- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
30 de auril 2025
La zebra va a scola
La terza tlasses dl Lizeum d'Ert de Urtijëi à dat ora n cunlaurazion cun la redazion dla zaita dl Sudtirol "zebra", na edizion speziela dla zaita. La zaita ie unida prejenteda ncuei a Urtijëi
Sot ala cuordinazion dla prufessurëssa Irina Thaler à i:la 33 sculeies:ées dla terza tlasses dla Scola d'Ert de Uritjëi realisà na edizion speziela dla zaita "zebra". N à laurà deberieda cun la redazion de chësta zaita de streda dl Sudtirol, na zaita cun n fin soziel che à da mpermò festejà si diesc ani.
"Nosta zaita vën venduda sun streda da persones cun deficulteies economiches o zënza cësa, che possa nscila se davanië velch leprò per sëuraviver", à spiega la redadëura dla zaita Samia ...
Sot ala cuordinazion dla prufessurëssa Irina Thaler à i:la 33 sculeies:ées dla terza tlasses dla Scola d'Ert de Uritjëi realisà na edizion speziela dla zaita "zebra". N à laurà deberieda cun la redazion de chësta zaita de streda dl Sudtirol, na zaita cun n fin soziel che à da mpermò festejà si diesc ani.
"Nosta zaita vën venduda sun streda da persones cun deficulteies economiches o zënza cësa, che possa nscila se davanië velch leprò per sëuraviver", à spiega la redadëura dla zaita Samia ...
30 de auril 2025
La nëif ie sparida ... l ne n'ie plu n tarlech
Te Gherdëina van chisc dis a cianté l Bel Mei
Ala fin de auril vëniel te Gherdëina jit da cësa a cësa, sunan y ciantan, per ti mbincé a duc na bona ansciuda. La Mujiga de Urtijëi ie chëst ann bele jita mpue plu abenëura a suné l Bel Mei, n sada dl’ena passeda. Inier ie jit l Cor de Dlieja de Sëlva a cianté y ncuei iel da audì la Mujiga de Santa Cristina ora per la stredes dl luech.
EK
Ala fin de auril vëniel te Gherdëina jit da cësa a cësa, sunan y ciantan, per ti mbincé a duc na bona ansciuda. La Mujiga de Urtijëi ie chëst ann bele jita mpue plu abenëura a suné l Bel Mei, n sada dl’ena passeda. Inier ie jit l Cor de Dlieja de Sëlva a cianté y ncuei iel da audì la Mujiga de Santa Cristina ora per la stredes dl luech.
EK
22 de auril 2025
Urtijëi: la curieres ne se fërma per ntant nia tla streda Purger
Da ncuei 22 de auril ne pòssen per ntant nia senté ite tla curieres pra la trëi fermedes "Scioler", "Sartëur" y "Vanadis" pervia de lëures sun streda
Davia che l vën metù ju cabli dal strom tla streda Purger y tl rundel da Petlin – l se trata de lëures per anjenië ca la Olimpiada da d'inviern Milan – Cortina 2026 – iel n valguna mudazions per cie che reverda la fermedes dla curiera a Urtijëi. Dai 22 de auril y plu dessegur nchin ai 7 de mei ne fërma la curieres dla linies 350 (Gherdëina – Bulsan), 360 (Gherdëina – Persenon) y 351 (Tluses – Urtijëi) nia pra la fermedes dl Scioler, dl Sartëur y Vanadis.
Chi che uel furné cun la curiera ...
Davia che l vën metù ju cabli dal strom tla streda Purger y tl rundel da Petlin – l se trata de lëures per anjenië ca la Olimpiada da d'inviern Milan – Cortina 2026 – iel n valguna mudazions per cie che reverda la fermedes dla curiera a Urtijëi. Dai 22 de auril y plu dessegur nchin ai 7 de mei ne fërma la curieres dla linies 350 (Gherdëina – Bulsan), 360 (Gherdëina – Persenon) y 351 (Tluses – Urtijëi) nia pra la fermedes dl Scioler, dl Sartëur y Vanadis.
Chi che uel furné cun la curiera ...
20 de auril 2025
Doi lievri tl lunaparch
Truepa mutans y trueps mutons ie unic adalerch l’ena passeda tla biblioteca dla Cësa di Ladins. Erica Senoner à cuntà na blòta storia da Pasca y daldò iel mo unì pastelnà detei pitli lievri
Dut curiëusc scutova i pitli y la pitles su. Cie fajerà pa mei i pitli lievri da Pasca al lunaparch y sarai pa boni de ruvé inò a cësa per tëmp y ëura. I mutons y la mutans se ncunforta
pu tan dassënn a pudëi jì a crì i ueves da Pasca. Cie pa sce i ne ti la fajëssa nia a i ascuender? Cun de tei pitli pereli ti à Erica Senoner n vënderdi dl’ena passeda cuntà na storia per ladin ai mutons y ala mutans tla biblioteca »Anda Malia da Cudan« tla Cësa di Ladins a Urtijëi.
Dut l articul pudëis liejer tla ...
Dut curiëusc scutova i pitli y la pitles su. Cie fajerà pa mei i pitli lievri da Pasca al lunaparch y sarai pa boni de ruvé inò a cësa per tëmp y ëura. I mutons y la mutans se ncunforta
pu tan dassënn a pudëi jì a crì i ueves da Pasca. Cie pa sce i ne ti la fajëssa nia a i ascuender? Cun de tei pitli pereli ti à Erica Senoner n vënderdi dl’ena passeda cuntà na storia per ladin ai mutons y ala mutans tla biblioteca »Anda Malia da Cudan« tla Cësa di Ladins a Urtijëi.
Dut l articul pudëis liejer tla ...
20 de auril 2025
Benedìi doi auti nueves y festejei 20 ani di jëuni dla Crëusc Blancia
La Crëusc Blancia de Gherdëina à tenì si senteda generela y prejentà n’atività drët rica. Cun feter cënt ulenteres iesen boni de curì l bujën de sucors ntan dut l ann
Tl 2024 à la Crëusc Blancia de Gherdëina fat belau 1.400 ntervënc de sucors y oradechël mo passa 4.800 trasporc de pazienc. L plu note àn abù ti mënsc da dezëmber nchin de merz ntan la sajon dai schi. De mesaria iesen unic cherdei cater iedesc al di da pert dla zentrela de Bulsan y à fat trëdesc trasporc de pazienc al di. De ndut à i ulenteres fat 22.941 ëura de ulentariat.
La Crëusc Blancia à al mumënt feter 100 ulenteres: na cumpëida mpurtanta che ie nce unida a s’l dé de gra al lëur fat ti ...
Tl 2024 à la Crëusc Blancia de Gherdëina fat belau 1.400 ntervënc de sucors y oradechël mo passa 4.800 trasporc de pazienc. L plu note àn abù ti mënsc da dezëmber nchin de merz ntan la sajon dai schi. De mesaria iesen unic cherdei cater iedesc al di da pert dla zentrela de Bulsan y à fat trëdesc trasporc de pazienc al di. De ndut à i ulenteres fat 22.941 ëura de ulentariat.
La Crëusc Blancia à al mumënt feter 100 ulenteres: na cumpëida mpurtanta che ie nce unida a s’l dé de gra al lëur fat ti ...
19 de auril 2025
Mpëni per la junanza
N merdi ai 8 de auril àn fat la senteda generela dla Nëus Jëuni Gherdëina. N rendicont
Na lia duta tl sëni dla junanza: la Nëus Jëuni Gherdëina.
Nstadì iel stat la senteda generela pra chëla che l fova prejënc truepa autoriteies a livel de valeda y nia mé, che à laudà l lëur che l cunsëi dla NJG, deberieda cun i dependënc
de ufize, si savëi, mpëni y pascion per chësc lëur. Sëuraprò iel unì auzà ora la mpurtanza di jëuni per l daunì y nscila la generazions de junanza che vën do.
Dut l articul de chësta senteda generela, duta tl sëni di jëuni, pudëis liejer tla edizion atuela de La ...
Na lia duta tl sëni dla junanza: la Nëus Jëuni Gherdëina.
Nstadì iel stat la senteda generela pra chëla che l fova prejënc truepa autoriteies a livel de valeda y nia mé, che à laudà l lëur che l cunsëi dla NJG, deberieda cun i dependënc
de ufize, si savëi, mpëni y pascion per chësc lëur. Sëuraprò iel unì auzà ora la mpurtanza di jëuni per l daunì y nscila la generazions de junanza che vën do.
Dut l articul de chësta senteda generela, duta tl sëni di jëuni, pudëis liejer tla edizion atuela de La ...
18 de auril 2025
N palé che berdola for inant
Na metafora per na lia che funziunea: pra la senteda generela dl FC Gherdëina àn fat n rendicont positif
Daujin a autoriteies desvalives de duta la valeda, iel, tla sala dl teater de Santa Cristina, unit adalerch l presidënt dl FC Gherdëina, Peter Rabanser, deberieda cun l cunsëi dla lia, jugadëures, genitores y nteressei. Na nuvità: daujin ai 46 prejënc, àn monce pudù se culeghé online y lité pea per la veles dl cunsëi, che ie states bën tan che l pont plu
mpurtant dla sëira. Chi mëinerà pa inant la lia?
L articul dla senteda generela pudëis liejer tla edizion che ie unida ora ncuei, vënderdi ai 18 ...
Daujin a autoriteies desvalives de duta la valeda, iel, tla sala dl teater de Santa Cristina, unit adalerch l presidënt dl FC Gherdëina, Peter Rabanser, deberieda cun l cunsëi dla lia, jugadëures, genitores y nteressei. Na nuvità: daujin ai 46 prejënc, àn monce pudù se culeghé online y lité pea per la veles dl cunsëi, che ie states bën tan che l pont plu
mpurtant dla sëira. Chi mëinerà pa inant la lia?
L articul dla senteda generela pudëis liejer tla edizion che ie unida ora ncuei, vënderdi ai 18 ...
17 de auril 2025
N cër’ stolz pudëi se mustré cun la troht
Chëst’ena passeda à la lia Guanc dala Gherdëina de Urtijëi nvià ala senteda generela. L ie leprò cumëmbri de feter 70 families dl majer luech de Gherdëina che à fat pea prapruzescions, defiledes y d’autra manifestazions. N à lità l cunsëi nuef
N audiva ora l ntujiasm, la ueia de fé inant y l stolz de pudëi tenì su na tel tradizion tan mpurtanta. Ntan chësta ucajion à l’autoriteies lecurdà la mpurtanza dla lies che fej n lëur che ne fossa nia mesun paië y che ne n’ie nce nia plu da pensé demez. Chësc stolz udòven nce ti uedli dla presidënta dla lia, Patrizia Crepaz, che à purtà dant l prugram che n à
fat tl 2024 y nce chël che ie udù dant per l 2025.
Deplù n con' de chësta senteda pudëis liejer tl articul tla edizion nueva de La Usc, ...
N audiva ora l ntujiasm, la ueia de fé inant y l stolz de pudëi tenì su na tel tradizion tan mpurtanta. Ntan chësta ucajion à l’autoriteies lecurdà la mpurtanza dla lies che fej n lëur che ne fossa nia mesun paië y che ne n’ie nce nia plu da pensé demez. Chësc stolz udòven nce ti uedli dla presidënta dla lia, Patrizia Crepaz, che à purtà dant l prugram che n à
fat tl 2024 y nce chël che ie udù dant per l 2025.
Deplù n con' de chësta senteda pudëis liejer tl articul tla edizion nueva de La Usc, ...
17 de auril 2025
Na fassada che sëurantol strutures dl’arpejons cultureles
N à fat na cunferënza stampa n con’ dl’estetica dla Cësa di Ladins
La Cësa di Ladins deventerà na sënta nueva per truepa lies desfrëntes y nce n zënter culturel nia mé a livel de valeda, ma per trueps nteressei nce de oradecà. L sarà n pont de referimënt nterladin. Che tla strutura saràl truepa pitedes desvalives dedite, savons. Tla pert nueva che n frabicherà saràl la pert dl Museum cun la lerch per la mostra permanënta y la mostra speziela. Tla pert che l ie bele, ma che unirà sambën ressaneda, saràl l self de letura, la biblioteca, ufizies de aministrazion, ...
La Cësa di Ladins deventerà na sënta nueva per truepa lies desfrëntes y nce n zënter culturel nia mé a livel de valeda, ma per trueps nteressei nce de oradecà. L sarà n pont de referimënt nterladin. Che tla strutura saràl truepa pitedes desvalives dedite, savons. Tla pert nueva che n frabicherà saràl la pert dl Museum cun la lerch per la mostra permanënta y la mostra speziela. Tla pert che l ie bele, ma che unirà sambën ressaneda, saràl l self de letura, la biblioteca, ufizies de aministrazion, ...
16 de auril 2025
»L ti sà tan bel a cianté per ladin«
Bele per l segondo iede à la Scola de Mujiga metù a jì n cunzert de cianté a Urtijëi cun duc i sculeies y la sculées cun l titul »Happy singing«. On tëut l’ucajion per s’la ciaculé mpuecun la maestra de cianté Erika Mussner
L ie n strumënt che n à for pea. Canche n uel, pòssen l tò ca; unfat sce te bani, ntan che n cujina o canche n va da mont su. Y l plu bel de dut: l fej monce bon a corp y ana!
Rejone dl cianté, de ch’la cossa de marueia che ie la usc. Zeche che uniun:a de nëus à y che duc y dutes possa mparé a adurvé. Cianté ie legrëza, dut ntëur. Y chël àn propi sentì ntan l cunzert »Happy Singing«, l cunzert di sculeies y dla sculées de cianté dla Scola de Mujiga de Gherdëina che n à fat n vënerdi ai 4 de ...
L ie n strumënt che n à for pea. Canche n uel, pòssen l tò ca; unfat sce te bani, ntan che n cujina o canche n va da mont su. Y l plu bel de dut: l fej monce bon a corp y ana!
Rejone dl cianté, de ch’la cossa de marueia che ie la usc. Zeche che uniun:a de nëus à y che duc y dutes possa mparé a adurvé. Cianté ie legrëza, dut ntëur. Y chël àn propi sentì ntan l cunzert »Happy Singing«, l cunzert di sculeies y dla sculées de cianté dla Scola de Mujiga de Gherdëina che n à fat n vënerdi ai 4 de ...
13 de auril 2025
N merz cun temperatures mesanes
Tëmp y temperatures ntan l mëns de mërz 2025 te Sëlva a 1595 metri
L mëns de merz ie stat plu frëit che chël dl ann passà cun 1,60°C degreies de mesaria (2,02°C l ann 2024, l ann 2017 bën 3,85°C). Ma mpo fova la temperatura de ntëur 1,55 degreies sëura la mesaria di mënsc de merz di ultims 45 ani; permez ala temperatura dl mëns de merz 2024 fòvel 0,42°C de manco.
Josef Mussner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
L mëns de merz ie stat plu frëit che chël dl ann passà cun 1,60°C degreies de mesaria (2,02°C l ann 2024, l ann 2017 bën 3,85°C). Ma mpo fova la temperatura de ntëur 1,55 degreies sëura la mesaria di mënsc de merz di ultims 45 ani; permez ala temperatura dl mëns de merz 2024 fòvel 0,42°C de manco.
Josef Mussner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
12 de auril 2025
Dentà sciche n gramblin de n aligator
De crëps y de viages, de coche n ti cialova ala pizes zacan y de coche n ti cëla śën, di festidesc da inier y de chëi da ncuei iel unì rujenà tla biblioteca dla Cësa di Ladins cun Ingrid Runggaldier, autëura dl liber »Gezahnt wie der Kiefer eines Alligators«
Na blòta ciaculeda n cont de coche n jiva de viac zacan, de coche n ti cialova ai crëps ntlëuta y de coche dut se à mudà, ma ie mpo restà medem, àn fat n juebia dl’ena passeda, ai 6 de auril tla Cësa di Ladins. Tla biblioteca »Anda Malia da Cudan« à la autëura Ingrid Runggaldier prejentà si liber »Gezahnt wie der Kiefer eines Alligators«, publicà tl 2023.
Elisabeth Kostner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Na blòta ciaculeda n cont de coche n jiva de viac zacan, de coche n ti cialova ai crëps ntlëuta y de coche dut se à mudà, ma ie mpo restà medem, àn fat n juebia dl’ena passeda, ai 6 de auril tla Cësa di Ladins. Tla biblioteca »Anda Malia da Cudan« à la autëura Ingrid Runggaldier prejentà si liber »Gezahnt wie der Kiefer eines Alligators«, publicà tl 2023.
Elisabeth Kostner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
11 de auril 2025
La sportiva plu cunesciuda de Gherdëina à cumplì mez secul
Si 50 ani à Isolde Kostner festejà cun i cumpanies de for, tl pitl cërtl, lecurdàn nce la tapes de si vita y si suzesc. Nce La Usc uel lecurdé Isi, dessegur chëla zitadina de Gherdëina che à venciù l plu bedaies y tituli de duc
Gherdëina ie n chësc cont mpue vizieda: for inò àn pudù festejé dan taldut sportifs ora dl mond dl schi.
Ti ani ‘90 y i prims ani dl 2000 fòvel plu suvënz de majera festes tl zënter de Urtijëi. L entujiasm fova ntlëuta scialdi grant y truepa jënt à batù la mans per na campiunëssa che à purtà a cësa de plu bedaies y copes. Scumencià ova dut coche pra trueps d’autri. Coche Isolde Kostner nes à cuntà, ne n'àla pa nia scumencià tan abenëura a jì cun i schi, ...
Gherdëina ie n chësc cont mpue vizieda: for inò àn pudù festejé dan taldut sportifs ora dl mond dl schi.
Ti ani ‘90 y i prims ani dl 2000 fòvel plu suvënz de majera festes tl zënter de Urtijëi. L entujiasm fova ntlëuta scialdi grant y truepa jënt à batù la mans per na campiunëssa che à purtà a cësa de plu bedaies y copes. Scumencià ova dut coche pra trueps d’autri. Coche Isolde Kostner nes à cuntà, ne n'àla pa nia scumencià tan abenëura a jì cun i schi, ...
11 de auril 2025
L mond de Erika Senoner
N à fat la giaurida dla mostra »L mond di mandala« tl Café Surëdl de Urtijëi
Dan la giaurida, che ie stata n merdi de chëst’ena, éi abù l mesun de ti fé na ntervista a Erika Senoner, de coche la ie unida a s’l dé la mostra y cie che depënjer uel dì per ëila.
Pra n café me àla cuntà de ëila y si pascion.
Nasciuda ie Senoner de lugio dl ann 1958 y à perdrët laurà duta si vita tla gastronomia. Da Gherdëina se n iela bele jita cun catordesc ani y à laurà sun l’Ijula d’Elba, a Grado, Bulsan y tl ultim tëmp tla cësa de paussa a Terlan. Ti ani dla pandemia àla scu mencià a ...
Dan la giaurida, che ie stata n merdi de chëst’ena, éi abù l mesun de ti fé na ntervista a Erika Senoner, de coche la ie unida a s’l dé la mostra y cie che depënjer uel dì per ëila.
Pra n café me àla cuntà de ëila y si pascion.
Nasciuda ie Senoner de lugio dl ann 1958 y à perdrët laurà duta si vita tla gastronomia. Da Gherdëina se n iela bele jita cun catordesc ani y à laurà sun l’Ijula d’Elba, a Grado, Bulsan y tl ultim tëmp tla cësa de paussa a Terlan. Ti ani dla pandemia àla scu mencià a ...
10 de auril 2025
»Mez turist y mez viandant«: la esperienza de Ivan Senoner
Cater mënsc à durà la raida ntëur al mond de Ivan Senoner. Cater mënsc te chëi che l à vijità l’USA, la Polinesia Franzëusa, la Nueva Zelanda, l’Australia, l Iapan, Laos, la Cina y l Vietnam. »Cie che me é tëut pea l plu da chësc viac? La mpurtanza de viver l mumënt«
De jené ie Ivan Senoner inò ruvà de reviers te Gherdëina. N mierculdi ai 26 de merz àl tenì na sëira pra chëla che l à cuntà de si esperienzes ora per l mond. »Ultimamënter acuntovi for inò jënt sun streda che me damandova cie che é dut udù, ulachelmeàsapùlplubelycoche l me sà śën a vester inò de reviers te Gherdëina. Nscila me éi pensà de fé na sëira ulache conte mpue plu avisa de mi viac y feje udëi n valguna fotografies«.
N valgun dis do la sëira ons cuntatà Ivan ...
De jené ie Ivan Senoner inò ruvà de reviers te Gherdëina. N mierculdi ai 26 de merz àl tenì na sëira pra chëla che l à cuntà de si esperienzes ora per l mond. »Ultimamënter acuntovi for inò jënt sun streda che me damandova cie che é dut udù, ulachelmeàsapùlplubelycoche l me sà śën a vester inò de reviers te Gherdëina. Nscila me éi pensà de fé na sëira ulache conte mpue plu avisa de mi viac y feje udëi n valguna fotografies«.
N valgun dis do la sëira ons cuntatà Ivan ...
10 de auril 2025
Lumen tla dlieja de Sëlva
La Mujiga de Sëlva festejea chëst ann si 100 ani. N ucajion de chësc iubileum àn fat n cunzert tla dlieja de Sëlva
Dan 100 ani ie nasciuda la Mujiga de Sëlva y à da iló incà abù n’atività rica che à abelì truepa manifestazions. N dumënia ai 6 de auril à la Mujiga fat n cunzert dla dlieja de Sëlva cun
l titul »Lumen«. La muderazion dla sëira à fat Sara Senoner, l dirighënt dla Mujiga ie Alexander Perathoner. La Mujiga de Sëlva cumpëida belau 50 cumëmbri:es. Duc chisc se à, deberieda cun l dirighënt, cuncià su te dlieja per n cunzert speziel. Scumencià àl dala ot da sëira.
Julia Lardschneider
De chësc cunzert ...
Dan 100 ani ie nasciuda la Mujiga de Sëlva y à da iló incà abù n’atività rica che à abelì truepa manifestazions. N dumënia ai 6 de auril à la Mujiga fat n cunzert dla dlieja de Sëlva cun
l titul »Lumen«. La muderazion dla sëira à fat Sara Senoner, l dirighënt dla Mujiga ie Alexander Perathoner. La Mujiga de Sëlva cumpëida belau 50 cumëmbri:es. Duc chisc se à, deberieda cun l dirighënt, cuncià su te dlieja per n cunzert speziel. Scumencià àl dala ot da sëira.
Julia Lardschneider
De chësc cunzert ...
09 de auril 2025
Cun la natura se descëida nce i sonns dla mujiga
La Mujiga de Urtijëi à n dumënia nvià via si sajon di cunzerc cun l »Cunzert da d’ansciuda«. L publich ie unì »tëut pea de viac« cun meludies dala Talia nchin tla Spania
Tla Cësa di Cungresc de Urtijëi iel n dumënia ai 6 de auril unit a s’l dé l cunzert da d’ansciuda dla Mujiga de Urtijëi. Do la Gran Mëssa fova dut anjenià: i musizisć y la musizistes sun l palch, i strumënc acurdei y n bel publich te sala. Per chësc cunzert à la Mujiga mparà ite dut pec nueves. L prugram ie unì metù adum dal dirighënt Egon Lardschneider, che à cris ora mpue d’uni sort de melu dies, sibe tlassiches che modernes.
Elisabeth Kostner
L articul ntier tla edizion ...
Tla Cësa di Cungresc de Urtijëi iel n dumënia ai 6 de auril unit a s’l dé l cunzert da d’ansciuda dla Mujiga de Urtijëi. Do la Gran Mëssa fova dut anjenià: i musizisć y la musizistes sun l palch, i strumënc acurdei y n bel publich te sala. Per chësc cunzert à la Mujiga mparà ite dut pec nueves. L prugram ie unì metù adum dal dirighënt Egon Lardschneider, che à cris ora mpue d’uni sort de melu dies, sibe tlassiches che modernes.
Elisabeth Kostner
L articul ntier tla edizion ...
06 de auril 2025
La ie bën letera... Dura
La leteratura ie l fil dl spinel de na rujeneda, scebën che tl mond ons nce rujenedes che se tramanda inant zënza la tradizion scrita. Purempò iel inò gran ëura de ti dé na sburdla ala leteratura ladina
Me lecorde coche sce l fossa inier, che na candidata nia de rujeneda dl’oma ladina fova unida a fé n ejam de ladin. La ova desmustrà de avëi mparà bën nosta rujeneda dl’oma. Si frases fova articuledes y sce l ne fossa nia stat per l azënt tudësch, ëssen bele pudù miné che la fova chersciuda su cun l ladin. L presidënt dla cumiscion ti ova lessù damandà coche la ova pa fat a se njenië ca per l ejam. Cun lezitënza fòvela jita ai cursc pitei dal Istitut Ladin, ma dan se n jì da ...
Me lecorde coche sce l fossa inier, che na candidata nia de rujeneda dl’oma ladina fova unida a fé n ejam de ladin. La ova desmustrà de avëi mparà bën nosta rujeneda dl’oma. Si frases fova articuledes y sce l ne fossa nia stat per l azënt tudësch, ëssen bele pudù miné che la fova chersciuda su cun l ladin. L presidënt dla cumiscion ti ova lessù damandà coche la ova pa fat a se njenië ca per l ejam. Cun lezitënza fòvela jita ai cursc pitei dal Istitut Ladin, ma dan se n jì da ...
05 de auril 2025
Pesc
I artisć y l’artistes dl’Unika à metù ora si lëures tl Museum zivich de Tluses
Na mostra dedicheda ala pesc àn giaurì n vënderdi ai 28 de merz a Tluses tl Museum zivich. 28 artisć y artistes dl’Unika à metù ora si lëures.
Plu che mei ie »pesc« na tematica atuela a livel mundiel y nce ndividuel. N chier la pesc, n abina pesc, n fej pesc cun sé nstës, cun l passà y l daunì, cun mudamënc o cun d’autra persones. I artisć dl’Unika à realisà zirca cincanta opres liedes a chësta tematica, fates cun tecniches desvalives, coche fotografia, depënjer, opres ...
Na mostra dedicheda ala pesc àn giaurì n vënderdi ai 28 de merz a Tluses tl Museum zivich. 28 artisć y artistes dl’Unika à metù ora si lëures.
Plu che mei ie »pesc« na tematica atuela a livel mundiel y nce ndividuel. N chier la pesc, n abina pesc, n fej pesc cun sé nstës, cun l passà y l daunì, cun mudamënc o cun d’autra persones. I artisć dl’Unika à realisà zirca cincanta opres liedes a chësta tematica, fates cun tecniches desvalives, coche fotografia, depënjer, opres ...
04 de auril 2025
Geoportal – n pruiet nuef dl Museum Gherdëina
Dan puec dis ie jit online l Geoportal, na cherta digitela che nes juda a capì da ulache vën i pec de gran valuta culturela che ie metui ora tl Museum. L ie da abiné frabicac storics cun si storia dovia
Nstadì àn prejentà n pruiet nuef che ie jit online y che ie śën da garat per duc chëi che ie nteressei ala storia y cultura de nosta valeda. L se trata dl »Geoportal« che pieta nfurmazions d’uni sort, che ie da abiné online y che ie unì metù n vita dantaldut per i jëuni, ma nia mé. »N sà che chëi adrova gën chisc mediums«, nes à fat al savëi Paulina Moroder, la diretëura dl Museum Gherdëina.
Nscila pieten cun chësc portal n cunliamënt danter i pec che ie da udëi tl Museum y i luesc, mejes ...
Nstadì àn prejentà n pruiet nuef che ie jit online y che ie śën da garat per duc chëi che ie nteressei ala storia y cultura de nosta valeda. L se trata dl »Geoportal« che pieta nfurmazions d’uni sort, che ie da abiné online y che ie unì metù n vita dantaldut per i jëuni, ma nia mé. »N sà che chëi adrova gën chisc mediums«, nes à fat al savëi Paulina Moroder, la diretëura dl Museum Gherdëina.
Nscila pieten cun chësc portal n cunliamënt danter i pec che ie da udëi tl Museum y i luesc, mejes ...
