de Milan, iel nstadì stat la giaurida de na mostra de Wilhelm Senoner de Urtijëi. Perdrët ova la butëiga dai libri la ntenzion de mëter danter i libri ite na brosciura cun i lëures dl artist, ma do che i ti à cialà a si opres, àn ulù fé na mostra.
Velch deplù de chësta mostra pudëis liejer tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Tla libraria Bocca, na galaria storica de libri d'ert tl zënter de Milan, iel nstadì stat la giaurida de na mostra de Wilhelm Senoner de Urtijëi. Perdrët ova la butëiga dai libri la ntenzion de mëter danter i libri ite na brosciura cun i lëures dl artist, ma do che i ti à cialà a si opres, àn ulù fé na mostra.
Velch deplù de chësta mostra pudëis liejer tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia Lardschneider
13 de fauré 2026
I Judacrëp ie for njeniei
Gran proa d’inviern te de ria cundizions per i Judacrëp
Na levina ie na ntraunida che suzed per fertuna dinrer. Ma canche la muev y zera ti piec caji pea jënt, iel for na situazion dastramp ria per i Judacrëp. Ti prims 15 menuc sot a na levina ie la puscibltà de sëuraviver mo do la rata bona, pona vën l mancë de ossigen for plu y plu critich. Perchël iel scialdi de gran mpurtanza che duc chëi che va d’inviern ti crëps se ntopa a adurvé piepser, sonda y badil; mé nscila iesen boni de tré ora l cumpani sot ala levina l plu
aslune puscibl.
De chësc y de ...
Na levina ie na ntraunida che suzed per fertuna dinrer. Ma canche la muev y zera ti piec caji pea jënt, iel for na situazion dastramp ria per i Judacrëp. Ti prims 15 menuc sot a na levina ie la puscibltà de sëuraviver mo do la rata bona, pona vën l mancë de ossigen for plu y plu critich. Perchël iel scialdi de gran mpurtanza che duc chëi che va d’inviern ti crëps se ntopa a adurvé piepser, sonda y badil; mé nscila iesen boni de tré ora l cumpani sot ala levina l plu
aslune puscibl.
De chësc y de ...
12 de fauré 2026
Deventé, crëscer, amé
Tla Cësa de Chemun de Laion - tres la scumenciadiva »Kunst im Gang[e] - iel da udëi na mostra de Guido Senoner Tinderla
juebia ai 5 de fauré iel stat na giaurida a Laion dla mostra "Deventé crëscer amé" de Guido Senoner Tinderla de Urtijëi.
N vëija lëures desfrënc, ma for na tematica che i lieia. Senoner Tinderla à cris ora la tematica dl raport danter oma y pop, "n raport ulache l crësc l'ëila persunalmënter, o mo miec, la se muda davia che la devënta mami, y l pop crësc te si grëm". Te si lëures vëijen ëiles che aspieta, che dà lat y n generel popsc y popes. L ie na tematica mpurtanta, sota y una che...
...
juebia ai 5 de fauré iel stat na giaurida a Laion dla mostra "Deventé crëscer amé" de Guido Senoner Tinderla de Urtijëi.
N vëija lëures desfrënc, ma for na tematica che i lieia. Senoner Tinderla à cris ora la tematica dl raport danter oma y pop, "n raport ulache l crësc l'ëila persunalmënter, o mo miec, la se muda davia che la devënta mami, y l pop crësc te si grëm". Te si lëures vëijen ëiles che aspieta, che dà lat y n generel popsc y popes. L ie na tematica mpurtanta, sota y una che...
...
12 de fauré 2026
Truepa nuviteies y n ann plën de atività
L ie stat la senteda generela dl Cor de Dlieja de Sëlva
N sada, ai 17 de jené, se à l Cor de Dlieja de Sëlva inò abinà, coche uni ann per si senteda generela, per fé n rendicont de cie che l ie unì fat ntan l 2025. Danter proes, santa mësses, supeltures, Rorate y Devuzion de Mei y d’autra manifestazions, se àn ancuntà bën 88 iedesc. Danter l auter ons d’autonn nce fat na blòta jita a Bologna, ulache on pudù cialé y audì scialdi l bel musical: »La Bella e la Bestia«.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi, ai 13 ...
N sada, ai 17 de jené, se à l Cor de Dlieja de Sëlva inò abinà, coche uni ann per si senteda generela, per fé n rendicont de cie che l ie unì fat ntan l 2025. Danter proes, santa mësses, supeltures, Rorate y Devuzion de Mei y d’autra manifestazions, se àn ancuntà bën 88 iedesc. Danter l auter ons d’autonn nce fat na blòta jita a Bologna, ulache on pudù cialé y audì scialdi l bel musical: »La Bella e la Bestia«.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi, ai 13 ...
12 de fauré 2026
I dis vën plu lonc y n va cun la peves y nce inò a sauté
I Gherdëina Runners se à fat valëi: Alex Oberbacher y Martina Cumerlato ie i plu asvelc sun la nëif a Nueva Ladina. D'autri atlec à bele tëut ca i ciauzei da ginastica
Ntan l'ultima enes iel stat n doi garejedes de peves, pra chëles che l à fat pea atlec de nosta lia. Ai 31 de jené iel unì metù a jì la 13ejima edizion dl Carezza Trophy cun n deslivel de 1.400 m. N ie muec a Nueva Ladina y da iló pona suvier nchin dala stazion a mont de Tschein. Dopro fòvel inò da furné juvier nchin pra l hotel Moseralm y pona inò suvier nchin su sun la Franzin Alm. I atlec ie da iló mo n iede furnei juvier nchin dal hotel Moseralm y inò su nchin pra la stazion a mont Tschein. ...
Ntan l'ultima enes iel stat n doi garejedes de peves, pra chëles che l à fat pea atlec de nosta lia. Ai 31 de jené iel unì metù a jì la 13ejima edizion dl Carezza Trophy cun n deslivel de 1.400 m. N ie muec a Nueva Ladina y da iló pona suvier nchin dala stazion a mont de Tschein. Dopro fòvel inò da furné juvier nchin pra l hotel Moseralm y pona inò suvier nchin su sun la Franzin Alm. I atlec ie da iló mo n iede furnei juvier nchin dal hotel Moseralm y inò su nchin pra la stazion a mont Tschein. ...
11 de fauré 2026
Scumenciamënt per l plann raiunel dla Mont de Sëuc
La finamira ie la scunanza y l svilup dla spersa naturela Mont de Sëuc: tuchei ie ades 6.800 etares ti chemuns de Ciastel, Santa Cristina y Sëlva
Te n comunicat stampa dla Provinzia vëniel dit, che »Tla sënta dla Repartizion Natura, Cuntreda y Svilup dl Raion iel nstadì unì dat l start ufiziel per lauré ora l plann raiunel sëuracumenel nuef per la Mont de Sëuc. Reprejentanc di Chemums de Ciastel, Santa Cristina y Sëlva deberieda cun n team nterdiscipliner de esperc à fat pea pra l Kickoff-Meeting ai 27 de jené a Bulsan. Per ntant iel unì prejentà la struturazion dl pruiet, n prim plann de tëmps da tenì ite y i ponc de
relevanza tematica«.
...
Te n comunicat stampa dla Provinzia vëniel dit, che »Tla sënta dla Repartizion Natura, Cuntreda y Svilup dl Raion iel nstadì unì dat l start ufiziel per lauré ora l plann raiunel sëuracumenel nuef per la Mont de Sëuc. Reprejentanc di Chemums de Ciastel, Santa Cristina y Sëlva deberieda cun n team nterdiscipliner de esperc à fat pea pra l Kickoff-Meeting ai 27 de jené a Bulsan. Per ntant iel unì prejentà la struturazion dl pruiet, n prim plann de tëmps da tenì ite y i ponc de
relevanza tematica«.
...
07 de fauré 2026
Ti cialé al’ert y al artejanat da n auter pont de ududa
Tl Museum Gherdëina iel dan otodì unì prejentà na mostra nueva dal titul »Pec de n mond«. La mostra lascia udëi coche chëi de Gherdëina ova liams cun l'ert y la cultura de duta la Europa, ma nce coche i fova mpo liei a n si mond, na vita scëmpla da paur tla Dolomites
Mpuech àl bën fat mel al cuer a ne pudëi nia plu mëter ora vel’ pez che n ova for tan prijà, coche la figures urigineles dla dlieja da Sacun di scultëures Trebinger y Vinatzer o l bel Crist de Val dl 16ejim secul. Ma sce n uel ti fé lerch a velch de nuef, pona muessen datrai nce renunzië a zeche. L ann passà à l Museum naugurà la mostra dla chiena dla Sevi, na mostra nterativa drët garateda ti salamënc ulache l fova dant metù ora scultures y pitures dla tradizion dl ziplé y dl’ert de Gherdëina. ...
Mpuech àl bën fat mel al cuer a ne pudëi nia plu mëter ora vel’ pez che n ova for tan prijà, coche la figures urigineles dla dlieja da Sacun di scultëures Trebinger y Vinatzer o l bel Crist de Val dl 16ejim secul. Ma sce n uel ti fé lerch a velch de nuef, pona muessen datrai nce renunzië a zeche. L ann passà à l Museum naugurà la mostra dla chiena dla Sevi, na mostra nterativa drët garateda ti salamënc ulache l fova dant metù ora scultures y pitures dla tradizion dl ziplé y dl’ert de Gherdëina. ...
07 de fauré 2026
Iel pa miec l smaché o mpo l dé inant?
Davia che la Caritas ne se cruzia nia plu de abiné adum i guanc adurvei, à la Cumenanza raiunela Salten-Scilier sëurantëut chësc servisc per i Chemuns de Gherdëina. On nrescì coche l funziunea, cie che l suzed cun i guanc de segonda man y sce l cunvën
I Chemuns de Gherdëina à fat al savëi che da śën inant vëniel inò abinà adum guant de segonda man. N possa jì a se tò i sac da mëter ite i guanc che n ne n'adrova nia plu ti trëi Chemuns y i costa 2,5 € l un. N possa, coche dant, i dé ju tl Zënter de rezitlaje a Puntives. L vën prià bel de dé ju mé guant, ciauzei y stofs nëc y te na bona cundizion. L guant danejà o scialdi da ledam muessa unì smacà tl refudam de cësa, à fat al savëi i Chemuns.
L ie de velch na bona nutizia, davia che sce n ...
I Chemuns de Gherdëina à fat al savëi che da śën inant vëniel inò abinà adum guant de segonda man. N possa jì a se tò i sac da mëter ite i guanc che n ne n'adrova nia plu ti trëi Chemuns y i costa 2,5 € l un. N possa, coche dant, i dé ju tl Zënter de rezitlaje a Puntives. L vën prià bel de dé ju mé guant, ciauzei y stofs nëc y te na bona cundizion. L guant danejà o scialdi da ledam muessa unì smacà tl refudam de cësa, à fat al savëi i Chemuns.
L ie de velch na bona nutizia, davia che sce n ...
06 de fauré 2026
Mo dodescmile liec per Sudtirol? Prëibel no
L’idea dl assessëur per l turism dla Provinzia de Bulsan, Luis Walcher, de ulëi spënjer mo de n valgun ani l dërt de pudëi fé mo dodescmile liec te raions turistics nueves, ne ti à nia plajù ai respunsabli tl ciamp dl turism de Gherdëina. On audì la minonga dl presidënt de Dolomites/Val Gardena, Christoph Vinatzer
Canche Arnold Schuler fova mo assessëur per l turism te nosta Provinzia fòvel stat bon de druché tres n stop ai liec, dessegur nce ajache da truepa pertes unìvel dit che l nen ie assé. Bele te chëi ani cunesciòven la parola »overtourism«.
Per raions turistics y liec bele udui dant òven dit che i pudova mo i frabiché nchin de setëmber de chëst ann. Śën, puec mënsc dan che ruvon a chësta data, àn capì che feter dodescmile liec ne n’ie te chisc ani nia unic fac, per vel’ gauja che ne savon nia. A ...
05 de fauré 2026
La sëula bedaia olimpica de pudejé dl Sudtirol ...
... ie tla mans de na ex-atleta de S. Cristina. N unëur de Karin Moroder, che à tl 1998 pra i Juesc Olimpics de Nagano venciù na bedaia de bront, iel inier unì inaugurà na tofla nueva dlongia la palestra de S. Cristina
Tl 1998 pra i Juesc Olimpics a Nagano ova Manuela di Centa, Gabriella Paruzzi, Stefania Belmondo y Karin Moroder venciù na bedaia de bront tla stafeta dl'ëiles de pudejé. N gran unëur per la atleta de S. Cristina.
Cun na pitla festa àn inier descurì la tofla nueva dlongia la palestra de S. Cristina, coche testemunianza de chësc gran travert sportif dla ex-atleta de S. Cristina. L ie unit adalerch truepa autoriteies dl Chemun, dl VSS dl Sudtirol, reprejentanc dl Schi Club Gherdëina, ...
Tl 1998 pra i Juesc Olimpics a Nagano ova Manuela di Centa, Gabriella Paruzzi, Stefania Belmondo y Karin Moroder venciù na bedaia de bront tla stafeta dl'ëiles de pudejé. N gran unëur per la atleta de S. Cristina.
Cun na pitla festa àn inier descurì la tofla nueva dlongia la palestra de S. Cristina, coche testemunianza de chësc gran travert sportif dla ex-atleta de S. Cristina. L ie unit adalerch truepa autoriteies dl Chemun, dl VSS dl Sudtirol, reprejentanc dl Schi Club Gherdëina, ...
05 de fauré 2026
Viver n sëmi
La cumbinazion nordica ne n’ie per l’ëiles nia olimpica. On rujenà cun Daniela Dejori de chësta desvalivanza
L’ena che vën iel la prima garejedes de cumbinazion nordica di Juesc olimpics, ma mé per i ëi. L se trata dla sëula disciplina olimpica ulaché i ëi possa garejé, ma l’ëiles nia. Belau nia da crëier, ma vëira. É rujenà cun Daniela Dejori, atleta de avisa chësc sport, che possa mé cialé pro la proscima garejedes. L sëmi dla Olimpiades ie per la mutans dla cumbinazion mo dalonc.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
Julia Lardschneider
L’ena che vën iel la prima garejedes de cumbinazion nordica di Juesc olimpics, ma mé per i ëi. L se trata dla sëula disciplina olimpica ulaché i ëi possa garejé, ma l’ëiles nia. Belau nia da crëier, ma vëira. É rujenà cun Daniela Dejori, atleta de avisa chësc sport, che possa mé cialé pro la proscima garejedes. L sëmi dla Olimpiades ie per la mutans dla cumbinazion mo dalonc.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
Julia Lardschneider
04 de fauré 2026
Diesc dis de sport y atività da d’inviern cun i carabiniers
L ie inò stat l’Arma Ski Challenge, na manifestazion metuda a jì dai carabiniers cun d’uni sort de avenimënc desfrënc
N dumënia ai 1. de fauré iel stat l ultim di dla Arma Ski Challenge, na seria de manifestazions da d’inviern metudes a jì dal’Erma di Carabiniers che à durà disc dis. Prinzipalmënter ie la manifestazions unides fata te Gherdëina, cun vel’ ezezion
Dl prugram y de cie che l se trata plu avisa, pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
Julia Lardschneider
N dumënia ai 1. de fauré iel stat l ultim di dla Arma Ski Challenge, na seria de manifestazions da d’inviern metudes a jì dal’Erma di Carabiniers che à durà disc dis. Prinzipalmënter ie la manifestazions unides fata te Gherdëina, cun vel’ ezezion
Dl prugram y de cie che l se trata plu avisa, pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
Julia Lardschneider
04 de fauré 2026
Adam Oberhauser vizecampion dla Talia, Katharina Senoner bedaia de bront
Chësc fin dl’ena iel ruvà adum adum a Entracque tl Piemont i biatlec dla categuries mutons y aliefs de duta la Talia per fé pea pra doi garejedes che valova per i campiunac naziunei
De Gherdëina à pudù fé pea pra chësta garejedes 13 atlec y atletes. Bele n juebia daduman iesen piei via de viers dl Piemont cun doi pulmins ciariei cun schi da pudejé y stlops. Ilé se ài pona ancuntà cun i autri sportifs dl Sudtirol.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
De Gherdëina à pudù fé pea pra chësta garejedes 13 atlec y atletes. Bele n juebia daduman iesen piei via de viers dl Piemont cun doi pulmins ciariei cun schi da pudejé y stlops. Ilé se ài pona ancuntà cun i autri sportifs dl Sudtirol.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
01 de fauré 2026
Na lana che sciauda l cuer
La grupa Gherdëina per l Perù y i ulenteres dla urganisazion Mato Grooso mët a jì tla Lia Mostra d'Ert a Urtijëi na mostra de guanc de lana fac a man tla miscions dl Perù
Sbetri, guanc, roces, manëces, cazines, sciarpes y plumaces d'uni culëur, dut fat a man dal'ëiles tl Perù, iel da giapé chisc dis da cumpré tl self dla mostres dl Circolo Lia Mostra d'Ert. L se trata de guanc fac cun lana de alpaca: pec che tën ciaut, ma che sciauda nce l cuer. Dut cie che n tira ite ntan chësta mostra va a fin de bën per sustenì i pruiec dla "Operazione Mato Grosso" tla America dl Sud.
EK
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Sbetri, guanc, roces, manëces, cazines, sciarpes y plumaces d'uni culëur, dut fat a man dal'ëiles tl Perù, iel da giapé chisc dis da cumpré tl self dla mostres dl Circolo Lia Mostra d'Ert. L se trata de guanc fac cun lana de alpaca: pec che tën ciaut, ma che sciauda nce l cuer. Dut cie che n tira ite ntan chësta mostra va a fin de bën per sustenì i pruiec dla "Operazione Mato Grosso" tla America dl Sud.
EK
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
31 de jené 2026
Ce ferdon ntan la ultima Olimpiades
Dan setant'ani, avisa ntan la Olimpiades da d'inviern via n Ampëz, iel de fauré stat n gran frëit te nosta valeda y te duta l'Europa
Ai 27 de jené dl 1956 ova fat iruzion te duta l’Europa Zentrela y nchinamei nchin japé dla Talia aria frëida dala Scandinavia y plu avisa dala Svezia y dala Finlandia ju. La temperatures se ova arbassà dassënn nce tlo da nëus. Cun puecia nëif tumeda ti mënsc dant, dlaciova la cundutures dal’ega che ne fova nia sotes assé te tiera. Sambën che de nuet, ma nce via per l di, messòven lascé jì n fil d’ega te cësa per ne avëi daduman nia dut dlacià.
L fova ntlëuta nce l tëmp dla Olimpiades de Cortina. ...
Ai 27 de jené dl 1956 ova fat iruzion te duta l’Europa Zentrela y nchinamei nchin japé dla Talia aria frëida dala Scandinavia y plu avisa dala Svezia y dala Finlandia ju. La temperatures se ova arbassà dassënn nce tlo da nëus. Cun puecia nëif tumeda ti mënsc dant, dlaciova la cundutures dal’ega che ne fova nia sotes assé te tiera. Sambën che de nuet, ma nce via per l di, messòven lascé jì n fil d’ega te cësa per ne avëi daduman nia dut dlacià.
L fova ntlëuta nce l tëmp dla Olimpiades de Cortina. ...
31 de jené 2026
Na gran grupa de jëuni y jëunes che vën do
I Jëuni de Sëlva à tenì si senteda generela y lità n cunsëi nuef
Povester se lecòrdel mo vel’ un o vel’autra de vo canche on rujenà cun Julia Senoner, cunseliera di Jëuni de Sëlva da dant, n con’ dla
situazion che l ie stat pra la lia, canche l semiova sciche sce l ne fossa nia plu jëuni che zapëssa ite te cunsëi. Ma per fertuna ne n’iela nia stata nscila. La lia à tenì si senteda generela, ulache i à lità n cunsëi nuef. Trueps de nueves ie zapei ite te cunsëi.
Tl cunsëi nuef iel..
I inuemes pudëis liejer do tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia ...
Povester se lecòrdel mo vel’ un o vel’autra de vo canche on rujenà cun Julia Senoner, cunseliera di Jëuni de Sëlva da dant, n con’ dla
situazion che l ie stat pra la lia, canche l semiova sciche sce l ne fossa nia plu jëuni che zapëssa ite te cunsëi. Ma per fertuna ne n’iela nia stata nscila. La lia à tenì si senteda generela, ulache i à lità n cunsëi nuef. Trueps de nueves ie zapei ite te cunsëi.
Tl cunsëi nuef iel..
I inuemes pudëis liejer do tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia ...
30 de jené 2026
Na fin tragica
Tla edizion atuela de La Usc di Ladins ons scrit de coche na seniëura tudëscia che se ova n lunesc perdù à sëuravivù na nuet tl bosch sëura Sciuz te Sëlva. L ne n'ie belau nia da crëier, ma l'ëila ne fova n mierculdi sëira inò nia da abiné
Do doi nuetes che n l’à crissa l’àn ncuei (vënderdi) abineda. Per Sabine Rockel (64 ani) ne n’iel plu stat nia da nfé, n à mé plu pudù cunstaté si mort.
EK
30 de jené 2026
Cianté deberieda ie n privilegh
N vënderdi ai 16 de jené à l Cor de Dlieja de Runcadic tenì si reunion generela tl Hotel Digon. Sun l orden dl di fòvel chëst ann, danter l auter, nce la veles per l cunsëi nuef
La sëurastanta Doris Bergmeister à giaurì la sëira, saludà duc i prejënc y rengrazià de cuer duc i ciantarins che dà ca si tëmp liede per unì ala proes via per dut l ann. Ëila à pudù cunstatè che ti ultims tëmps ie chersciù l liam y l ntujiasm dl cor y che chësc se trasmët sambën tla cualità y tl'armunia di sonns.
Per l Cor de Runcadic, la scrivana Karin Irsara
L articul va inant tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
La sëurastanta Doris Bergmeister à giaurì la sëira, saludà duc i prejënc y rengrazià de cuer duc i ciantarins che dà ca si tëmp liede per unì ala proes via per dut l ann. Ëila à pudù cunstatè che ti ultims tëmps ie chersciù l liam y l ntujiasm dl cor y che chësc se trasmët sambën tla cualità y tl'armunia di sonns.
Per l Cor de Runcadic, la scrivana Karin Irsara
L articul va inant tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
30 de jené 2026
Cianté deberieda ie n privilegh
N vënderdi ai 16 de jené 2026 à l Cor de Dlieja de Runcadic tenì si senteda generela. Sun l orden dl di fòvel chëst ann, danter l auter, nce la veles per l cunsëi nuef
La sëurastanta Doris Bergmeister à nvià via la senteda, saludà duc i prejënc y rengrazià de cuer duc i ciantarins che dà ca si tëmp liede per unì ala proes via per dut l ann. Ëila à pudù cunstatè che ti ultims tëmps ie chersciù l liam y l ntujiasm dl cor y che chësc se trasmët sambën tla cualità y tl’armunia di sonns. Ëila à prià bel de tenì inant adum y de lauré cun legrëza, mpëni y bona
ueia. Na gran lauda ti àla sambën fat a dut l diretif che se à for desmustrà dassënn despunibl per d’uni ...
La sëurastanta Doris Bergmeister à nvià via la senteda, saludà duc i prejënc y rengrazià de cuer duc i ciantarins che dà ca si tëmp liede per unì ala proes via per dut l ann. Ëila à pudù cunstatè che ti ultims tëmps ie chersciù l liam y l ntujiasm dl cor y che chësc se trasmët sambën tla cualità y tl’armunia di sonns. Ëila à prià bel de tenì inant adum y de lauré cun legrëza, mpëni y bona
ueia. Na gran lauda ti àla sambën fat a dut l diretif che se à for desmustrà dassënn despunibl per d’uni ...
