- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
17 de jené 2026
N ann cun truepa reprejentazions y de biei mumënc
N vënderdi sëira, ai 9 de jené, iel stat tl local dla proes tla Cësa de Cultura de Sëlva la senteda generela dla grupa Bal Populer Sëlva y Santa Cristina
Canche la sëira à scumencià àn cialà tres la fotografies de duta l’ativiteies che ie unides fates tl ann passà.
Cun gran legrëza ons pudù cumpedé che se on ancuntà bën 55 iedesc ntan l ann 2025. L ie unì fat truepa proes, reprejentazions y defiledes, ma nce de bela jites che tën adum y mutivea la grupa.
L gran highlight dl ann ie dessegur stat de pudëi fé na repejentazion pra l Bal de Kathrein tla Cësa Kur a Maran a mez nuvëmber.
Grupa Bal Populer Sëlva y S.Cristina
L articul tla ...
Canche la sëira à scumencià àn cialà tres la fotografies de duta l’ativiteies che ie unides fates tl ann passà.
Cun gran legrëza ons pudù cumpedé che se on ancuntà bën 55 iedesc ntan l ann 2025. L ie unì fat truepa proes, reprejentazions y defiledes, ma nce de bela jites che tën adum y mutivea la grupa.
L gran highlight dl ann ie dessegur stat de pudëi fé na repejentazion pra l Bal de Kathrein tla Cësa Kur a Maran a mez nuvëmber.
Grupa Bal Populer Sëlva y S.Cristina
L articul tla ...
16 de jené 2026
Ti cialé de reviers a n ann cun iubileum
L Cor y Urchestra de dlieja de Urtijëi à tenì si senteda generela cun uneranzes y veles de cunsëi
Nstadì à l Cor y l'Urchestra de dlieja de Urtijëi tenì si generela tradiziunela.
Do l salut di sëurastanc Margit Peristi y Viktor Canins, iesen passei al raport dla atività scialdi rica n cont dl iubileum di 100 ani che la lia à festejà l ann passà.
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi, ai 16 de jené.
Nstadì à l Cor y l'Urchestra de dlieja de Urtijëi tenì si generela tradiziunela.
Do l salut di sëurastanc Margit Peristi y Viktor Canins, iesen passei al raport dla atività scialdi rica n cont dl iubileum di 100 ani che la lia à festejà l ann passà.
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi, ai 16 de jené.
16 de jené 2026
Ti cialé de reviers a n ann cun iubileum
L Cor y Urchestra de dlieja de Urtijëi à tenì si senteda generela cun uneranzes y veles de cunsëi
Nstadì à l Cor y l’Urchestra de dlieja de Urtijëi tenì si generela tradiziunela.
Do l salut di sëurastanc Margit Peristi y Viktor Canins, iesen passei al raport dla atività scialdi rica n cont dl iubileum di 100 ani che la lia à festejà l ann passà.
Per l Cor y Urchestra de dlieja de Urtijëi, la presidënta Margit Peristi
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Nstadì à l Cor y l’Urchestra de dlieja de Urtijëi tenì si generela tradiziunela.
Do l salut di sëurastanc Margit Peristi y Viktor Canins, iesen passei al raport dla atività scialdi rica n cont dl iubileum di 100 ani che la lia à festejà l ann passà.
Per l Cor y Urchestra de dlieja de Urtijëi, la presidënta Margit Peristi
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
15 de jené 2026
Crëidum, pesimé, forma
Cie à pa l'ert y la religion mo da se dì al didancuei? Tla galaria Vijion a Puntives iel unì giaurì na mostra che se dà ju cun la spiritualità tl'ert de ncueicundì
Na tematica che nvieia a pensé do cun plu cuscienza y sensibiltà de viers de valores plu soc: la mostra »Crëidum, pesimé, forma« uel analisé coche l liam danter ert y religion ie al didancuei. »L ie n liam che per plu centeneies ie stat bëndebò strënt. N ova debujën un dl auter«, à dit la curadëura dla mostra, Valentine Kostner te si rujeneda de ntroduzion. Tla mostra iel metù ora opres d’ert de diesc artisć. Tres scultures, pitures, nstalazions y fotografies uel la mostra mustré su che la ...
Na tematica che nvieia a pensé do cun plu cuscienza y sensibiltà de viers de valores plu soc: la mostra »Crëidum, pesimé, forma« uel analisé coche l liam danter ert y religion ie al didancuei. »L ie n liam che per plu centeneies ie stat bëndebò strënt. N ova debujën un dl auter«, à dit la curadëura dla mostra, Valentine Kostner te si rujeneda de ntroduzion. Tla mostra iel metù ora opres d’ert de diesc artisć. Tres scultures, pitures, nstalazions y fotografies uel la mostra mustré su che la ...
15 de jené 2026
Na streda nueva per chëi da Sacun
Bele da trueps ani incà vëniel rujenà de n cunliamënt nuef per ruvé su sa Sacun zënza messëi passé per plaza San Durich, dan dlieja via
Tres chël che for plu y plu persones sta sa Sacun ie l muvimënt di auti ti ani passei deventà for majer. Śën dëssa unì fata na streda nueva.
L ie rie dì, tan de desënies, tan de prupostes y ideies che ie bele passedes sun mëisa dla Jontes de Chemun di ani passei, ma mei deguna ie unida a s’l dé. L’assessëura Martina Goller dla SVP à ti mënsc passei inò tëut ca chësta problematica y uel śën prejenté na soluzion. "La Jonta à bele cris ora danter cater prupostes che an da garat, ma ajache l se ...
Tres chël che for plu y plu persones sta sa Sacun ie l muvimënt di auti ti ani passei deventà for majer. Śën dëssa unì fata na streda nueva.
L ie rie dì, tan de desënies, tan de prupostes y ideies che ie bele passedes sun mëisa dla Jontes de Chemun di ani passei, ma mei deguna ie unida a s’l dé. L’assessëura Martina Goller dla SVP à ti mënsc passei inò tëut ca chësta problematica y uel śën prejenté na soluzion. "La Jonta à bele cris ora danter cater prupostes che an da garat, ma ajache l se ...
14 de jené 2026
Nvestimënt storich tla Cësa di Ladins, l daunì devënta realtà
21 milions y mez uniràl a custé, nosc zënter culturel ladin nuef. Cun la sotscrizion dla cunvenzion danter i Chemuns de Gherdëina y la Provinzia de Bulsan ie l finanziamënt garantì, scumencià a frabiché pudëssel realisticamënter unì tl 2028
N var essenziel per l daunì dla cultura ladina: ai 8 de jené a Bulsan à la Provinzia autonoma de Bulsan y i cater Chemuns de Urtijëi, Santa Cristina, Sëlva y Ciastel sotscrit la cunvenzion per la Cësa di Ladins y à, te chësta maniera, renuvà y renfurzà si mpëni per mantenì y svilupé inant la cultura ladina te Gherdëina.
La paroles dl prim zitadin de Urtijëi, Tobia Moroder, l pruiet descrit plu avisa, l custimënt y la paroles dla presidënta dla Union di Ladins de Gherdëina, Sofia Stuflesser, ...
N var essenziel per l daunì dla cultura ladina: ai 8 de jené a Bulsan à la Provinzia autonoma de Bulsan y i cater Chemuns de Urtijëi, Santa Cristina, Sëlva y Ciastel sotscrit la cunvenzion per la Cësa di Ladins y à, te chësta maniera, renuvà y renfurzà si mpëni per mantenì y svilupé inant la cultura ladina te Gherdëina.
La paroles dl prim zitadin de Urtijëi, Tobia Moroder, l pruiet descrit plu avisa, l custimënt y la paroles dla presidënta dla Union di Ladins de Gherdëina, Sofia Stuflesser, ...
13 de jené 2026
Ti jì do ala stëila
Azion di Trëi Rëiesc: tradizion a fin de bën per sustenì pruiec soziei te dut l mond
Ntëur ai dis dla Santaguania va grupes de jëuni y jëunes furnii dai Trëi Rëiesc da cësa a cësa a purté dant la storia di Trëi Rëiesc che ie jic a Bethlehem per uneré Gejù Bambin coche rë, Die y persona. I ti à purtà or, ncëns y mira coche scincunda.
Cie soma che n à abinà adum te Gherdëina y nscila ti trëi luesc prinzipei y a ce pruiet che n ti dajerà chësta soma pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai 16 de jené.
Julia Lardschneider
Ntëur ai dis dla Santaguania va grupes de jëuni y jëunes furnii dai Trëi Rëiesc da cësa a cësa a purté dant la storia di Trëi Rëiesc che ie jic a Bethlehem per uneré Gejù Bambin coche rë, Die y persona. I ti à purtà or, ncëns y mira coche scincunda.
Cie soma che n à abinà adum te Gherdëina y nscila ti trëi luesc prinzipei y a ce pruiet che n ti dajerà chësta soma pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai 16 de jené.
Julia Lardschneider
12 de jené 2026
Car sharing cun auti a lectrisc a Urtijëi: bilanz positif do n ann
L Chemun de Urtijëi y la Lia dl Turism pieta da n ann incà n servisc de car sharing a lectrisc
Cun chësc servisc de car sharing dà l Chemun de Urtijëi y la Lia dl Turism n senial tler a bën de na mubiltà sustenibla y urienteda al daunì. L servisc ie udëi coche ntegrazion al trasport publich y lieia la respunsabltà ecologica cun vantajes pratics per residënc y turisć. I numeri dl prim ann cunfermea l bujën de chësta ufierta de mubiltà: i doi auti a lectrisc ie unic mprestei ora de ndut...
I numeri y vel' nfurmazion sëuraprò pudëis liejer te La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi ai ...
Cun chësc servisc de car sharing dà l Chemun de Urtijëi y la Lia dl Turism n senial tler a bën de na mubiltà sustenibla y urienteda al daunì. L servisc ie udëi coche ntegrazion al trasport publich y lieia la respunsabltà ecologica cun vantajes pratics per residënc y turisć. I numeri dl prim ann cunfermea l bujën de chësta ufierta de mubiltà: i doi auti a lectrisc ie unic mprestei ora de ndut...
I numeri y vel' nfurmazion sëuraprò pudëis liejer te La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi ai ...
10 de jené 2026
La storia de na ndesfida che à emoziunà
l 2025 àn festejà i cënt ani dal prim iede che n ie stac boni de arpizé l parëi nord dla Furchëta. L mëinacrëp y autëur Ivo Rabanser nes à cuntà velch de chësta, che fova ntlëuta na gran ventura alpinistica
Se arpizé sun la Furchëta ie una dla gran ndesfides dla Dolomites. Da Funes su iel n gran parëi de 800 metri, che ti fajova al scumenciamënt dl 1900 la gola a trueps arpizadëures, coche l mëinacrëp y autëur Ivo Rabanser de S. Cristina nes à cuntà.
I prims che ova purvà a se arpizé da iló su ie stac Angelo Dibona cun Guido y Max Mayer. Tl 1908 se ovi nfidà su per chël gran parëi a dumbrian, ma i fova danz mé ruvei su povester nchin a n terzo dla trassa. "Davia che l se tratova de arpizadëures ...
Se arpizé sun la Furchëta ie una dla gran ndesfides dla Dolomites. Da Funes su iel n gran parëi de 800 metri, che ti fajova al scumenciamënt dl 1900 la gola a trueps arpizadëures, coche l mëinacrëp y autëur Ivo Rabanser de S. Cristina nes à cuntà.
I prims che ova purvà a se arpizé da iló su ie stac Angelo Dibona cun Guido y Max Mayer. Tl 1908 se ovi nfidà su per chël gran parëi a dumbrian, ma i fova danz mé ruvei su povester nchin a n terzo dla trassa. "Davia che l se tratova de arpizadëures ...
08 de jené 2026
L Santa Claus ladin
Cun n auto curì de lumes de uni culëur y n guant sun mesura da »berba Nadel« ie n jëunn de Sëlva furnà ncantëur tla valedes ladines ntan la festes da Nadel
Per ti fé na legrëza da Nadel ai autri se à l jëunn de Sëlva Rocco Gironimi pensà ora velch de uriginel. L à fat su si auto cun passa 6.000 lumes led d’uni culëur y furnì su da Santa Claus iel furnà ncantëur tla valedes ladines. Sies dis alalongia, dai 20 ai 26 de dezëmber, àl uni di fat la raida di cater jëufs ntëur Mëisules cun si auto lucënt. Dlonch ulache l se fermova sautova i mëndri adalerch cun na drëta legrëza a l saludé y pië do i giauloni che ël spartiva ora. »Davia che ti ultims ...
Per ti fé na legrëza da Nadel ai autri se à l jëunn de Sëlva Rocco Gironimi pensà ora velch de uriginel. L à fat su si auto cun passa 6.000 lumes led d’uni culëur y furnì su da Santa Claus iel furnà ncantëur tla valedes ladines. Sies dis alalongia, dai 20 ai 26 de dezëmber, àl uni di fat la raida di cater jëufs ntëur Mëisules cun si auto lucënt. Dlonch ulache l se fermova sautova i mëndri adalerch cun na drëta legrëza a l saludé y pië do i giauloni che ël spartiva ora. »Davia che ti ultims ...
31 de dezember 2025
Meldefuech sa Daunëi
Te chësta nuet passeda àn da mesa la doi daduman audì l alarm dla sirena. L vardova n pra sa Daunëi per gauja de "fuesc artifiziei"
L ie unic adalerch i Destuafuech de Sëlva y Santa Cristina che ie per fertuna stac boni dl destudé. L cumandant di Destudafuech de Sëlva, Toni Mussner, nes à dit: "L ie n raion do la rata ërt. L ie stat seniëures che à lascià jì fuesc artifiziei. Pervia de chël se à mpià su la sienes y l pra ntëurvia. Per fertuna jiva l vënt da laora iteviers y perchël sons tosc stac boni de l destudé do zirca doi ëura. Sciot iel mé che n uem di Destuafuech de Santa Cristina se à fat mel a na sciabla y l à ...
L ie unic adalerch i Destuafuech de Sëlva y Santa Cristina che ie per fertuna stac boni dl destudé. L cumandant di Destudafuech de Sëlva, Toni Mussner, nes à dit: "L ie n raion do la rata ërt. L ie stat seniëures che à lascià jì fuesc artifiziei. Pervia de chël se à mpià su la sienes y l pra ntëurvia. Per fertuna jiva l vënt da laora iteviers y perchël sons tosc stac boni de l destudé do zirca doi ëura. Sciot iel mé che n uem di Destuafuech de Santa Cristina se à fat mel a na sciabla y l à ...
27 de dezember 2025
Moda, pascion y sustenibltà
Sofia Mauroner de Urtijëi fej moda sustenibla. On rujenà cun ëila
Son furneda su dal luech da Ronch a Urtijëi, iló ulache viv y lëura Sofia Mauroner, na jëuna de 22 ani, che lëura tl ciamp dla moda.
Cun 12 ani àla scumencià a cujì y ne n’à da iló incà nia plu lascià de se dediché al guant. L pensier sustenibl ie per Sofia scialdi mpurtant, si moda dëssa nia avëi da n fé cun n cunsum de massa. Pra na ntervista me àla cuntà deplù.
Julia Lardschneider
La ntervista pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc.
26 de dezember 2025
20 ani »Dut l bon« di buteghieres de Gherdëina
Na scumenciadiva che ne n’ie nia plu da pensé demez y sun chëla che trueps se ncunforta, vën śën bele da 20 ani incà metuda a jì te dut Gherdëina
Sce tl 2005 fòvel da udëi te trueps d’autri luesc de Sudtirol lotaries desfrëntes, pona ie l azion »Dut l bon« resteda una dla pueces. Ma co òvela pa perdrët scumencià?
Bele ntëur l 2000 òven purvà a mëter a jì azions desfrëntes, te uni luech se ova vel’ buteghier metù adum y pità velch. Do n ann de paussa, d’avënt dl 2004, fova pona nasciù l »Dut l bon« a livel de valeda. Bruno Pitscheider, sëurastant di buteghieres de Gherdëina, se lecorda drët bën chël mumënt.
Tl 2005 fova ël ...
Sce tl 2005 fòvel da udëi te trueps d’autri luesc de Sudtirol lotaries desfrëntes, pona ie l azion »Dut l bon« resteda una dla pueces. Ma co òvela pa perdrët scumencià?
Bele ntëur l 2000 òven purvà a mëter a jì azions desfrëntes, te uni luech se ova vel’ buteghier metù adum y pità velch. Do n ann de paussa, d’avënt dl 2004, fova pona nasciù l »Dut l bon« a livel de valeda. Bruno Pitscheider, sëurastant di buteghieres de Gherdëina, se lecorda drët bën chël mumënt.
Tl 2005 fova ël ...
23 de dezember 2025
L sëmi de na cësa che dëssa ti dé n daunì
Lena Salcher ie stata tl Nepal per ti judé coche dutora ala jënt da iló. Na esperienza che ne ti à nia mé a d'ëila, ma nce a d'autri, mudà la vita
Do vester stata tl Nepal y avëi pudù judé pea coche dutora per na pitla urganisazion de aiut dla Svizra, ie Lena Salcher ruveda de reviers te si ncësa cun truepa ideies de cie che la ulëssa mo dut fé. »Sce n ti dà un n iede la drëta medejina, ne n’àn nia la soluzion al problem. N muessa cialé de fé zeche pra la ravises«, nscila nes à la jëuna de 27 ani da Bula, muta dla duturëssa di mutons Elisabeth Delago, cuntà n cont de si esperienza. Jì via tl’Asia n valguna enes a ti judé ala jënt puera ie ...
Do vester stata tl Nepal y avëi pudù judé pea coche dutora per na pitla urganisazion de aiut dla Svizra, ie Lena Salcher ruveda de reviers te si ncësa cun truepa ideies de cie che la ulëssa mo dut fé. »Sce n ti dà un n iede la drëta medejina, ne n’àn nia la soluzion al problem. N muessa cialé de fé zeche pra la ravises«, nscila nes à la jëuna de 27 ani da Bula, muta dla duturëssa di mutons Elisabeth Delago, cuntà n cont de si esperienza. Jì via tl’Asia n valguna enes a ti judé ala jënt puera ie ...
23 de dezember 2025
»N spera che la vede a bon fin«
On rujenà cun l respunsabl dl Zënter de Mubiltà de Gherdëina, Martin Resch, n con’ dla situazion dl trafich sun streda te chisc dis da Nadel y dl ann nuef y dla mesures che n meterà n droa
Dal 27 de dezëmber nchin ai 6 de jené iel do la rata n gran muvimënt sun la stredes de Gherdëina.
On rujenà cun Martin Resch, respunsabl dl Zënter de Mubiltà de Gherdëina, n con’ dla mesures che n fajerà tla spana de tëmp danter l 27 y 30 de dezëmber y l 2 y l 4 de jené, te chëla che l’afluënza de auti ie scialdi granda. Ulache n passa via la streda dal Snalterhof uniràl te chësta spana de tëmp metù su n semafer che se mpëia manco suvënz de cueciun. Normalmënter lùnel 34 iedesc al’ëura cueciun. ...
Dal 27 de dezëmber nchin ai 6 de jené iel do la rata n gran muvimënt sun la stredes de Gherdëina.
On rujenà cun Martin Resch, respunsabl dl Zënter de Mubiltà de Gherdëina, n con’ dla mesures che n fajerà tla spana de tëmp danter l 27 y 30 de dezëmber y l 2 y l 4 de jené, te chëla che l’afluënza de auti ie scialdi granda. Ulache n passa via la streda dal Snalterhof uniràl te chësta spana de tëmp metù su n semafer che se mpëia manco suvënz de cueciun. Normalmënter lùnel 34 iedesc al’ëura cueciun. ...
22 de dezember 2025
Nia mé de bon resultac, ma dantaldut legrëza per l sport
L Schi Club Gherdëina possa cumpedé bën 219 atlec y atletes, 35 alenadëures y sies trainadëures atletics. N dumënia iel stat la prejentazion dla scuadres sun plaza Stetteneck a Urtijëi
Na sëira per se prejenté y per mustré su l cudejel nuef: n dumënia, ai 21 de dezëmber, àn pudù udëi a Urtijëi duc i atlec y la atletes y alenadëures dl Schi Club Gherdëina. Scumencià à la prejentazion dla scuadres cun na defileda tres l zënter, acumpanieda da na curnisc mujighela de n valgun sculeies dla Scola de mujiga de Gherdëina. La majera pert di atlec y dl’atletes dl Schi Club Gherdëina se dedichea al schi alpin, l se trata tlo de 110 mutons y mutans.
35 mutons y mutans se ...
Na sëira per se prejenté y per mustré su l cudejel nuef: n dumënia, ai 21 de dezëmber, àn pudù udëi a Urtijëi duc i atlec y la atletes y alenadëures dl Schi Club Gherdëina. Scumencià à la prejentazion dla scuadres cun na defileda tres l zënter, acumpanieda da na curnisc mujighela de n valgun sculeies dla Scola de mujiga de Gherdëina. La majera pert di atlec y dl’atletes dl Schi Club Gherdëina se dedichea al schi alpin, l se trata tlo de 110 mutons y mutans.
35 mutons y mutans se ...
21 de dezember 2025
Mujiga ladina che toca sot y che viv inant tl tëmp
Ai 10 de dezëmber 2025, propi n chël di che l ëssa cumplì i cënt ani, fòvel da audì te Sëlva n cunzert n unëur dl cumpositëur plu mpurtant a livel de valeda per la mujiga profana, populera y sacrela cun tesć per gherdëina: Stefan Demetz de Sulé
Stefan Demetz, maester, ugrister y cumpositëur de pec per gherdëina, ie nasciù ai 10 de dezëmber dl 1925 sun l luech de Sulé a Urtijëi. Avisa cënt ani do, ai 10 de dezëmber dl 2025, fova la Sala di Cungresc te Sëlva tocia y plëina de jënt, unida adalerch per scuté su i pec de mujiga che chësta gran persunalità à lascià n arpejon, deventan un di cumpo sitëures plu mpurtanc per nosta valeda.
Nathalie Stuffer
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins
Stefan Demetz, maester, ugrister y cumpositëur de pec per gherdëina, ie nasciù ai 10 de dezëmber dl 1925 sun l luech de Sulé a Urtijëi. Avisa cënt ani do, ai 10 de dezëmber dl 2025, fova la Sala di Cungresc te Sëlva tocia y plëina de jënt, unida adalerch per scuté su i pec de mujiga che chësta gran persunalità à lascià n arpejon, deventan un di cumpo sitëures plu mpurtanc per nosta valeda.
Nathalie Stuffer
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins
19 de dezember 2025
Dut l ann da lëur per la cumenanza
I Destudafuech de Sëlva à tenì si senteda generela
N sada ai 13 de dezëmber iel stat la senteda generela di Destuafuech de Sëlva tla sënta dla lia. Daujin ala pertes plu formeles coche la prejentazion dl bilanz o dl'atività y sambën nce la paroles dl'autorità, àn pudù audì n valguna nfurmazions y stastiches drët nteressantes.
Al mumënt ie la grupa metuda adum da 59 cumëmbri atifs che à na mesaria d'età de 39,2 ani. L toca nce leprò 26 cumëmbri d'unëur che à n'età de mesaria de 74,2.
Vel' nfurmazion pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che ...
N sada ai 13 de dezëmber iel stat la senteda generela di Destuafuech de Sëlva tla sënta dla lia. Daujin ala pertes plu formeles coche la prejentazion dl bilanz o dl'atività y sambën nce la paroles dl'autorità, àn pudù audì n valguna nfurmazions y stastiches drët nteressantes.
Al mumënt ie la grupa metuda adum da 59 cumëmbri atifs che à na mesaria d'età de 39,2 ani. L toca nce leprò 26 cumëmbri d'unëur che à n'età de mesaria de 74,2.
Vel' nfurmazion pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che ...
19 de dezember 2025
Abiné ti ultims mumënc la pesc che te manciova
Na esperienza persunela l'à purteda a pensé do sun chëi che ie i valores dla vita y dla mort. Ivonne Ponza de Urtijëi se à perchël dat ju cun chësta tematiches y nia tan da giut iela nce zapeda ite tla Lia de sustëni tl duel y crisa de Sudtirol VFG
Dan doi ani ie unida metuda su la Lia de sustëni tl duel y crisa de Sudtirol - VFG. Set persones nteressedes se à metù adum per cunlauré te chësta esperienza nueva. Jënt de dut Sudtirol possa se n jué dla ufierta de acumpaniamënt y sustëni dla lia, canche i ie amalei, tl murì o te situazions de duel y crisa. Nce n'ëila de Gherdëina ie zapeda ite pra chësta lia: Ivonne Ponza de Urtijëi, che à giut alalongia laurà coche operadëura sozio sanitera y sozio assistenziela.
"Fé pert dl team de chësta ...
Dan doi ani ie unida metuda su la Lia de sustëni tl duel y crisa de Sudtirol - VFG. Set persones nteressedes se à metù adum per cunlauré te chësta esperienza nueva. Jënt de dut Sudtirol possa se n jué dla ufierta de acumpaniamënt y sustëni dla lia, canche i ie amalei, tl murì o te situazions de duel y crisa. Nce n'ëila de Gherdëina ie zapeda ite pra chësta lia: Ivonne Ponza de Urtijëi, che à giut alalongia laurà coche operadëura sozio sanitera y sozio assistenziela.
"Fé pert dl team de chësta ...
19 de dezember 2025
Odermatt à venciù la prima!
Inier juebia, ai 18 de dezëmber, àn fat la prima libra "sprint" ju per la Saslonch
Nce sce inier iel stat n tëmp mpue ncomper, ne se à l atlet dla Svizra, Marco Odermatt de 28 ani, nia lascé purté demez da si travert dla vënta. Y propi nscila iela stata. L se à plazà sun l prim scialier dl podest y arjont nscila la cumpëida de bën 50 vëntes de Copa dl Mond. L se mët nscila a pèr cun l gran Alberto Tomba.
Sun l segondo scialier dl podest ie ruvà l colegh de scuadra de Odermatt, Franjo van Allmen, l atlet de 24 ani. Terzo ie ruvà l matador local, Dominik Paris. Per Paris se ...
Nce sce inier iel stat n tëmp mpue ncomper, ne se à l atlet dla Svizra, Marco Odermatt de 28 ani, nia lascé purté demez da si travert dla vënta. Y propi nscila iela stata. L se à plazà sun l prim scialier dl podest y arjont nscila la cumpëida de bën 50 vëntes de Copa dl Mond. L se mët nscila a pèr cun l gran Alberto Tomba.
Sun l segondo scialier dl podest ie ruvà l colegh de scuadra de Odermatt, Franjo van Allmen, l atlet de 24 ani. Terzo ie ruvà l matador local, Dominik Paris. Per Paris se ...
