- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
27 de messel 2024
For zeche da fé per i destudafuech
La grupa di Destudafuech de Sëlva à n vënderdi tenì si sëira dla porta davierta, chëi de Urtijëi à messù fé n valgun de pitli ntervënc, coche tla palestra dla scola ITE ulache na pumpa fova rota y l'ega manaciova perchël de fé n majer dann
Coche nes à fat al savëi l cumandant di Destudafuech de Urtijëi Christian Stuffer, àn n mierculdi de chëst'ena passeda messù furné de prëscia tla palestra dla scola ITE ulache l'ega fova bele ruveda tla majons ulache n se tira sëura, y nce ti banies. De gauja nia mé l temporal, ma na cumbinazion danter la plueia y na pumpa che ne fajova nia plu l fat. Aldò dl diretëur dla scola, Bernhard Flatscher savòven bën de chësc problem, l mudé ora dla pumpa fova bele sun la lista di lëures da messëi fé y ...
Coche nes à fat al savëi l cumandant di Destudafuech de Urtijëi Christian Stuffer, àn n mierculdi de chëst'ena passeda messù furné de prëscia tla palestra dla scola ITE ulache l'ega fova bele ruveda tla majons ulache n se tira sëura, y nce ti banies. De gauja nia mé l temporal, ma na cumbinazion danter la plueia y na pumpa che ne fajova nia plu l fat. Aldò dl diretëur dla scola, Bernhard Flatscher savòven bën de chësc problem, l mudé ora dla pumpa fova bele sun la lista di lëures da messëi fé y ...
26 de messel 2024
Nuviteies n con' dla rapina tla Cassa dl Sparani
I Carabinieri dla Cumpania de Vittorio Veneto à pudù abiné - de gra ala bona cunlaurazion cun la Cumpania de Urtijëi - doi persones che pudëssa vester i autëures de deplù rapines tla doi provinzies
Ai 3 de auril de chëst ann ova doi leresc fat na rapina tla filiela dla Cassa dl Sparani sun Plaza de Sant Antone a Urtijëi (La Usc òva repurtà). Tres la telecameres de verdia sun streda y tres testemunianzes de zitadins àn pudù jì do ai spustamënc, abinan ora de chi che pudëssa vester i delincuënc.
Deplù tla edizion de proscima ena.
Ai 3 de auril de chëst ann ova doi leresc fat na rapina tla filiela dla Cassa dl Sparani sun Plaza de Sant Antone a Urtijëi (La Usc òva repurtà). Tres la telecameres de verdia sun streda y tres testemunianzes de zitadins àn pudù jì do ai spustamënc, abinan ora de chi che pudëssa vester i delincuënc.
Deplù tla edizion de proscima ena.
26 de messel 2024
Ert y cultura coche majera legrëza
L proiet »StallART« cumplësc chëst ann i cin' ani. Dan n'ena iel stat n teater tl Tublà dl luech da Pecëi che à purtà adalerch truepa jënt
L proiet dl'ert te stala, StallART, ie n proiet che fova nasciù per sotrissé la mpurtanza dl'ert y dl mpat che la à te nosta sozietà. Christian Stl Holzknecht y Armin Rifesser Grunt ti à dat vita a chësta scumenciadiva dan cin' ani. Tl zënter iel dantaldut l'ert figurativa y plastica: i lëures di doi artisć che ie metui ora tla sales desfrëntes. Coche ciarieja sun la tëurta vëniel danter ite y danter ora urganisà manifestazions cultureles tl luech da paur de Pecëi. De ndut fòvel trëi ...
L proiet dl'ert te stala, StallART, ie n proiet che fova nasciù per sotrissé la mpurtanza dl'ert y dl mpat che la à te nosta sozietà. Christian Stl Holzknecht y Armin Rifesser Grunt ti à dat vita a chësta scumenciadiva dan cin' ani. Tl zënter iel dantaldut l'ert figurativa y plastica: i lëures di doi artisć che ie metui ora tla sales desfrëntes. Coche ciarieja sun la tëurta vëniel danter ite y danter ora urganisà manifestazions cultureles tl luech da paur de Pecëi. De ndut fòvel trëi ...
25 de messel 2024
Doi ucajions per festejé a Santa Cristina
La Segra de Santa Cristina, chëst ann metuda a jì dala Mujiga, à valù dassënn. L medem di nce la festa de rengraziamënt a Sen. Raimund Perathoner, preve da 65 ani incà
N dumënia ai 21 de lugio iel stat la Segra de Santa Cristina, na festa mprima de dlieja y na tradizion scialdi prijeda dala jënt de Gherdëina
cun de bela mujiga, velch de bon da maië y da bever y juesc dala fertuna cun de biei pesć. Scumencià à la festa bele n sada
sëira cun l cunzert dla Böhmische de Santa Cristina y daldò cun mujiga y da maië y da bever sot ala tënda y nce te pra. Na bela sëira sarëina,
nia massa frëida, y na gran cumpëida de jënt da duta Gherdëina y nia mé. N'ucajion per se ...
24 de messel 2024
Smueia de sasc y tiera da Saslonch ju
N sada domesdì se àl destacà n tòch de sasc y material dal Saslonch, sëura la utia Comici. Doi arpizadëures se à giapà ados sasc
N gran tumblon che semiova tl prim n tëune, fòvel da audì nchin te Sëlva la sada dl'ena passeda ntëur la cinch domesdì. Riesc iel unì a lum che l se tratova de na smueia da Saslonch ju, sëura la utia Comici. "Sun l post fòvel cater persones che jiva a crëp, doi curdedes, che fova tl lëur de jì juvier", nscila Aaron Moroder, presidënt di Judacrëp de Gherdëina, che fova unii cherdei per l ntervënt deberieda cun l Pelikan 1. "A una na curdeda ne ti fòvel suzedù nia, scentant una na persona ...
N gran tumblon che semiova tl prim n tëune, fòvel da audì nchin te Sëlva la sada dl'ena passeda ntëur la cinch domesdì. Riesc iel unì a lum che l se tratova de na smueia da Saslonch ju, sëura la utia Comici. "Sun l post fòvel cater persones che jiva a crëp, doi curdedes, che fova tl lëur de jì juvier", nscila Aaron Moroder, presidënt di Judacrëp de Gherdëina, che fova unii cherdei per l ntervënt deberieda cun l Pelikan 1. "A una na curdeda ne ti fòvel suzedù nia, scentant una na persona ...
24 de messel 2024
N cumpliann turont per sn. digan Vijo Pitscheider
N vënderdi de chëst'ena passeda à la Pluania de Urtijëi festejà i 80 ani de sn. Vijo, da 14 ani pluan de Urtijëi y digan de Gherdëina. Ai primes de setëmber messeràl de ju chësta ncëries, nce sce l ie mo scialdi da druch. Truepa jënt à ulù ti mbincé dut l bon
Cun 80 ani ie gran pert dla jënt bele n pension, nia Sen. digan Vijo Pitscheider, ël ie mo defin pra si lëur, pra si vocazion, y chël cun n spirt
scialdi da jëunn, mo dern y aldò di tëmps. Chësta nce la minonga dl presidënt dl Cunsëi de Pluania, Flavio Goller che à ulù lecurdé che
Sen. Vijo ie for al 100%, pra uni funzion, cun n gran mpëni y for inò cun ideies frësces. La jënt s'l stima, truepes la testemunianzes n chësc cont. Sen. Pluan ie modern, daulëibon cun pitli y granc, cun i jëuni y cun ...
Cun 80 ani ie gran pert dla jënt bele n pension, nia Sen. digan Vijo Pitscheider, ël ie mo defin pra si lëur, pra si vocazion, y chël cun n spirt
scialdi da jëunn, mo dern y aldò di tëmps. Chësta nce la minonga dl presidënt dl Cunsëi de Pluania, Flavio Goller che à ulù lecurdé che
Sen. Vijo ie for al 100%, pra uni funzion, cun n gran mpëni y for inò cun ideies frësces. La jënt s'l stima, truepes la testemunianzes n chësc cont. Sen. Pluan ie modern, daulëibon cun pitli y granc, cun i jëuni y cun ...
21 de messel 2024
Cosmos y ana
Nstadì iel stat la giaurida dla mostra »Banda« de Michele Bernardi. Lëures de acel che l artist ne n'à mo mei prejentà al publich
N vënderdi ai 12 de lugio iel stat la giaurida dla mostra »Banda« dl artist Michele Bernardi tla sala Circolo dla Lia Mostra d’Ert. L arist che viv a Minca ie unì te Gherdëina per mustré si lëures pra na mostra persunela. L ie lëures fac de acel, material che à senificac desfrënc per Bernardi. Prejëntes pra la ntroduzion nce autoriteies tl ciamp dl’ert: Julia Prugger, presidënta dla Lia Mostra d’Ert, Sophie Eymond, artista y reprejentanta dl Circolo y la galarista Doris Ghetta.
USC
Dut l articul ...
N vënderdi ai 12 de lugio iel stat la giaurida dla mostra »Banda« dl artist Michele Bernardi tla sala Circolo dla Lia Mostra d’Ert. L arist che viv a Minca ie unì te Gherdëina per mustré si lëures pra na mostra persunela. L ie lëures fac de acel, material che à senificac desfrënc per Bernardi. Prejëntes pra la ntroduzion nce autoriteies tl ciamp dl’ert: Julia Prugger, presidënta dla Lia Mostra d’Ert, Sophie Eymond, artista y reprejentanta dl Circolo y la galarista Doris Ghetta.
USC
Dut l articul ...
20 de messel 2024
Da Urtijëi ala California per svilupé terapies inuvatives contra la malaties
La neuroscienziata Irene Grossrubatscher de Urtijëi viv bele da trëdesc ani incà ti Stac Unii, ulache la ti va do a n lëur scialdi mpurtant. La Usc ti à fat na ntervista
L fova l ann 2010 canche Irene Grossrubatscher ie pieda via cun l joler de viers dla California, plu avisa San Francisco, n iede mé per
mez n ann, y l ann do pona per resté. Al mumënt lëurela per na startup tla zità Mountain View, che se cruzia de svilupé terapies de cumbinazion cun l aiut dla nteligënza artifiziela. On rujenà cun ëila de si educazion, si lëur y si mprescions a sté y lauré ti Stac Unii d'America.
Na ntervista de Nathalie Stuffer
La ntervista ntiera tla edizion atuela de La Usc di ...
L fova l ann 2010 canche Irene Grossrubatscher ie pieda via cun l joler de viers dla California, plu avisa San Francisco, n iede mé per
mez n ann, y l ann do pona per resté. Al mumënt lëurela per na startup tla zità Mountain View, che se cruzia de svilupé terapies de cumbinazion cun l aiut dla nteligënza artifiziela. On rujenà cun ëila de si educazion, si lëur y si mprescions a sté y lauré ti Stac Unii d'America.
Na ntervista de Nathalie Stuffer
La ntervista ntiera tla edizion atuela de La Usc di ...
19 de messel 2024
Lëuf y lores te Gherdëina: situazion atuela
La Usc à ulù ntënder miec de coche la cëla ora n con' dl lëuf y dla lores da nëus te valeda. Ti on fat na ntervista al verdiaciacia Simon Demetz
Bele da plu ani incà vëniel rujenà dantaldut dl lëuf y nce unitant dla lores. Ie pa chisc tieres ncantëur te nosc bòsc? Vivi pa tlo o passi pa mé? O ne iesi pa nia plu tlo? On ulù rujené cun l verdiaciacia Simon Demetz, per capì miec la situazion atuela n con’ de chisc tieres salveres da nëus te valeda.
Julia Lardschneider
Duta la ntervista iel da liejer tla plates de Gherdëina tla edizion nueva de ncuei, 19 de lugio, de La Usc di Ladins.
Bele da plu ani incà vëniel rujenà dantaldut dl lëuf y nce unitant dla lores. Ie pa chisc tieres ncantëur te nosc bòsc? Vivi pa tlo o passi pa mé? O ne iesi pa nia plu tlo? On ulù rujené cun l verdiaciacia Simon Demetz, per capì miec la situazion atuela n con’ de chisc tieres salveres da nëus te valeda.
Julia Lardschneider
Duta la ntervista iel da liejer tla plates de Gherdëina tla edizion nueva de ncuei, 19 de lugio, de La Usc di Ladins.
18 de messel 2024
Unika a Livo: dal crëp al’ert
Artisć y artistes dl'Unika ie jic tla provinzia de Trënt per mëter ora si lëures tl palaz Aliprandini Laifenthurn
L ie stat la giaurida dla mostra »Alt(r)e Visioni 4 – dalla montagna all'arte« a Livo tla Val de Non tl palaz Aliprandini
Laifenthurn. Chësta ie una dla mostres n cunlaurazion cun l'Unika, n unëur de si iubileum di trënt'ani. L ie mostres dalonc dala valeda, propi ajache l moto de chësc iubileum ie »sëura i cunfins ora«.
Te chësc palaz iel bele stat trëi mostres tla lingia »Alt(r)e Visioni«, dutes dedichedes ala tematica dl crëp. Davia che l à abù n gran suzes à l urganisadëur tëut la dezijion, ...
L ie stat la giaurida dla mostra »Alt(r)e Visioni 4 – dalla montagna all'arte« a Livo tla Val de Non tl palaz Aliprandini
Laifenthurn. Chësta ie una dla mostres n cunlaurazion cun l'Unika, n unëur de si iubileum di trënt'ani. L ie mostres dalonc dala valeda, propi ajache l moto de chësc iubileum ie »sëura i cunfins ora«.
Te chësc palaz iel bele stat trëi mostres tla lingia »Alt(r)e Visioni«, dutes dedichedes ala tematica dl crëp. Davia che l à abù n gran suzes à l urganisadëur tëut la dezijion, ...
14 de messel 2024
Mplant audio y video nuef per la dlieja San Durich
L prim mplant audio ova la dlieja de Urtijëi giapà tl ann 1963, nchin śën àn for inò mudà velch, l'enes passedes àn fat inò de majeri lëures.Nia me l'acustica ie miureda, nce l streaming y la cualità dl radio. Śën spéren tla bona man dla populazion
L’enes passedes fòvel feter n scich te y ntëur dlieja, de plu lauranc à messù tré metri y metri de cabli, furé bujes, spusté roles, y dut ntan che la dlieja fova davierta y ntan che n liejova, coche for, la mësses. Śën che n à finà dut cant pòssen udëi y dantaldut audì l resultat. Na firma spezialiseda dl Friul à giapà la ncëria dal Cunsëi de Pluania de cialé do y fé da nuef l mplant audio. Vel’ un se lamentova che n audiva nia drë’ bën te dlieja, ma dantaldut
manciòvela tl radio ulache la ...
L’enes passedes fòvel feter n scich te y ntëur dlieja, de plu lauranc à messù tré metri y metri de cabli, furé bujes, spusté roles, y dut ntan che la dlieja fova davierta y ntan che n liejova, coche for, la mësses. Śën che n à finà dut cant pòssen udëi y dantaldut audì l resultat. Na firma spezialiseda dl Friul à giapà la ncëria dal Cunsëi de Pluania de cialé do y fé da nuef l mplant audio. Vel’ un se lamentova che n audiva nia drë’ bën te dlieja, ma dantaldut
manciòvela tl radio ulache la ...
13 de messel 2024
Karl Unterkircher: na vita per i crëps
Karl Unterkircher fova n alpinist de Gherdëina, che se à arpizà sun la pizes plu autes, nce ora per l mond. N lecort
Karl Unterkircher se mustrova te si calma proverbiela, ma dovia se ascuendova na ulentà de fier. »Zeche fajons'a bën«, fova suvënz si resposta ai problems che se prejentova. Si usc y l ton adurvà tla cunversazions fova charmant y de cuer, na cossa
che faszinova. Nscila l à duc cunesciù y ti à ulù bën, ma nce stimà per si aventures straurdineres. Karl fova n alpinist renumà a livel nternaziunel, daniëura urientà deviers de mires nia cunesciudes, ma zënza l de bujën de messëi se mustrè a duc i ...
Karl Unterkircher se mustrova te si calma proverbiela, ma dovia se ascuendova na ulentà de fier. »Zeche fajons'a bën«, fova suvënz si resposta ai problems che se prejentova. Si usc y l ton adurvà tla cunversazions fova charmant y de cuer, na cossa
che faszinova. Nscila l à duc cunesciù y ti à ulù bën, ma nce stimà per si aventures straurdineres. Karl fova n alpinist renumà a livel nternaziunel, daniëura urientà deviers de mires nia cunesciudes, ma zënza l de bujën de messëi se mustrè a duc i ...
12 de messel 2024
La mpurtanza dl dialogh
Nstadì iel stat la giaurida dla mostra »Dialogh« de Armin Rifesser Grunt tl Tublà da Nives te Sëlva
N vënderdi dl'ena passeda iel stat la giaurida dl artist Armin Rifesser Grunt tl Tublà da Nives te Sëlva. La giaurida ie stata dan l Tublà, luegia nia mé de ntroduzion ala mostra, ma nce da coche nes à cuntà l artist »cuinta sala de mostra«. Si
scultures ie nscila metudes n mostra nce dedora y se noza perchël nce de chël ambient per jì n relazion cun i
spedatëures. »Mi scultures passenea ite bën alalergia, chël ie nce merit dl material che tole«, nscila Rifesser. Pra la giaurida à l artist cris ...
N vënderdi dl'ena passeda iel stat la giaurida dl artist Armin Rifesser Grunt tl Tublà da Nives te Sëlva. La giaurida ie stata dan l Tublà, luegia nia mé de ntroduzion ala mostra, ma nce da coche nes à cuntà l artist »cuinta sala de mostra«. Si
scultures ie nscila metudes n mostra nce dedora y se noza perchël nce de chël ambient per jì n relazion cun i
spedatëures. »Mi scultures passenea ite bën alalergia, chël ie nce merit dl material che tole«, nscila Rifesser. Pra la giaurida à l artist cris ...
11 de messel 2024
Plu de cënt vins da pudëi ciarcë sun l tepih cueciun
Dan otodì iel stata na edizion nueva dla sëira dl vin tl raion da jì a pe de Santa Cristina. Na sëira drët garateda
Fertuna cun l tëmp àn abù l vënderdi sëira dl'ena passeda, canche bën vint ciuleies dal vin de dut Südtirol ie unii adalerch per prejenté si vins sun l tepih cueciun metù ora aposta per chësta ucajion.
Blanch, cueciun, rosé – la vela de vins fova drët granda y per vint euro pudòven ciarcë plu de cënt vins desfrënc, dal Sauvignon al Chardonnay, dal Vernatsch al Lagrein y mo trueps d'autri. Chisc ultims ie i doi sëui vins autoctons dl Südtirol, duc i autri ie unii purtei adalerch, ma zidlei ...
Fertuna cun l tëmp àn abù l vënderdi sëira dl'ena passeda, canche bën vint ciuleies dal vin de dut Südtirol ie unii adalerch per prejenté si vins sun l tepih cueciun metù ora aposta per chësta ucajion.
Blanch, cueciun, rosé – la vela de vins fova drët granda y per vint euro pudòven ciarcë plu de cënt vins desfrënc, dal Sauvignon al Chardonnay, dal Vernatsch al Lagrein y mo trueps d'autri. Chisc ultims ie i doi sëui vins autoctons dl Südtirol, duc i autri ie unii purtei adalerch, ma zidlei ...
10 de messel 2024
Mujiga da druch y bona ueia pra la Segra de Urtijëi
Chëst ann ie la Segra sun Plaza de Sant Antone inò unì metuda a jì dai Destudafuech de Urtijëi, che à pudù saludé truepa jënt dl post y nia mé
N dumënia ai set de lugio iel inò stat la Segra de Urtijëi, n unëur dl sant patron dl luech San Durich. Sambën à la festa bele scumencià n sada y la à valù dassënn. »L temp à judà pea, l fova chëst ann feter la prima sëira che l ne fova nia plu tan
frëit y chëla ie stata na fertuna, chësc ie l miëur tëmp che n possa avëi per na tel festa. N dumënia pluvòvel y pona lasciòvel for inò, y chësc à purtà adalerch truepa jënt«, nsci l cumandant di Destudafuech de Urtijëi Christian Stuffer. »Ndut àl ...
N dumënia ai set de lugio iel inò stat la Segra de Urtijëi, n unëur dl sant patron dl luech San Durich. Sambën à la festa bele scumencià n sada y la à valù dassënn. »L temp à judà pea, l fova chëst ann feter la prima sëira che l ne fova nia plu tan
frëit y chëla ie stata na fertuna, chësc ie l miëur tëmp che n possa avëi per na tel festa. N dumënia pluvòvel y pona lasciòvel for inò, y chësc à purtà adalerch truepa jënt«, nsci l cumandant di Destudafuech de Urtijëi Christian Stuffer. »Ndut àl ...
04 de messel 2024
Doi mënsc de Val Gardena Club Card: n prim bilanz
Ai prim de mei fòvela jita n droa, la scumenciadiva Val Gardena Club Card che ti pieta priejes arbassei ala jënt da tlo y al personal che lëura te Gherdëina. Do doi mënsc pòssen bele se fé n pitl cheder de coche la buta.
Per chësta ucajion ons ulù fé na pitla ciaculeda cun Nils Demetz, patron dl Hotel Engel a Urtijëi y sëurastant dla Lia di Osć de Gher dëina, un de chëi che se à mpenià dal scumenciamënt incà acioche chësta cherta vënie fata.
Aldò dla nfurmazions che on giapà da Demetz à te chisc primes doi mënsc feter l...
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 5 de lugio.
Bruno Maruca
Per chësta ucajion ons ulù fé na pitla ciaculeda cun Nils Demetz, patron dl Hotel Engel a Urtijëi y sëurastant dla Lia di Osć de Gher dëina, un de chëi che se à mpenià dal scumenciamënt incà acioche chësta cherta vënie fata.
Aldò dla nfurmazions che on giapà da Demetz à te chisc primes doi mënsc feter l...
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 5 de lugio.
Bruno Maruca
03 de messel 2024
Dalonc dala Ladinia y mpo tan daujin
Doi autëures che ne sta nia tla valedes ladines, ma che à ravises ladines, à prejentà si libri tla Cësa di Ladins a Urtijëi. Stories de emigrazio, danter deficulteies y sacrifizies
La doi autëures che à prejentà si libri n juebia dl'ena passeda tla biblioteca ladina Anda Malia da Cudan, tla Cësa di Ladins a Urtijëi, ie Sara Agostini y Margit Weiß. La muderazion dla prejentazion ie unida fata dala tradutëura y autëura Ingrid Runggaldier.
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc de doduman vënderdi ai 5 de lugio.
Bruno Maruca
La doi autëures che à prejentà si libri n juebia dl'ena passeda tla biblioteca ladina Anda Malia da Cudan, tla Cësa di Ladins a Urtijëi, ie Sara Agostini y Margit Weiß. La muderazion dla prejentazion ie unida fata dala tradutëura y autëura Ingrid Runggaldier.
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc de doduman vënderdi ai 5 de lugio.
Bruno Maruca
03 de messel 2024
»Pitla suricia«: na cësa di pitli nueva a ie nasciuda a Urtijëi
Na cuoperativa nueva se à metù su per ti dé n cuntribut ala situazion zitia y cumplessa dla cëses di pitli te Gherdëina, ulache la dumanda ie for scialdi granda y la lerches limitedes. I salamënc ie tl hotel Cavallino Bianco, dl servisc possa se nuzé uni familia
Chëla dla cëses di pitli ie na proble matica da ne sotvaluté nia, te truep luesc y danter chisc nce Gherdëina. La lerches ie limitedes, la dumanda ie scialdi granda. La cuestion ie zitia y cumplessa, la va dl balanz danter vita familiera y de lëur, suvënz per l'omes ma for deplù nce per i peresc. La finalità de de tel strutures ie chëla de ti unì ancontra ai genitores, detidélmesundejìinanttesivita prufesciunela do la nasciuda de si pop o popa, cun n aiut per n valguna ëura al ...
Chëla dla cëses di pitli ie na proble matica da ne sotvaluté nia, te truep luesc y danter chisc nce Gherdëina. La lerches ie limitedes, la dumanda ie scialdi granda. La cuestion ie zitia y cumplessa, la va dl balanz danter vita familiera y de lëur, suvënz per l'omes ma for deplù nce per i peresc. La finalità de de tel strutures ie chëla de ti unì ancontra ai genitores, detidélmesundejìinanttesivita prufesciunela do la nasciuda de si pop o popa, cun n aiut per n valguna ëura al ...
02 de messel 2024
Bur tëmp de juni cun i ciamps mo da sië
Tëmp y temperatures muserei ntan l mëns de juni te Sëlva a na autëza de 1.595 metri
L mëns de juni da chëst ann ie stat n śich plu frëit che chël dl ann passà cun 13,35 degreies de mesaria (13,88°C dl 2023). La mesaria ie nsci de 0,53 degreies sot a chëla dl ann passà, purempò fòvel n juni sëura la mesaria (che fossa de 12,40 degreies) n cont de temperatura da canche scrije su l tëmp incà.
L articul dla rubrica de Josef Mussner va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins di 5 de lugio.
L mëns de juni da chëst ann ie stat n śich plu frëit che chël dl ann passà cun 13,35 degreies de mesaria (13,88°C dl 2023). La mesaria ie nsci de 0,53 degreies sot a chëla dl ann passà, purempò fòvel n juni sëura la mesaria (che fossa de 12,40 degreies) n cont de temperatura da canche scrije su l tëmp incà.
L articul dla rubrica de Josef Mussner va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins di 5 de lugio.
