- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
27 de fauré 2026
Pudëi fé pea, vel’ or
Vester leprò coche atlet o atleta pra i Juesc Olimpics ie n sëmi de trueps. Pudëi l realisé n ucajion dla Olimpiades n cësa velch de straudiner. Coche i atlec y la atletes de Gherdëina à vivù i Juesc Milan-Cortina
“L ie stat bel a pudëi fé pea pra la Olimpiades, ajache fan propi mé a n’ëura da cësa”, nes conta Alex Insam, l atlet de saut cun i schi de Sëlva. L fova chësc l segondo iede che l à pudù fé pea pra i Juesc Olimpics, do l 2018 a Pyeongchang: “N cunfront a canche fove tla Corea, iel chëst iede bën stat dut d’autra emozions. La familia, i cumpanies y la nevicia à pudù unì a cialé pro zënza messëi viagë per dut l mond. Y l fova nce dut n’autra atmosfera”.
Nce la atleta de saut Jessica ...
“L ie stat bel a pudëi fé pea pra la Olimpiades, ajache fan propi mé a n’ëura da cësa”, nes conta Alex Insam, l atlet de saut cun i schi de Sëlva. L fova chësc l segondo iede che l à pudù fé pea pra i Juesc Olimpics, do l 2018 a Pyeongchang: “N cunfront a canche fove tla Corea, iel chëst iede bën stat dut d’autra emozions. La familia, i cumpanies y la nevicia à pudù unì a cialé pro zënza messëi viagë per dut l mond. Y l fova nce dut n’autra atmosfera”.
Nce la atleta de saut Jessica ...
27 de fauré 2026
Na garejeda che n vëija mé uni doi ani
La Lia di Ciavei de Gherdëina à dan puec dis metù a jì la terza edizion dl Skijöring. Julia Graf à venciù
Pra nëif mola àn pudù udëi ciavei, ciavalieres y maestri de schi pra la garejeda de »skijöring«. L se trata de na garejeda mpue autramënter, povester datrai nce periculëusa, ma dessegur n gran spetacul. Per chësta rejon àn nce udù truepa jënt sun ëur dl purtoi dla Secëda. N valgun cënt metri dedite dala stazion a val dla furnadoia Secëda, de viers de Val d’Ana, àn metù su n tendon y njenià ca dut per chësta manifestazion.
Deplù pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Pra nëif mola àn pudù udëi ciavei, ciavalieres y maestri de schi pra la garejeda de »skijöring«. L se trata de na garejeda mpue autramënter, povester datrai nce periculëusa, ma dessegur n gran spetacul. Per chësta rejon àn nce udù truepa jënt sun ëur dl purtoi dla Secëda. N valgun cënt metri dedite dala stazion a val dla furnadoia Secëda, de viers de Val d’Ana, àn metù su n tendon y njenià ca dut per chësta manifestazion.
Deplù pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
27 de fauré 2026
Valivanza di sésc tl sport
A Antholz iel stat na manifestazion che à fat l apel che ëi y ëiles dëssa avëi la medema oportuniteies
La Cumiscion pruvinziela per la oportuniteies valives dl’ëiles à urganisà n flash mob ai 19 de fauré a Antholz sot al moto »degun sëmi dëssa unì limità dal gënder«. Plu avisa se tràtel dla scumenciadiva »Girls wanted« y nscila dla pertenduda de valuté l talënt, nia l sés. Pra l flash mob à na bela cumpëida de ëiles cuntà na si storia persunela te chësta tematica. Avisa n l prim di dla garejeda dla cumbinazion noridca di ëi, àn dantaldut ulù ti dé vijibltà ala cumbinazion feminila. La ...
La Cumiscion pruvinziela per la oportuniteies valives dl’ëiles à urganisà n flash mob ai 19 de fauré a Antholz sot al moto »degun sëmi dëssa unì limità dal gënder«. Plu avisa se tràtel dla scumenciadiva »Girls wanted« y nscila dla pertenduda de valuté l talënt, nia l sés. Pra l flash mob à na bela cumpëida de ëiles cuntà na si storia persunela te chësta tematica. Avisa n l prim di dla garejeda dla cumbinazion noridca di ëi, àn dantaldut ulù ti dé vijibltà ala cumbinazion feminila. La ...
26 de fauré 2026
Na rachëta tl Circolo
Giaurida de na scumenciadiva nterativa a Urtijëi
N vënderdi ai 20 de fauré iel stat la giaurida dla scumenciadiva nterativa »Rock’et« tl self dla mostres dla Lia Mostra d’Ert, Circolo. Cun l moto »plu aut, plu debota, plu inant« spiega la lia si cunzet y sotrissea che l ie n moto che passnea »sibe pra i Juesc olimpics y pra la situazion politica atuela«. Nscila à la lia Mostra d’Ert spiegà che »ntan che n valgun stac se concia ite magasins de ermes y se paredlea cun si putënza, vëniel sotmetù d’autri o che ti vëniel rubà l presidënt. L semea ...
N vënderdi ai 20 de fauré iel stat la giaurida dla scumenciadiva nterativa »Rock’et« tl self dla mostres dla Lia Mostra d’Ert, Circolo. Cun l moto »plu aut, plu debota, plu inant« spiega la lia si cunzet y sotrissea che l ie n moto che passnea »sibe pra i Juesc olimpics y pra la situazion politica atuela«. Nscila à la lia Mostra d’Ert spiegà che »ntan che n valgun stac se concia ite magasins de ermes y se paredlea cun si putënza, vëniel sotmetù d’autri o che ti vëniel rubà l presidënt. L semea ...
26 de fauré 2026
Orar nuef dla Santa Mësses tla Union Pasturela de Gherdëina
Davia che tl daunì saràl nce te Gherdëina for manco prevesc, muessa unì smendrà la cumpëida dla Santa Mësses
Per garantì inant almanco una na Santa Mëssa la dumënies, àn metù ju n orar nuef de duta la mësses tla Union Pasturela Gherdëina. Canche l ëssa da mancë n preve, saràl dala medema ëura na Liturgia dla Parola ajache l ie de gran mpurtanza che l posse ruvé adum la cumenanza, nscila che n posse audì la parola de Die y prië deberieda.
Al orar pudëis ti cialé tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi, ai 27 de fauré.
Per garantì inant almanco una na Santa Mëssa la dumënies, àn metù ju n orar nuef de duta la mësses tla Union Pasturela Gherdëina. Canche l ëssa da mancë n preve, saràl dala medema ëura na Liturgia dla Parola ajache l ie de gran mpurtanza che l posse ruvé adum la cumenanza, nscila che n posse audì la parola de Die y prië deberieda.
Al orar pudëis ti cialé tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi, ai 27 de fauré.
26 de fauré 2026
Tant compra pa ite la jënt che vën te Gherdëina?
I buteghieres ie dessegur una de chëla categuries, che se à ti ani passei stentà l plu. Nce sce l turism ie jit scialdi bën, ne n’à la butëighes nia vendù scialdi deplù. Cun i fic auc fòvel y iel per vel un rie a tré inant. N’autra problematica ie l vënder ora. De chësc argumënt ons tlo dessot ulù audì plu minonghes
Tla majera ziteies coche Bulsan y Persenon scumëncia l vënder ora bele ai prims de jené y va inant per feter n mëns. Te Gherdëina y te gran pert di luesc ulache n à turism, scumëncia chësc mesun de arbassé i priejes permò de merz y va inant nchin ala fin dla sajon. »Dessegur ie chësc...
D'autra paroles di sëurastanc y di reprejentanc de chësc setor n con' dla tematica dl vënder ora, pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi, ai 27 de fauré.
SPM
Tla majera ziteies coche Bulsan y Persenon scumëncia l vënder ora bele ai prims de jené y va inant per feter n mëns. Te Gherdëina y te gran pert di luesc ulache n à turism, scumëncia chësc mesun de arbassé i priejes permò de merz y va inant nchin ala fin dla sajon. »Dessegur ie chësc...
D'autra paroles di sëurastanc y di reprejentanc de chësc setor n con' dla tematica dl vënder ora, pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi, ai 27 de fauré.
SPM
25 de fauré 2026
N ann tl sëni dla mujiga
La grupa Helios de Urtijëi à tenì si senteda generela
Ai 6 de fauré iel stat la senteda generela di Helios tla Calonia de Urtijëi. La grupa ie metuda adum da 18 persones dai 15 nchin ai 26 ani.
Tl prim à la lia scumencià la sëira cun n aperitif per jì inant daldò cun la pert ufiziela dla senteda. Nscila ti àn sambën cialà al atività y auzà ora che chëst ann uniràl fat n gran pruiet per i 50 ani dla lia.
N pont mpurtant dla sëira ie stat...
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi, ai 27 de fauré.
Julia ...
Ai 6 de fauré iel stat la senteda generela di Helios tla Calonia de Urtijëi. La grupa ie metuda adum da 18 persones dai 15 nchin ai 26 ani.
Tl prim à la lia scumencià la sëira cun n aperitif per jì inant daldò cun la pert ufiziela dla senteda. Nscila ti àn sambën cialà al atività y auzà ora che chëst ann uniràl fat n gran pruiet per i 50 ani dla lia.
N pont mpurtant dla sëira ie stat...
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi, ai 27 de fauré.
Julia ...
25 de fauré 2026
Nosc lëures ora per l mond
Sculeies y sculées dla Prufesciunela à realisá copes per la European Training Foundation
La »European Training Foundation (ETF)« partësc ora uni ann i pesć »Green Skills« y premieia nscila pruiec y scumenciadives che sustën la jënt a svilupé cumpetënzes vërdes. L se trata de cumpetënzes y savëi de chëi che l ie debujën per avëi n daunì sustenibl, plën de cuscienza ecologica y che scunësc la ressorses.
Cun n pruiet straurdiner à i sculeies y la sculées dla Prufesciunela de Urtijëi realisà copes de lën, cun truepa cumpetënza tecnica. Nëus son dassënn unerei che on pudù fé pea pra ...
La »European Training Foundation (ETF)« partësc ora uni ann i pesć »Green Skills« y premieia nscila pruiec y scumenciadives che sustën la jënt a svilupé cumpetënzes vërdes. L se trata de cumpetënzes y savëi de chëi che l ie debujën per avëi n daunì sustenibl, plën de cuscienza ecologica y che scunësc la ressorses.
Cun n pruiet straurdiner à i sculeies y la sculées dla Prufesciunela de Urtijëi realisà copes de lën, cun truepa cumpetënza tecnica. Nëus son dassënn unerei che on pudù fé pea pra ...
21 de fauré 2026
N se ntënd che l ie inò n majer nteres per l frabiché alesirà
La cunlauradëura dla Arche dl Kvw de Bulsan Lisa Ploner nes spiega n curt ciun mudamënc che à purtà la reforma dl abité y ciuldì che l nteres per l frabiché alesirà ie inò unì majer
Dai 1. de fauré vel te Sudtirol regules nueves per cie che reverda i cuntribuc a chi che uel se cumpré, cumedé su o frabiché n cuatier da sté. Ti on damandà a Lisa Ploner, cunlauradëura dla Arche de Bulsan - na lia che pieta sustëni y cunsulënza n cont dl frabiché y di cuatieres - cie che se à mudà per chi che uel realisé l sëmi de n si ncësa y ciuldì che chësta ie, do si minonga, una dla reformes plu mpurtantes che n à fat ti ultims dejeneies te nosta Provinzia.
Elisabeth Kostner
La ntervista ...
Dai 1. de fauré vel te Sudtirol regules nueves per cie che reverda i cuntribuc a chi che uel se cumpré, cumedé su o frabiché n cuatier da sté. Ti on damandà a Lisa Ploner, cunlauradëura dla Arche de Bulsan - na lia che pieta sustëni y cunsulënza n cont dl frabiché y di cuatieres - cie che se à mudà per chi che uel realisé l sëmi de n si ncësa y ciuldì che chësta ie, do si minonga, una dla reformes plu mpurtantes che n à fat ti ultims dejeneies te nosta Provinzia.
Elisabeth Kostner
La ntervista ...
20 de fauré 2026
Ie pa l frabiché alesirà mo la soluzion?
Te Gherdëina storjen mpue l nés canche n aud rujenan dla nuviteies che reverda i cuntribuc per l frabiché alesirà. Ciuldì che n ne vëija nia drë' de bon uedl che l ne vënie nia plu tëut n cunscidrazion l patrimone imobilier di genitores y coche n proa a salvé chël che resta mo dl frabiché alesirà
L ie unì cunedì coche na bela nuvità: manco burocrazia, plu cuntribuc per chi che fej dumanda de frabiché, cumpré o derturé su si prim cuatier y la puscibltà de fé pea nce cun n lim de davani plu aut. “Zënza stlù ora chi che sparania o ie scialdi lezitënt”, à dit la assessëura Uli Mair n ucajion de na cunferënza stampa n cont de chësta reforma di cuntribuc per l frabiché. Ma cie se n dij pa i reprejentanc di Chemuns de Gherdëina de chësta nuviteies y ciun pruiec ie pa bele sun mëisa?
Elisabeth ...
L ie unì cunedì coche na bela nuvità: manco burocrazia, plu cuntribuc per chi che fej dumanda de frabiché, cumpré o derturé su si prim cuatier y la puscibltà de fé pea nce cun n lim de davani plu aut. “Zënza stlù ora chi che sparania o ie scialdi lezitënt”, à dit la assessëura Uli Mair n ucajion de na cunferënza stampa n cont de chësta reforma di cuntribuc per l frabiché. Ma cie se n dij pa i reprejentanc di Chemuns de Gherdëina de chësta nuviteies y ciun pruiec ie pa bele sun mëisa?
Elisabeth ...
20 de fauré 2026
81 ntervënc per i Destudafuech de S. Cristina ntan l 2025
I Destudafuech de S. Cristina à tenì si senteda generela. Trueps i ntervënc y nce n valgun cumëmbri nueves
N sada, ai 31 de jené 2026 à i Destudafuech de S. Cristina tenì si reunion generela.
Danter la autoriteies y i gesć de unëur à l cumandant Lukas Goller pudù saludé l ambolt de S. Cristina Christoph Senoner, che ie tl medem mumënt Ispetëur de Raion de Gherdëina y cumëmber atif dla grupa, l vizepresidënt dl raion de Bulsan Roland Faller, i reprejentanc dla lies de sucors dla valeda, i reprejentanc dla lies dl luech de S. Cristina y sambën i cumëmbri de unëur y la grupa ativa dla lia.
Per i ...
N sada, ai 31 de jené 2026 à i Destudafuech de S. Cristina tenì si reunion generela.
Danter la autoriteies y i gesć de unëur à l cumandant Lukas Goller pudù saludé l ambolt de S. Cristina Christoph Senoner, che ie tl medem mumënt Ispetëur de Raion de Gherdëina y cumëmber atif dla grupa, l vizepresidënt dl raion de Bulsan Roland Faller, i reprejentanc dla lies de sucors dla valeda, i reprejentanc dla lies dl luech de S. Cristina y sambën i cumëmbri de unëur y la grupa ativa dla lia.
Per i ...
20 de fauré 2026
N instà plën de culëur
D’instà saràl inò truepa pitedes de pruiec a livel de valeda per i mëndri y la mëndres
Canche gran pert de nëus muessa lauré d’instà, y nscila nce genitores de familia, à i pitli y la pitles debujën de avëi na luegia ulà jì.
Coche savon, vëniel da truep ani incà urganisà pruiec da d’instà che pieta avisa chësc mesun. L se trata nscila pitedes plëines de muvimënt, devertimënt y criatività. Nscila vëniel pità enes sa mont, ativteies de sport, de bela jites te luesc desfrënc, cursc criatifs y n generel ativiteies per fé damat y sté deberieda. Chisc pruiec soziei dëssa ti jì ancontra ...
Canche gran pert de nëus muessa lauré d’instà, y nscila nce genitores de familia, à i pitli y la pitles debujën de avëi na luegia ulà jì.
Coche savon, vëniel da truep ani incà urganisà pruiec da d’instà che pieta avisa chësc mesun. L se trata nscila pitedes plëines de muvimënt, devertimënt y criatività. Nscila vëniel pità enes sa mont, ativteies de sport, de bela jites te luesc desfrënc, cursc criatifs y n generel ativiteies per fé damat y sté deberieda. Chisc pruiec soziei dëssa ti jì ancontra ...
19 de fauré 2026
S'la ciaculon mpue deberieda
Da d'autonn incà se anconta n valguni da tlo cun de tei che ulëssa gën mparé gherdëina: uni juebia tla Cësa di Ladins per s'la ciaculé mpue. L nen ie uni iede n bel tlap, da coche Moritz Peristi nes à cuntà
La Union di Ladins de Gherdëina mët a jì uni juebia dala 6 da sëira, tla biblioteca dla Cësa di Ladins, na ancunteda ntan chëla che l vën rujenà ladin gherdëina. Duc chëi che uel miuré si cunescënzes dl ladin y che ne n'à nia drë' l mesun de rujené a cësa, pra l lëur o jan danter jënt, po' unì a ciaculé y mparé bel plan la rujeneda ladina. "Zënza se daudé", dij Moritz Peristi, che ie tl cunsëi dla Union di Ladins de Gherdëina y à sëurantëut de mené chësta ancuntedes, ulache l vën tan che for ...
La Union di Ladins de Gherdëina mët a jì uni juebia dala 6 da sëira, tla biblioteca dla Cësa di Ladins, na ancunteda ntan chëla che l vën rujenà ladin gherdëina. Duc chëi che uel miuré si cunescënzes dl ladin y che ne n'à nia drë' l mesun de rujené a cësa, pra l lëur o jan danter jënt, po' unì a ciaculé y mparé bel plan la rujeneda ladina. "Zënza se daudé", dij Moritz Peristi, che ie tl cunsëi dla Union di Ladins de Gherdëina y à sëurantëut de mené chësta ancuntedes, ulache l vën tan che for ...
18 de fauré 2026
Emozions dla garejedes de raion te Funes
L fin dl’ena passeda ie l purtoi dl Fillerlift deventà n palch per l schi di jëuni. Pra l slalom lerch che ie stat n sada y l slalom strënt »piesc asvelc« de n dumënia, àl fat pea de ndut 125 atlec y atletes dla categuries »aliefs« y »mutons«
N sada fòvel asniblà y la temperatures fova autes perchël fova la nëif plutosc lutra. Y ajache l purtoi ie iló bëndebò da plan, messòven furné cun tatica: tenì la linia strënta, furné fin y sté ju biei basc. Sambën messòven nce avëi i schi fac ju a puntin y asvelc. Nosc atlec ie jic pra l start cun na gran mutivazion y cun l ntenzion de ulëi fé bën y de ne fé nia fai, ajache chëi ne vën nia purdenà sun n tel purtoi tan da plan.
I resultac tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 20 ...
N sada fòvel asniblà y la temperatures fova autes perchël fova la nëif plutosc lutra. Y ajache l purtoi ie iló bëndebò da plan, messòven furné cun tatica: tenì la linia strënta, furné fin y sté ju biei basc. Sambën messòven nce avëi i schi fac ju a puntin y asvelc. Nosc atlec ie jic pra l start cun na gran mutivazion y cun l ntenzion de ulëi fé bën y de ne fé nia fai, ajache chëi ne vën nia purdenà sun n tel purtoi tan da plan.
I resultac tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 20 ...
18 de fauré 2026
Inò de reviers sun podest
Raphael Mahlknecht à fat pea pra la garejedes de Copa dl Mond a Ål tla Norvegia. Si resultac
i 13 de fauré ie Mahlknecht pra la garejeda de sprint ruvà cuinto do la prima manche. Tla segonda manche ne n’àl giapà degun secunc de straufonga y à fat l miëur tëmp. Nscila iel ruvà segondo. L ie stat n bel mumënt per l atlet, davia che avisa tla Norvegia òvel festejà si prim plazamënt sun podest dan trëi ani.
L rest pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 20 de fauré.
JL
i 13 de fauré ie Mahlknecht pra la garejeda de sprint ruvà cuinto do la prima manche. Tla segonda manche ne n’àl giapà degun secunc de straufonga y à fat l miëur tëmp. Nscila iel ruvà segondo. L ie stat n bel mumënt per l atlet, davia che avisa tla Norvegia òvel festejà si prim plazamënt sun podest dan trëi ani.
L rest pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 20 de fauré.
JL
17 de fauré 2026
"L plu bel ie a les fé"
Nadia Moroder y si cumpanies fej uni ann pea cun pascion pra la defileda da Carnescià a Urtijëi. Ti on fat trëi dumandes
L ie doi sortes de persones: chëles che se furnësc gën da Carnescià y pënsa bele mënsc dant do a co se furnì y chëles che ne n'uel nia n savëi de se tré sëura na mascra. Nadia Moroder de Urtijëi toca pra la prima sort. Da trueps ani incà féjela, deberieda cun si cumpanies, uni ann pea cun pascion pra la defileda a Urtijëi y uni iede se làsceles tumé ite velch de particuler. Nce chëst ann fòveles leprò y perchël ons ulù ti damandé da ulache vën chësta si gran pascion per chisc furnimënc ...
L ie doi sortes de persones: chëles che se furnësc gën da Carnescià y pënsa bele mënsc dant do a co se furnì y chëles che ne n'uel nia n savëi de se tré sëura na mascra. Nadia Moroder de Urtijëi toca pra la prima sort. Da trueps ani incà féjela, deberieda cun si cumpanies, uni ann pea cun pascion pra la defileda a Urtijëi y uni iede se làsceles tumé ite velch de particuler. Nce chëst ann fòveles leprò y perchël ons ulù ti damandé da ulache vën chësta si gran pascion per chisc furnimënc ...
15 de fauré 2026
Carant'ani de lecorc
L fova l ann 1992 canche l Luogotenente cun ncëria speziela, Vincenzo Casanova, ova sëurantëut la ncëria de cumandant dla Stazion di carabiniers de Sëlva. Bele l ann 1980 fòvel zapà ite tl'Erma, dan puecia enes ie Casanova jit n pension
Sce na persona resta per passa 40 ani cumandant te n luech, cossa che ne suzed nia suvënz, pona iel sambën segur che duc l cunësce y che l ie n personaje mpurtant per Sëlva y per duta la valeda. Sambën fova chësta na ncëria zitia, ma l cumandant à sapù da co fé cun la jënt da tlo y da la ntënder, purtan ite si cuntribut per la cumenanza.
L cumandant Vincenzo Casanova che ie jit n pension à fat...
Velch deplù n con' de si esperienza de lëur te Gherdëina, deberieda cun la paroles dl ...
Sce na persona resta per passa 40 ani cumandant te n luech, cossa che ne suzed nia suvënz, pona iel sambën segur che duc l cunësce y che l ie n personaje mpurtant per Sëlva y per duta la valeda. Sambën fova chësta na ncëria zitia, ma l cumandant à sapù da co fé cun la jënt da tlo y da la ntënder, purtan ite si cuntribut per la cumenanza.
L cumandant Vincenzo Casanova che ie jit n pension à fat...
Velch deplù n con' de si esperienza de lëur te Gherdëina, deberieda cun la paroles dl ...
15 de fauré 2026
"Śën giapes'a bën da fé"
Cater mutons ie na benediscion, ma dessegur n gran mpëni. Adele Kostner ie nstëssa mami de cater mëndri. Dan che la giapova l cuarto, ti dijova duc che la arà pa bën scialdi da fé, ma ëila à sapù da s'la mëter a jì. Co? Chël nes cóntela te chësta ntervista
Savëis'a ciuna che ie la frasa che n aud coche oma l plu suvënz canche n va a spaz cun n doi, trëi o gor cater mutons? L ie chësta: "Ie pa duc canc tiei? Pona es bën da fé!" Suvënz cun marueia y amirazion, vel' iede nce cun manco cumprenscion, dantaldut canche i pitli ie dlongiasù y pëta de drë' brions o ne fej nia al sënn. Sci, i mutons y la mutans tol lëur, nce sce n nen à "mé" un o una. Perchël iel nce drët damandé aiut, nes à metù a cuer Adele Kostner de Urtijëi.
Elisabeth Kostner
La ...
Savëis'a ciuna che ie la frasa che n aud coche oma l plu suvënz canche n va a spaz cun n doi, trëi o gor cater mutons? L ie chësta: "Ie pa duc canc tiei? Pona es bën da fé!" Suvënz cun marueia y amirazion, vel' iede nce cun manco cumprenscion, dantaldut canche i pitli ie dlongiasù y pëta de drë' brions o ne fej nia al sënn. Sci, i mutons y la mutans tol lëur, nce sce n nen à "mé" un o una. Perchël iel nce drët damandé aiut, nes à metù a cuer Adele Kostner de Urtijëi.
Elisabeth Kostner
La ...
14 de fauré 2026
L mond dl sport me à da for incà acumpanià
Alexia Demez de Sëlva ie vizediretëura dla Südtiroler Sporthilfe. On rujenà cun ëila
Dal scumenciamënt de fauré incà ie Alexia Demez vizediretëura dla Südtiroler Sporthilfe, deberieda cun Evi Hilpold, che ie la diretëura.
L se trata de na lia cun n cunsëi de 12 persones, l presidënt ie Giovanni Podini. Demez y Hilpold se cruzia dla pert operativa y finanziela, di lëures che ie da fé da di a di.
On abù l mesun de rujené cun Alexia Demez de si ncëria nueva. Chi ie pa Demez y ciunes ie pa si ncëries?
Duta la ntervista pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia ...
Dal scumenciamënt de fauré incà ie Alexia Demez vizediretëura dla Südtiroler Sporthilfe, deberieda cun Evi Hilpold, che ie la diretëura.
L se trata de na lia cun n cunsëi de 12 persones, l presidënt ie Giovanni Podini. Demez y Hilpold se cruzia dla pert operativa y finanziela, di lëures che ie da fé da di a di.
On abù l mesun de rujené cun Alexia Demez de si ncëria nueva. Chi ie pa Demez y ciunes ie pa si ncëries?
Duta la ntervista pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia ...
13 de fauré 2026
Ert tla butëiga dai libri
I lëures de Wilhelm Senoner vëijen iust a Milan, te na luegia ulache ert y leteratura se anconta
Tla libraria Bocca, na galaria storica de libri d'ert tl zënter de Milan, iel nstadì stat la giaurida de na mostra de Wilhelm Senoner de Urtijëi. Perdrët ova la butëiga dai libri la ntenzion de mëter danter i libri ite na brosciura cun i lëures dl artist, ma do che i ti à cialà a si opres, àn ulù fé na mostra.
Velch deplù de chësta mostra pudëis liejer tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Tla libraria Bocca, na galaria storica de libri d'ert tl zënter de Milan, iel nstadì stat la giaurida de na mostra de Wilhelm Senoner de Urtijëi. Perdrët ova la butëiga dai libri la ntenzion de mëter danter i libri ite na brosciura cun i lëures dl artist, ma do che i ti à cialà a si opres, àn ulù fé na mostra.
Velch deplù de chësta mostra pudëis liejer tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia Lardschneider
