Gherdeina

media/k2/galleries/26540/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-23_um_16.21.50.jpg
23 de fauré 2024

L Cor Sasslong à lità n presidënt nuef

De jené à l cor di ëi de Santa Cristina cialà de reviers y stlut ju ufizialmënter l ann de atività 2023. N ucajion de chësta senteda generela iel unì lità n cunsëi y n presidënt nuef
L Cor Sasslong possa cialé de revieres a n ann rich de ativiteies y avenimënc de mujiga. A ti cialé ala retrospetiva dl ann passà, pòssen udëi che l cor, che à festejà tl 2022 l iubileum di 50 ani, se à ancuntà tl ann 2023 bën trënta iedesc per fé proes y se njenië ca a puntin, cun l dirighënt Samuel Runggaldier, per la 25 reprejentazions. Nscila, cun si legrëza y pascion per l cianté, ti àn dat n gran cuntribut ala vita culturela dl luech.

L articul va inant tla edizion nueva ...
media/k2/galleries/26538/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-23_um_16.13.52.jpg
23 de fauré 2024

»L troi« de Helmut Prinoth danter persones y culëures

Prima mostra persunela per l artist de Urtijëi, tl cheder dla scumenciadiva »Kunst im Gang[e]« tla Cësa de Chemun de Laion
Helmut Prinoth, nasciù tl 1960, ie un de chëi artiśc de Gherdëina che à mparà a ziplé da Hermann Josef Runggaldier, cun chindesc ani. Do i tëmps da lerner y l lëur da scultëur nchin ai 25 ani, iel jit a fé l restaura­ dëur de opres d’ert, danter Franzia, Austria, Svrizra, Friul y Südtirol. Danter l auter àl laurà pra la restau­ razion dl autere Jork Lederer tla dlieja dl Spirt Sant dl Spedel a Latsch tla Venuesta, dl autere de Michael Pacher a Gries y pona mo tla dlieja ...
media/k2/galleries/26530/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-22_um_15.10.21.jpg
22 de fauré 2024

La Lia per Natura y Usanzes contra l proiet dl mplant nuef sun Ciampinëi

La lia ambientalista à mandà ora n comunciat: »Cunseguënzes dramatiches per cuntreda y ambient«. L ambolt de Sëlva Roland Demetz: »Chësta tëuta de posizion me fej marueia«
D’agost dl ann passà à La Usc publicà n articul de Elisabeth Kostner tla plates de Gherdëina, te chël che an repurtà dl »stude n con’ de n proiet de fé su da nuef l mplant portamont Ruacia­-Sochers y de spusté la trassa Sochers­-Ciampinëi, che ie unì publicà sun la plata web dl Ufize provinziel per l ambient y la scunanza dl tlima, nia zënza critiches da pert dla lies ambientalistes«.
Nstadì à La Usc giapà n comunicat stampa dla Lia per Natura y Usanzes, che se à muet ...
media/k2/galleries/26511/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-22_um_10.40.26.jpg
22 de fauré 2024

L Lizeum d’ert Cademia pra la giaurida dla "emna rumantscha"

L Lizeum d'ert ladin Cademia ie stat pra la giaurida dl'ena culturela retoromana "emna rumantscha" tl Zënter Svizer de Milan sun nvit dl Consulat generel dla Svizra de Milan
Jëuni dala Lombardia, dai Grijons, dala Ladinia y dal Friul cun a cë l artist de street art Ivan Tresoldi à metù adum deberieda n'opra d'ert aldò dl stil dla "pagina bianca", na gran tëila blancia che cuer ju la chëurt dedite dl'istituzion. I jëuni à purtà si pensieres da culëures te si rujenedes sun la tëila. L'opra d'ert ie unida inaugureda ai 19 de fauré a Milan ntan la giaurida dla "emna rumantscha" y sarà da udëi tl'enes che vën tla chëurt dedite dl zënter culturel. L'"emna rumantscha" ie ...
media/k2/galleries/26496/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-21_um_15.54.09.jpg
21 de fauré 2024

La realtà de Fedom cunteda te Gherdëina

La prejentazion dl liber nuef de Luciana Palla, che conta la storia di »ladins danter tudësc y taliani«, ie stata n merdi de chëst'ena tla Cësa di Ladins a Urtijëi
L se trata de na edizion nueva de n liber che la storica fedoma Luciana Palla ova publicà tl 1986: »I ladini fra tedeschi e italiani«. Chësta riedi­zion ne n’ie nia »mé na riedizion«, ma propi n aprufundimënt sëuraprò che va nchin ai tëmps d’al didancuei. Pra la prejentazion dl liber tla biblioteca ladina Anda Malia da Cudan tla Cësa di Ladins a Urtijëi, n merdi de chëst’ena, à Anna Mazzel fat la muderazion y Roland Verra l comentar dl liber. Danter i ghesć prejënc te sala, àn ...
media/k2/galleries/26495/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-21_um_14.41.25.jpg
21 de fauré 2024

Na sauridanza per la families

Nce chëst ann iel na varietà de proiec da d'instà che vën piteda per i pitli y la pitles de Gherdëina. Devertimënt cun fundamënta soziela
Cun la vita da uni di, che pertënd truep da uniun y uniuna de nëus, iel suvënz mpurtant a avëi mesuns de blëita y atività per l tëmp liede, dantaldut canche n ti cëla ala generazion plu jëuna. Canche gran pert de nëus muessa lauré d'instà, y nscila nce genitores de familia, à i pitli y la pitles de bujën de avëi na luegia ulà jì, ntratenimënt a chël che i possa ti jì do. Te valeda vëniel da truep
ani incà urganisà proiec da d'instà che dëssa ti pité ai mëndri y ala mëndres la puscibltà de pudëi ...
media/k2/galleries/26481/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-16_um_18.34.49.jpg
17 de fauré 2024

»N bel mond nuef?!«

Co sarà pa l daunì dl lëur y dla vita da uni di, te n mond for plu y plu digitalisà y cun la putenzialità dla nteligënza artifiziela che va inant for plu y plu debota? La lies de Gherdëina ie nviedes a purté ite prupostes per i Dis de educazion politica

Co sarà pa l daunì dl lëur y dla vita da uni di, te n mond for plu digitalisà y cun la putenzialità dla nteligënza artifiziela che va inant for plu y plu debota? La lies de Gherdëina ie nviedes a purté ite prupostes per i Dis de educazion politica.
La nteligënza artifiziela ie n fenomenn che se svilupea cun na veluzità da se fé marueia – per zachei nce da avëi mpue de tëma – cun putenzialiteies da stramp stersces coche nce cun priculi tleres che on pu nce pudù udëi te na maniera ...

media/k2/galleries/26479/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-16_um_16.54.18.jpg
16 de fauré 2024

Doi polizaies de Chemun saluda Urtijëi

Stephan Ploner se sposta a Santa Cristina do trëi ani, Ilse Runggaldier jirà ora Ciastel do undesc ani. La Usc i à cuntatei per rujené de si esperienza y dla dezijion de mudé luech. I polizaies de Chemun de Urtijëi resta de doi: y śën?

Dant fovi de cater, i polizaies de Chemun de Urtijëi. Śën iesi de doi, Oliver Kostner y Fabio Luzi. Ilse Runggaldier y Stephan Ploner à tëut la dezijion de jì a purvé na esperienza te n auter luech: tramedoi resta pra l medemo mestier, ma se sposta fisicamënter, per ti jì ancontra a ndesfides y sudesfazions nueves.

L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins ncuei vënderdi ai 16 de fauré.

Bruno Maruca

media/k2/galleries/26468/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-15_um_18.06.43.jpg
16 de fauré 2024

N sbeter dal Perù che ne n’ie nia »mé« n sbeter

La grupa Gherdëina per l Perù à pudù giaurì si mostra de sbetri y d'autri prudoc de lana d'alpaca per l terzo ann ndolauter tla sala dla Lia Mostra d'Ert a Urtijëi. Ti ani '80 ie scultëures dla valeda jic a ti nsenië ala jënt dl Perù a ziplé. Da ani incà iel nce la umans che lëura cun la lana: l proiet soziel va inant
L proiet dla Uperazion Mato Grosso a livel naziunel y dla grupa Gherdëina per l Perù tlo te valeda à l fin de ti dé l mesun ala jënt de cër’ raions de sté te chëi luesc ulache la ie chersciuda su. Nsci uelen ti dé n mesun de lëur y de na vita dënia a chësta jënt, zënza che la sibe sfurzeda a trapiné tla ziteies, ulache la miena suvënz de pudëi giaté de miëura cundizions de vita, ma ala fin ne n’iela nia nscila.
Ti ani ‘80 dl secul passà fova Max Moroder tl Tannenheim l prim ...
media/k2/galleries/26470/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-15_um_18.12.09.jpg
15 de fauré 2024

Carnescià cun i bai sun la dlacia dl Pranives

N dumënia passeda à l Eisclub Gherdëina metù a jì l spetacul sun dlacia »Carnival On Ice« tl stadio Pranives te Sëlva
Ghest de unëur ie stat la campiunëssa de Urtijëi Carolina Kostner, che à prejentà doi ntredes sun dlacia. Ma pona iel nce stat la mutans dl Eisclub Gherdëina y l talënt jëunn de Urtijëi Manuel Piazza cun si partner Anna Valesi.

L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 16 de fauré.
media/k2/galleries/26469/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-15_um_18.08.30.jpg
15 de fauré 2024

»Macaron de n gran baloch«: devertimënt y critica soziela

L culetif Panda la 9 à publicà la ciantia »Bera Tëis«. Danter la frases plu senificatives: »Bel plan mor ora nosc luech, l daunì te Gherdëina ie scur sciche la nuet«
L ie na ciantia per se devertì, cun n refrain y na meludia che te resta tl cë, ma pona nce n cuntenut dla strofes che ne n’ie nia »mé« na matada. Scumencion dal refrain: la grupa Panda la 9 se à mpensà de mëter ite n referimënt a na ciantia populera ladina, chëla dl...

L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 16 de fauré.

Bruno Maruca
media/k2/galleries/26440/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-14_um_16.01.06.jpg
14 de fauré 2024

Panicia y crafons

Nce chëst ann iel stat n'ena da Carnescià plëina de manifestazions y devertimënt te duta la valeda
Carnescià ie n tëmp ntan l ann ntan chël che n à l mesun de se devertì y de s’la lascé jì bona, de ti astilé ora belau mpue ala vita da uni di, se trasfurman nce te zeche o zachei d’autri tres na blòta mascra. Nce chëst ann iel tla valeda stat ntratenimënt veramënter d’uni sort. Da Juebia Grassa nchin a n Merdi de Carnescià iel stat truep mesuns de blëita pra festes, teatri y defiledes.

L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins de doduman vënderdi ai 16 de ...
media/k2/galleries/26438/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-14_um_14.06.09.jpg
14 de fauré 2024

L Puliné se muda

Pra la senteda generela dl Puliné iel stat la veles dl cunsëi nuef. Jëuni y jëunes vën do
Pra prejentazions de atività y bilanz iel nce stat la veles dl cunsëi nuef pra la grupa di jëuni y dla jëunes de Santa Cristina, l Puliné. L cunsëi nuef ie metù adum da Samuel Malsiner (presidënt nuef), Daniel Perathoner (vizepresidënt), Maddalena Kasslatter, Nicolas Höller y Marcel Runggaldier. I purterà ideies y tematiches nueves y juderà a les mëter a jì tl daunì.
N gran de gra da pert dl cunsëi nuef ti va al presidënt da dant Jonas Tomasini, a Gabriel Tomasini y Romina Runggaldier, che à ti ...
media/k2/galleries/26436/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-13_um_19.03.19.jpg
13 de fauré 2024

La Grupa Helios à lità n presidënt nuef

N sada passeda se à la Grupa Helios ancuntà a Urtijëi per la senteda generela. Danter cumëmbri che à lascià do truep ani y la veles dl cunsëi nuef, iel stat truepa mudazions
La presidënta Anna Holzknecht à cialà de reviers a n ann rich de ativiteies y de mudamënc per la lia. Ncuei cumpëida la grupa 16 danter cumëmbres y cumëmbri atifs, danter ciantarins:es y musizisć:tes.

L articul va inant tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
media/k2/galleries/26406/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-08_um_17.32.03.jpg
11 de fauré 2024

I PLU-MAC

Legrëza y pascion per la mujiga. La grupa PLU­MAC se prejentea
Elena Brunner (talvier), Carmen Insam (usc, chitara y bas), Marion Insam (usc y chitara) y Jonas To­ masini (bateria) chisc ie i cumëmbri dla grupa PLU­MAC.
I PLU­-MAC ie na grupa de mujiga relativamënter nueva tla valeda. La trëi musizistes y l musizist de Gherdëina à dan valguna enes pudù mëter man cun si streda mujighela, se prejentan l prim iede te chësta cumposizion al publich. Te na ntervista nes conta i doi cumëmbri Jonas y Elena velch deplù n con’ dla grupa y si ...
media/k2/galleries/26409/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-08_um_17.41.40.jpg
10 de fauré 2024

73 zentimetri de nëif

Tëmp y temperatures ntan l mëns de jené te Sëlva, a 1.595 metri de autëza
L mëns de jené de chëst ann ie stat plu ciaut che chël dl ann passà cun doi degreies sot a nul de mesaria (­2,89°C tl 2023), for mo passa doi degreies sëura la mesaria di ultimi cincant’ani. Dejené dl 2005, canche fòvel na mesaria de bën ­7,09°C y de jené dl 2007 mé ­0,68 °C.

L articul de Josef Mussner va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins.
media/k2/galleries/26408/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-08_um_17.37.39.jpg
09 de fauré 2024

La mpurtanza de na bona cunlaurazion

Uni ann vëniel d'inviern fat na gran proa de levina da pert di Judacrëp Gherdëina. Na proa cun suzes y na sajon plëina de ntervënc
I Judacrëp Gherdëina cëla for de se njinië ca l miec che la va per i ntervënc che i muessa fé ntan dut l ann. Nscila vàla nce de fé vel' proa, situazions de desgrazia fates do realisticamënter, a na maniera che i sebe co se deriejer canche l ie pona efetivamënter da judé.

L articul tla edizion nueva de ncuei vënderdi ai 9 de fauré.


Julia Lardschneider
media/k2/galleries/26407/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-08_um_17.34.55.jpg
09 de fauré 2024

L freestyle possa »crëscer« nce sun Plan de Gralba

L Freeride Club Gherdëina, sezion dl Schi Club Gherdëina, à giapà na lerch nueva nce »a cësa« per si scuadra de chi che scumëncia. L presidënt dl club Diego Runggaldier nes conta de chësta ucajion nueva
N mesun de cumpanìa y n sport »de jëuni y per i jëuni«. Chësta ie la definizion che Diego Runggaldier ti dà al sport dl freestyle cun i schi. L jëunn de Santa Cristina ie l pre­ sidënt dl Freeride Club Gherdëina, na sezion dl Schi Club Gherdëina che à urmei passa doi dejeneies de storia y che se dà ju cun chësta disciplina spezifica. Sauc y acrobazies cun i schi, ulache la valeda de Gher­ dëina à bën pudù se tò pea vel’ sudesfazion nce a livel nternaziunel ti ani, ...
media/k2/galleries/26405/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-08_um_17.14.39.jpg
08 de fauré 2024

»N luech per se n sté bën«

Ti on fat na ntervista ala presidënta nueva dla Lia Mostra d'Ert­Circolo Julia Prugger y al presidënt da dant Mirko Insam. Na dumanda che ti on fat à tramedoi: cie ie pa perdrët la Lia Mostra d'Ert?
Julia Prugger à 25 ani, la ie chersciuda su a Bulsan, ulache la à fat l Lizeum d’Ert Walter von der Vogelweide, dan jì a studië tl’academia a Anversa tl Belje per studië stampa artistica. Si oma ie na badiota, la lëura tl ciamp soziel y ie la sor dl artist renumà Lois Anvidalfarei. Si pere ie graficher, chersciù su a Bulsan, ma vën da na familia de ert de Gherdëina coche chëla Prugger. Do l’academia à Julia laurà a Maran y pona te Gherdëina. Śën stàla perchël da zirca doi ani ...
media/k2/galleries/26392/thumbs/Bildschirmfoto_2024-02-08_um_11.09.59.jpg
08 de fauré 2024

La scola mesana de Urtijëi bala n mascra per l mer

«Ncuei Juebia Grassa», coche scumëncia la ciantia, iel sambën da udëi d'uni sort de mascres te duta la valeda. La scola mesana de Urtijëi se à bele lascià udëi cun na performance sun Plaza de San Durich
Mascres dutes cun na tematica zentrela: l mer. Y cun chël tàchel sambën adum diretamënter l ambient, l truep refudam va a finé ti meres. N spetacul, n bal, per ti dé l bënunì a chësta Juebia Grassa, che à sambën mo da pité duta la defiledes tradiziuneles dla mascres tres dui trëi i luesc de Gherdëina.

Vel' fotografia de duta la defiledes sarà da udëi tla edizion de La Usc dl'ena che vën.

Bruno Maruca