- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
21 de agost 2025
Energies, amor y cuscienza
Te na galaria a New York vëijen al mumënt n cheder de Daniela Malsiner. On rujenà cun ëila
»Cie che ie de mpurtanza ie chël che n ne possa nia tenì: energies, amor y cuscienza. Chëla ie l’architetura de chël che n ne vëija nia. Chël ie l scumenciamënt de mi lëur«. Daniela Malsiner à 24 ani y ie de Santa Cristina. Al mumënt lëurela a Bern tla Svizra. Te si tëmp liede depënjela y si ert l’à purteda a New York. »Drawn from Life 2025: Identity« ie l titul dla mostra coletiva tla galaria »Upstream« a St. Hastings-On-Hudson, New York. Malsiner à fat na tëila cun materiai mescedei. L ...
»Cie che ie de mpurtanza ie chël che n ne possa nia tenì: energies, amor y cuscienza. Chëla ie l’architetura de chël che n ne vëija nia. Chël ie l scumenciamënt de mi lëur«. Daniela Malsiner à 24 ani y ie de Santa Cristina. Al mumënt lëurela a Bern tla Svizra. Te si tëmp liede depënjela y si ert l’à purteda a New York. »Drawn from Life 2025: Identity« ie l titul dla mostra coletiva tla galaria »Upstream« a St. Hastings-On-Hudson, New York. Malsiner à fat na tëila cun materiai mescedei. L ...
20 de agost 2025
Mez gram de cocaina
Aldò dla nfurmazions, à n jëunn de urigin tunisina che viv a Bulsan, ai 7 de agost, dat ca mez gram de cocaina a na residënta de Gherdëina. L’ëila, che ne tol nia droghes, ie riesc jita tla stazion di Carabiniers de Urtijëi pernanche la à udù che l cuntenut ne fova nia legal. La ti à sëurandat dut ala Forzes dl Orden.
La droga ie unida secuestreda y data inant al LASS de Leifers per d’autri cuntroi. Te manco de 48 ëura à i Carabiniers dla Cumpanìa de Urtijëi mpandù chësc avenimënt suzedù tl luech. N ie stac boni de identifiché l respunsabl y de l mëter dant al'Autorità Iudiziera. Da dì iel nce che do che n l à abinà, àn nce abinà ora che l à viulà l’ublianza de sté tl chemun de Bulsan. L ie unì dat sëura per la viulazion de chësta prescrizion. Chësta uperazion ie l frut de na azion ...
La droga ie unida secuestreda y data inant al LASS de Leifers per d’autri cuntroi. Te manco de 48 ëura à i Carabiniers dla Cumpanìa de Urtijëi mpandù chësc avenimënt suzedù tl luech. N ie stac boni de identifiché l respunsabl y de l mëter dant al'Autorità Iudiziera. Da dì iel nce che do che n l à abinà, àn nce abinà ora che l à viulà l’ublianza de sté tl chemun de Bulsan. L ie unì dat sëura per la viulazion de chësta prescrizion. Chësta uperazion ie l frut de na azion ...
20 de agost 2025
Doi uneranzes per zitadins de nosta valeda
Coche da tradizion sëurandà la Provinzies de Sudtirol y Tirol l di dla Gran Santa Maria bedaies de merit. Chëst ann à 28 persones de Sudtirol pudù pië do la bedaies de merit y cater na bedaia de arjënt ajache i à salvà na vita. Danter duc chisc nen fòvel doi de Gherdëina
La diretëura dl Museum Gherdëina, dr. phil. Paulina Moroder, à pudù pië do la uneranza pervia de meric tl ciamp dla storia de cultura y plu avisa per i proiec de documentazion y mediazion. Sambën ons ulù damandé do coche la ie unida a s’l de. »Muesse dì che l fova na gran surpreja, ajche ne sé nianca no chi che à fat mi inuem y nscila chi che à fat la pruposta. Mi prim pensier canche é audì dla uneranza, ie sambën jit al Museum Gherdëina, ajache l se trata pu de na recunescënza per l ...
La diretëura dl Museum Gherdëina, dr. phil. Paulina Moroder, à pudù pië do la uneranza pervia de meric tl ciamp dla storia de cultura y plu avisa per i proiec de documentazion y mediazion. Sambën ons ulù damandé do coche la ie unida a s’l de. »Muesse dì che l fova na gran surpreja, ajche ne sé nianca no chi che à fat mi inuem y nscila chi che à fat la pruposta. Mi prim pensier canche é audì dla uneranza, ie sambën jit al Museum Gherdëina, ajache l se trata pu de na recunescënza per l ...
20 de agost 2025
N viac ti ani passei
La Gran Santa Maria àn sambën festejà nce tlo da nëus
La Gran Santa Maria ie na festa catolica, pra chëla che l vën festejà l’Assunzion dla Santa Maria tl ciel.
Daujin ala mësses acumpaniedes da mujiga ti luesc dla valeda, ulache l ie nce stat l mesun de lascé benedì la mana, àn nce urganisà n prugram de curnisc.
A Urtijëi àn fat na defileda y daldò fòvel n cunzert cun i corns da mont da pert dla grupa »Ladinia«. Da sëira iel stat l gran cunzert cun l »Merano Pop Symphony Orchestra« sun plaza de dlieja che à cun si meludies purtà ...
La Gran Santa Maria ie na festa catolica, pra chëla che l vën festejà l’Assunzion dla Santa Maria tl ciel.
Daujin ala mësses acumpaniedes da mujiga ti luesc dla valeda, ulache l ie nce stat l mesun de lascé benedì la mana, àn nce urganisà n prugram de curnisc.
A Urtijëi àn fat na defileda y daldò fòvel n cunzert cun i corns da mont da pert dla grupa »Ladinia«. Da sëira iel stat l gran cunzert cun l »Merano Pop Symphony Orchestra« sun plaza de dlieja che à cun si meludies purtà ...
19 de agost 2025
Plantes edemiches y si cuntreda sureéla
Na mostra de Leonora Prugger sa Pilat cun culëures a uele, curiositeies biologiches, n catalogh nuef y mujiga
Canche son jita sa Pilat me fermovi unitant a maië ampoms. "Sce ne savessais nia che rejone de plantes. Cie ëis'a udù canche sëis su per troi? Mëte n pën che assais dit n ucel o na schirlata, ma tan che deguni de vo ëssa dit n pëc, n zirm o na siena", à dit Rafael Prugger, che lëura cun la teoria dla botanica y dla biologia, pra si ntroduzion. Y ciuldì pa? "Ajache ala plantes ne abadons nëus nia. De viers dla plantes sons vierces". Perdrët àl rejon, me éi dit. Ora che i ampoms ne n'éi bën nia ...
Canche son jita sa Pilat me fermovi unitant a maië ampoms. "Sce ne savessais nia che rejone de plantes. Cie ëis'a udù canche sëis su per troi? Mëte n pën che assais dit n ucel o na schirlata, ma tan che deguni de vo ëssa dit n pëc, n zirm o na siena", à dit Rafael Prugger, che lëura cun la teoria dla botanica y dla biologia, pra si ntroduzion. Y ciuldì pa? "Ajache ala plantes ne abadons nëus nia. De viers dla plantes sons vierces". Perdrët àl rejon, me éi dit. Ora che i ampoms ne n'éi bën nia ...
18 de agost 2025
40 ani dlieja de Sant Ujep a Runcadic
Ucajion de festa per la cumenanza de Runcadic
Sce la populazion de Runcadic à al didancuei si dlieja dlongia la pitla capela da Passua, iel dantaldut merit de sn. pluan Johann Tscholl, che à fat dal 1974 ani incà si servisc tla pluania de Bula y Runcadic.
La dlieja ie unida frabicheda cun l sustëni dl architet, dl seniëur pluan Johann Tscholl, dl cumité per l frabiché de Runcadic, ulenteres y benefatëures.
Dla storia y dla benedescion dla dlieja pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc.
Sofia Stuflesser
Sce la populazion de Runcadic à al didancuei si dlieja dlongia la pitla capela da Passua, iel dantaldut merit de sn. pluan Johann Tscholl, che à fat dal 1974 ani incà si servisc tla pluania de Bula y Runcadic.
La dlieja ie unida frabicheda cun l sustëni dl architet, dl seniëur pluan Johann Tscholl, dl cumité per l frabiché de Runcadic, ulenteres y benefatëures.
Dla storia y dla benedescion dla dlieja pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc.
Sofia Stuflesser
16 de agost 2025
Natural-mënter
N sada passeda iel stat la giaurida de na mostra coletiva tl Tublà da Nives te Sëlva. Scultures di artisć de Gherdëina se anconta cun pitures y opres de artisć y artistes da duta la Talia
De ndut nuef artisć mët ora si opres tl Tublà da Nives per la mostra coletiva "Natural-mënter". La tematica, coche dij nce bele l titul, ie la relazion danter persona y natura. N liam sot, che se à mudà ti centeneies: dala natura salvera y nia arzicheda ala natura strabaceda de al didancuei, da na vijion mistica y spirituela di fenomenns naturei ala spiegazions scientifiches de uni cossa.
Na tematica davierta y dl dut persunela, che i artisć y la artistes à laurà ora te manieres desfrëntes per ...
De ndut nuef artisć mët ora si opres tl Tublà da Nives per la mostra coletiva "Natural-mënter". La tematica, coche dij nce bele l titul, ie la relazion danter persona y natura. N liam sot, che se à mudà ti centeneies: dala natura salvera y nia arzicheda ala natura strabaceda de al didancuei, da na vijion mistica y spirituela di fenomenns naturei ala spiegazions scientifiches de uni cossa.
Na tematica davierta y dl dut persunela, che i artisć y la artistes à laurà ora te manieres desfrëntes per ...
15 de agost 2025
"Me sentive n'eguia"
Kilian Insam y Jan Piere Karbon à n dumënia fat n jol tandem cun l parapënd de chël che i se lecurderà per for: n jol ert y da zané, cun ancuntedes grandiëuses y tl cë n record da bater
L ti manciova belau la paroles canche i à dat sëura."Ie ne son mo mei julà nscila, jan ite sciche n motor for plu y plu inite, fantastich", dijova un. "Ie son finà", respundova l auter. Da si uedli udòven che l ie stat per ëi na ventura stramba, na ndesfida cun de gran emozions. L pilot de parapënd Kilian Insam y si cumpani Jan Piere Karbon, tramedoi de Gherdëina, à n dumënia passeda purvà a bater l record dl jol plu lonch cun l parapënd tandem, record che Kilian nstës ova metù su tl 2017 cun ...
L ti manciova belau la paroles canche i à dat sëura."Ie ne son mo mei julà nscila, jan ite sciche n motor for plu y plu inite, fantastich", dijova un. "Ie son finà", respundova l auter. Da si uedli udòven che l ie stat per ëi na ventura stramba, na ndesfida cun de gran emozions. L pilot de parapënd Kilian Insam y si cumpani Jan Piere Karbon, tramedoi de Gherdëina, à n dumënia passeda purvà a bater l record dl jol plu lonch cun l parapënd tandem, record che Kilian nstës ova metù su tl 2017 cun ...
14 de agost 2025
Trasfurmé l duel te mpëni per na cumenanza zënza desfrënzes de gënder
Tl cheder dla prejentazion de de plu libri cun tematiches desfrëntes a Urtijëi à Gino Cecchettin l’ena passeda cuntà de si esperienza de vita. Na storia de feminizid che toca sot y che mët n discuscion nosta sozietà plëina de stereotips de gënder
N domesdì plën de emuzions y reflescions chël de n mierculdi dl’ena passeda a Urtijëi pra la prejentazion dl liber sun Giulia Cecchettin, scrit da si pere Gino, tla curnisc dla manifestazion »Un libro, una montagna – incontri con l’autore«. L se trata de na lingia de manifestazions metuda a jì dala Lia dl Turism ntan l’enes da d’instà a Urtijëi da n’idea de Gianna Schelotto cun la cunlaurazion de Alberto Faustini. Te chësc cheder iel unit adalerch autëures desfrënc per ...
N domesdì plën de emuzions y reflescions chël de n mierculdi dl’ena passeda a Urtijëi pra la prejentazion dl liber sun Giulia Cecchettin, scrit da si pere Gino, tla curnisc dla manifestazion »Un libro, una montagna – incontri con l’autore«. L se trata de na lingia de manifestazions metuda a jì dala Lia dl Turism ntan l’enes da d’instà a Urtijëi da n’idea de Gianna Schelotto cun la cunlaurazion de Alberto Faustini. Te chësc cheder iel unit adalerch autëures desfrënc per ...
13 de agost 2025
Na gran sala da bal
Strumënc a archët y a fla, percuscions y meludies da bal: »Sonoton dances« à traspurtà tl mond di bai
Stravinsky, Tchaikovsky, Rachmaninoff, Grieg y d’auter: l’urchestra Sonoton à tenì si cunzerc sun la plaza de Chemun de Sëlva. Sot ala bachëta de Alex Designori a l’urchestra purtà dant pec scialdi cunesciui. L ie unit adalerch truepa jënt per scuté su la meludies che fova coche n viac tla sales da bal di ani passei. Tres la sëires àl menà Martina Rier.
Ti on fat vel’dumanda al dirighënt Alex Designori, che à dat la batuda ai cunzerc l cuarto iede.
La ntervista cun ...
Stravinsky, Tchaikovsky, Rachmaninoff, Grieg y d’auter: l’urchestra Sonoton à tenì si cunzerc sun la plaza de Chemun de Sëlva. Sot ala bachëta de Alex Designori a l’urchestra purtà dant pec scialdi cunesciui. L ie unit adalerch truepa jënt per scuté su la meludies che fova coche n viac tla sales da bal di ani passei. Tres la sëires àl menà Martina Rier.
Ti on fat vel’dumanda al dirighënt Alex Designori, che à dat la batuda ai cunzerc l cuarto iede.
La ntervista cun ...
13 de agost 2025
Jon ala festa di Destudafuech y ala defileda dla usanzes
Tal zënter Iman fòvel l’ultima fin dl’ena la festa di Destudafuech de Santa Cristina che à metù a jì doi dis de blëita. Oradechël fòvel nce na defileda metuda a jì dala Lia dl Turism de Santa Cristina
Nce chëst ann à i Destudafuech de Santa Cristina urganisà si festa ta Iman. N chëla fin dl’ena à nce la Lia dl Turism metù a jì na defileda. Na gran bela cumpëida de jënt iel stat sibe la sada che la dumënia.
N sada à la festa scumencià dala cinch domesdì. Dala ot da sëira àl sunà la grupa »Plumac«. La grupa a sunà nchin a tert y n valguni à nce abù l snait de balé mpue pra i ritms mescedei. Do la diesc da sëira àn pudù se spusté mpue plu injù pra l stont dala snops ulache DJ Diegopesx à ...
Nce chëst ann à i Destudafuech de Santa Cristina urganisà si festa ta Iman. N chëla fin dl’ena à nce la Lia dl Turism metù a jì na defileda. Na gran bela cumpëida de jënt iel stat sibe la sada che la dumënia.
N sada à la festa scumencià dala cinch domesdì. Dala ot da sëira àl sunà la grupa »Plumac«. La grupa a sunà nchin a tert y n valguni à nce abù l snait de balé mpue pra i ritms mescedei. Do la diesc da sëira àn pudù se spusté mpue plu injù pra l stont dala snops ulache DJ Diegopesx à ...
13 de agost 2025
Ritm che bat coche l cuer
Na cunversazion cun l scultëur Markus Delago de si viac tla Guinea, de sonns, deficulteies, esprescion criativa y dla crissa de cie che ie mpurtant
»Mpue autramënter me éi maginà mi viac«, me àl dit, »ma da n pont de ududa de svilup fòvel l drë’ mumënt per mé per me n jì«. Markus Delago (*1964) de Urtijëi ie jit doi mëns y mez alalongia a Conakry, la capitela dla Guinea tl Africa dl’Ovest per suné l djembe, na percuscion locala. Pià ju iel zënza fonin, ruvà de reviers iel cun truep lecorc y n viac che l à mudà.
Delago à fat d’uni sort de lëures, ti ultims ani se àl dedica al nseniamënt tl Lizeum d’Ert. Da mpue de tëmp ne ...
10 de agost 2025
De lugio à vel’ un tizà te stua
Tëmp y temperatures ntan l mëns de lugio 2025 te Sëlva a 1595 metri
L mëns de lugio 2025 ie stat plu frëit y burt de chël dl ann passà cun 13,97 degreies de mesaria. Permez al lugio dl ann passà, che ova na mesaria de 16,53°C, fova la mesaria de chëst ann de 2,56 degreies dessot. L messel 2025 fova mpomo de 0,33°C sëura ala mesaria di ultims carant’ani.
Josef Mussner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
L mëns de lugio 2025 ie stat plu frëit y burt de chël dl ann passà cun 13,97 degreies de mesaria. Permez al lugio dl ann passà, che ova na mesaria de 16,53°C, fova la mesaria de chëst ann de 2,56 degreies dessot. L messel 2025 fova mpomo de 0,33°C sëura ala mesaria di ultims carant’ani.
Josef Mussner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
09 de agost 2025
L bredl chiet dla tiera
"Nero natura", "fosch dla natura" ie l titul dla mostra de Gaia Lionello tl Circolo Lia Mostra d'Ert a Urtijëi. La giaurida ie stata n vënderdi dl'ena passeda. On rujenà cun l'artista che viv al didancuei a La Pli de Mareo
“Vivon te n tëmp te chël che desdrù l planët ie deventà na usanza, y ne n'ie nia plu l’ezezion. Uni di audions – nce sce n cëla pa bën dl scuté via – coche l vën sfrutà l fonz, coche l vën mpazià l’aria y l’ega, coche l sparësc la biodiversità. Y se damandon: Percie ne fej pa la politica nia zeche per l bën dl planët? Can capirons’a che l mumënt per mudé zeche ie śën – nia duman, nia te vint ani?”, nscila iel scrit tla ntroduzion ala mostra persunela de Gaia Lionello. La artista de Unieja, che ...
“Vivon te n tëmp te chël che desdrù l planët ie deventà na usanza, y ne n'ie nia plu l’ezezion. Uni di audions – nce sce n cëla pa bën dl scuté via – coche l vën sfrutà l fonz, coche l vën mpazià l’aria y l’ega, coche l sparësc la biodiversità. Y se damandon: Percie ne fej pa la politica nia zeche per l bën dl planët? Can capirons’a che l mumënt per mudé zeche ie śën – nia duman, nia te vint ani?”, nscila iel scrit tla ntroduzion ala mostra persunela de Gaia Lionello. La artista de Unieja, che ...
09 de agost 2025
Sté n cumpanìa fej bon
Tla Cësa de Paussa San Durich àn fat truepa ativiteies y jites d’uni sort
La Cësa de Paussa San Ulrich cun si 74 residënc ie plëina de vita y de ativiteies. Per purté variazion tla vita da uni di, vëniel nce pità jites y ativiteies ora de cësa. Trëi cunlauradëures ie respunsabli dl prugram de tëmp liede tla Cësa de Paussa. I cëla de ti fé drët a uni residënt y de sustenì ativiteies sozieles y esperienzes de cumenanza. Particuleres ie la jites che vën fates for inò y te de pitla grupes.
Dl campiunat dla jënt de tëmp, de na bona pitla marënda y de na festa da ...
La Cësa de Paussa San Ulrich cun si 74 residënc ie plëina de vita y de ativiteies. Per purté variazion tla vita da uni di, vëniel nce pità jites y ativiteies ora de cësa. Trëi cunlauradëures ie respunsabli dl prugram de tëmp liede tla Cësa de Paussa. I cëla de ti fé drët a uni residënt y de sustenì ativiteies sozieles y esperienzes de cumenanza. Particuleres ie la jites che vën fates for inò y te de pitla grupes.
Dl campiunat dla jënt de tëmp, de na bona pitla marënda y de na festa da ...
08 de agost 2025
Tof da zirm y scarpiei che taia tl lën
L ie stat la setima edizion dla Cademia da d’Instà ora Puntives. Doi enes de scultura n cunlaurazion cun la lia La Vëta
L tof da zirm, l sonn de scarpiei tl lën, sies a motor, steles sun fonz, massaria dloncora, vel’ cunversazion y mpo mpue de jënt: per l setim iede àn fat, deberieda cun Peter Demetz, Hermann Josef Runggaldier, Aron Demetz y Hubert Kostner, la Cademia da d’Instà, la Summer Academy, ora Puntives. Doi enes alalongia se à abinà vint sculeies de undesc naziunaliteies desfrëntes per se dediché defin ala scultura. Te Gherdëina la cunescions, ma la Cademia cunëscen al didancuei nce ...
L tof da zirm, l sonn de scarpiei tl lën, sies a motor, steles sun fonz, massaria dloncora, vel’ cunversazion y mpo mpue de jënt: per l setim iede àn fat, deberieda cun Peter Demetz, Hermann Josef Runggaldier, Aron Demetz y Hubert Kostner, la Cademia da d’Instà, la Summer Academy, ora Puntives. Doi enes alalongia se à abinà vint sculeies de undesc naziunaliteies desfrëntes per se dediché defin ala scultura. Te Gherdëina la cunescions, ma la Cademia cunëscen al didancuei nce ...
07 de agost 2025
Se njenië ca a puntin
I diretëures de garejeda FIS y FISI à fat l’ispezions ai purtoies dla Copa dl Mond. N á nce fat n cheder generel di Mundiei y dla garejedes de dezëmber
A 140 dis dala prima garejeda de Copa dl Mond sun la Saslong à i reprejentanc dla Federazion nternaziunela de schi y snowboard FIS y dla Federazion taliana sport da d’inviern FISI fat vijita al cumité de urganisazion Saslong Classic Club. Pra chësc cumité tóchel l presidënt y diretëur de garejeda Rainer Senoner, l vize diretëur de garejeda Werner Perathoner, l diretëur de purtoi Horst Demetz, l respunsabl di liziadëures (lisciatori, ndr.) de purtoi Alexander Rabanser, la ...
A 140 dis dala prima garejeda de Copa dl Mond sun la Saslong à i reprejentanc dla Federazion nternaziunela de schi y snowboard FIS y dla Federazion taliana sport da d’inviern FISI fat vijita al cumité de urganisazion Saslong Classic Club. Pra chësc cumité tóchel l presidënt y diretëur de garejeda Rainer Senoner, l vize diretëur de garejeda Werner Perathoner, l diretëur de purtoi Horst Demetz, l respunsabl di liziadëures (lisciatori, ndr.) de purtoi Alexander Rabanser, la ...
06 de agost 2025
I destudafuech se mostra ala jënt
Canche n à debujën de aiut iesi for njeniei, unfat da ce ëura: i destudafuech ulenteres de nosta valeda. L ie grupes che dà ca si tëmp liede per l bëndla populazion. Nstadì se à chësta grupes prejentà ai turisć y ala jënt da tlo
»L’idea fova perdrët dla Lia dl Turism de S. Cristina. Katrin Perathoner, la diretëura dla lia, me à cherdà su y damandà sce ne pudësse pa nia mëter a jì na sëira di destudafuech,«
nes à cuntà l cumandant di Destudafuech de S. Cristina Lukas Goller. »Nscila se ons metù adum cun chëi de Sëlva, Urtijëi y Runcadic y on metù mpe chësta sëira«.
Tl zënter de S. Cristina àn chëst’ena passeda metù su de uni sort de njins, dala sceles ala drones, dai auti plëns de massaria al sach plën de ega, che n tol ...
»L’idea fova perdrët dla Lia dl Turism de S. Cristina. Katrin Perathoner, la diretëura dla lia, me à cherdà su y damandà sce ne pudësse pa nia mëter a jì na sëira di destudafuech,«
nes à cuntà l cumandant di Destudafuech de S. Cristina Lukas Goller. »Nscila se ons metù adum cun chëi de Sëlva, Urtijëi y Runcadic y on metù mpe chësta sëira«.
Tl zënter de S. Cristina àn chëst’ena passeda metù su de uni sort de njins, dala sceles ala drones, dai auti plëns de massaria al sach plën de ega, che n tol ...
06 de agost 2025
Demetz sun l podest te Pfelders
Chëst'ultima dumënia iel stat la 26ejima edizion dla Copa Stettiner
L semea che la sibe propi fata per ëi: Armin Larch, pra i ëi, y Andrea Schweigkofler, pra l’ëiles, à venciù la garejeda da sauté da mont su »Stettiner Cup«.
N dumënia passeda ie i doi atlec dl Sudtirol stac i plu asvelc a sauté i feter 10 chilometri suvier, da Pfelders nchin sa la utia Stettiner, cun passa 1.200 metri de deslivel. I ie nscila stac boni de defënder si titul de campions sun chësta trassa, do la vënta dl ann passà. Sun l podest di ëi ie nce zapà n atlet ladin: Samuel ...
L semea che la sibe propi fata per ëi: Armin Larch, pra i ëi, y Andrea Schweigkofler, pra l’ëiles, à venciù la garejeda da sauté da mont su »Stettiner Cup«.
N dumënia passeda ie i doi atlec dl Sudtirol stac i plu asvelc a sauté i feter 10 chilometri suvier, da Pfelders nchin sa la utia Stettiner, cun passa 1.200 metri de deslivel. I ie nscila stac boni de defënder si titul de campions sun chësta trassa, do la vënta dl ann passà. Sun l podest di ëi ie nce zapà n atlet ladin: Samuel ...
