- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
20 de fauré 2026
Ie pa l frabiché alesirà mo la soluzion?
Te Gherdëina storjen mpue l nés canche n aud rujenan dla nuviteies che reverda i cuntribuc per l frabiché alesirà. Ciuldì che n ne vëija nia drë' de bon uedl che l ne vënie nia plu tëut n cunscidrazion l patrimone imobilier di genitores y coche n proa a salvé chël che resta mo dl frabiché alesirà
L ie unì cunedì coche na bela nuvità: manco burocrazia, plu cuntribuc per chi che fej dumanda de frabiché, cumpré o derturé su si prim cuatier y la puscibltà de fé pea nce cun n lim de davani plu aut. “Zënza stlù ora chi che sparania o ie scialdi lezitënt”, à dit la assessëura Uli Mair n ucajion de na cunferënza stampa n cont de chësta reforma di cuntribuc per l frabiché. Ma cie se n dij pa i reprejentanc di Chemuns de Gherdëina de chësta nuviteies y ciun pruiec ie pa bele sun mëisa?
Elisabeth ...
L ie unì cunedì coche na bela nuvità: manco burocrazia, plu cuntribuc per chi che fej dumanda de frabiché, cumpré o derturé su si prim cuatier y la puscibltà de fé pea nce cun n lim de davani plu aut. “Zënza stlù ora chi che sparania o ie scialdi lezitënt”, à dit la assessëura Uli Mair n ucajion de na cunferënza stampa n cont de chësta reforma di cuntribuc per l frabiché. Ma cie se n dij pa i reprejentanc di Chemuns de Gherdëina de chësta nuviteies y ciun pruiec ie pa bele sun mëisa?
Elisabeth ...
20 de fauré 2026
81 ntervënc per i Destudafuech de S. Cristina ntan l 2025
I Destudafuech de S. Cristina à tenì si senteda generela. Trueps i ntervënc y nce n valgun cumëmbri nueves
N sada, ai 31 de jené 2026 à i Destudafuech de S. Cristina tenì si reunion generela.
Danter la autoriteies y i gesć de unëur à l cumandant Lukas Goller pudù saludé l ambolt de S. Cristina Christoph Senoner, che ie tl medem mumënt Ispetëur de Raion de Gherdëina y cumëmber atif dla grupa, l vizepresidënt dl raion de Bulsan Roland Faller, i reprejentanc dla lies de sucors dla valeda, i reprejentanc dla lies dl luech de S. Cristina y sambën i cumëmbri de unëur y la grupa ativa dla lia.
Per i ...
N sada, ai 31 de jené 2026 à i Destudafuech de S. Cristina tenì si reunion generela.
Danter la autoriteies y i gesć de unëur à l cumandant Lukas Goller pudù saludé l ambolt de S. Cristina Christoph Senoner, che ie tl medem mumënt Ispetëur de Raion de Gherdëina y cumëmber atif dla grupa, l vizepresidënt dl raion de Bulsan Roland Faller, i reprejentanc dla lies de sucors dla valeda, i reprejentanc dla lies dl luech de S. Cristina y sambën i cumëmbri de unëur y la grupa ativa dla lia.
Per i ...
20 de fauré 2026
N instà plën de culëur
D’instà saràl inò truepa pitedes de pruiec a livel de valeda per i mëndri y la mëndres
Canche gran pert de nëus muessa lauré d’instà, y nscila nce genitores de familia, à i pitli y la pitles debujën de avëi na luegia ulà jì.
Coche savon, vëniel da truep ani incà urganisà pruiec da d’instà che pieta avisa chësc mesun. L se trata nscila pitedes plëines de muvimënt, devertimënt y criatività. Nscila vëniel pità enes sa mont, ativteies de sport, de bela jites te luesc desfrënc, cursc criatifs y n generel ativiteies per fé damat y sté deberieda. Chisc pruiec soziei dëssa ti jì ancontra ...
Canche gran pert de nëus muessa lauré d’instà, y nscila nce genitores de familia, à i pitli y la pitles debujën de avëi na luegia ulà jì.
Coche savon, vëniel da truep ani incà urganisà pruiec da d’instà che pieta avisa chësc mesun. L se trata nscila pitedes plëines de muvimënt, devertimënt y criatività. Nscila vëniel pità enes sa mont, ativteies de sport, de bela jites te luesc desfrënc, cursc criatifs y n generel ativiteies per fé damat y sté deberieda. Chisc pruiec soziei dëssa ti jì ancontra ...
19 de fauré 2026
S'la ciaculon mpue deberieda
Da d'autonn incà se anconta n valguni da tlo cun de tei che ulëssa gën mparé gherdëina: uni juebia tla Cësa di Ladins per s'la ciaculé mpue. L nen ie uni iede n bel tlap, da coche Moritz Peristi nes à cuntà
La Union di Ladins de Gherdëina mët a jì uni juebia dala 6 da sëira, tla biblioteca dla Cësa di Ladins, na ancunteda ntan chëla che l vën rujenà ladin gherdëina. Duc chëi che uel miuré si cunescënzes dl ladin y che ne n'à nia drë' l mesun de rujené a cësa, pra l lëur o jan danter jënt, po' unì a ciaculé y mparé bel plan la rujeneda ladina. "Zënza se daudé", dij Moritz Peristi, che ie tl cunsëi dla Union di Ladins de Gherdëina y à sëurantëut de mené chësta ancuntedes, ulache l vën tan che for ...
La Union di Ladins de Gherdëina mët a jì uni juebia dala 6 da sëira, tla biblioteca dla Cësa di Ladins, na ancunteda ntan chëla che l vën rujenà ladin gherdëina. Duc chëi che uel miuré si cunescënzes dl ladin y che ne n'à nia drë' l mesun de rujené a cësa, pra l lëur o jan danter jënt, po' unì a ciaculé y mparé bel plan la rujeneda ladina. "Zënza se daudé", dij Moritz Peristi, che ie tl cunsëi dla Union di Ladins de Gherdëina y à sëurantëut de mené chësta ancuntedes, ulache l vën tan che for ...
18 de fauré 2026
Emozions dla garejedes de raion te Funes
L fin dl’ena passeda ie l purtoi dl Fillerlift deventà n palch per l schi di jëuni. Pra l slalom lerch che ie stat n sada y l slalom strënt »piesc asvelc« de n dumënia, àl fat pea de ndut 125 atlec y atletes dla categuries »aliefs« y »mutons«
N sada fòvel asniblà y la temperatures fova autes perchël fova la nëif plutosc lutra. Y ajache l purtoi ie iló bëndebò da plan, messòven furné cun tatica: tenì la linia strënta, furné fin y sté ju biei basc. Sambën messòven nce avëi i schi fac ju a puntin y asvelc. Nosc atlec ie jic pra l start cun na gran mutivazion y cun l ntenzion de ulëi fé bën y de ne fé nia fai, ajache chëi ne vën nia purdenà sun n tel purtoi tan da plan.
I resultac tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 20 ...
N sada fòvel asniblà y la temperatures fova autes perchël fova la nëif plutosc lutra. Y ajache l purtoi ie iló bëndebò da plan, messòven furné cun tatica: tenì la linia strënta, furné fin y sté ju biei basc. Sambën messòven nce avëi i schi fac ju a puntin y asvelc. Nosc atlec ie jic pra l start cun na gran mutivazion y cun l ntenzion de ulëi fé bën y de ne fé nia fai, ajache chëi ne vën nia purdenà sun n tel purtoi tan da plan.
I resultac tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 20 ...
18 de fauré 2026
Inò de reviers sun podest
Raphael Mahlknecht à fat pea pra la garejedes de Copa dl Mond a Ål tla Norvegia. Si resultac
i 13 de fauré ie Mahlknecht pra la garejeda de sprint ruvà cuinto do la prima manche. Tla segonda manche ne n’àl giapà degun secunc de straufonga y à fat l miëur tëmp. Nscila iel ruvà segondo. L ie stat n bel mumënt per l atlet, davia che avisa tla Norvegia òvel festejà si prim plazamënt sun podest dan trëi ani.
L rest pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 20 de fauré.
JL
i 13 de fauré ie Mahlknecht pra la garejeda de sprint ruvà cuinto do la prima manche. Tla segonda manche ne n’àl giapà degun secunc de straufonga y à fat l miëur tëmp. Nscila iel ruvà segondo. L ie stat n bel mumënt per l atlet, davia che avisa tla Norvegia òvel festejà si prim plazamënt sun podest dan trëi ani.
L rest pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 20 de fauré.
JL
17 de fauré 2026
"L plu bel ie a les fé"
Nadia Moroder y si cumpanies fej uni ann pea cun pascion pra la defileda da Carnescià a Urtijëi. Ti on fat trëi dumandes
L ie doi sortes de persones: chëles che se furnësc gën da Carnescià y pënsa bele mënsc dant do a co se furnì y chëles che ne n'uel nia n savëi de se tré sëura na mascra. Nadia Moroder de Urtijëi toca pra la prima sort. Da trueps ani incà féjela, deberieda cun si cumpanies, uni ann pea cun pascion pra la defileda a Urtijëi y uni iede se làsceles tumé ite velch de particuler. Nce chëst ann fòveles leprò y perchël ons ulù ti damandé da ulache vën chësta si gran pascion per chisc furnimënc ...
L ie doi sortes de persones: chëles che se furnësc gën da Carnescià y pënsa bele mënsc dant do a co se furnì y chëles che ne n'uel nia n savëi de se tré sëura na mascra. Nadia Moroder de Urtijëi toca pra la prima sort. Da trueps ani incà féjela, deberieda cun si cumpanies, uni ann pea cun pascion pra la defileda a Urtijëi y uni iede se làsceles tumé ite velch de particuler. Nce chëst ann fòveles leprò y perchël ons ulù ti damandé da ulache vën chësta si gran pascion per chisc furnimënc ...
15 de fauré 2026
Carant'ani de lecorc
L fova l ann 1992 canche l Luogotenente cun ncëria speziela, Vincenzo Casanova, ova sëurantëut la ncëria de cumandant dla Stazion di carabiniers de Sëlva. Bele l ann 1980 fòvel zapà ite tl'Erma, dan puecia enes ie Casanova jit n pension
Sce na persona resta per passa 40 ani cumandant te n luech, cossa che ne suzed nia suvënz, pona iel sambën segur che duc l cunësce y che l ie n personaje mpurtant per Sëlva y per duta la valeda. Sambën fova chësta na ncëria zitia, ma l cumandant à sapù da co fé cun la jënt da tlo y da la ntënder, purtan ite si cuntribut per la cumenanza.
L cumandant Vincenzo Casanova che ie jit n pension à fat...
Velch deplù n con' de si esperienza de lëur te Gherdëina, deberieda cun la paroles dl ...
Sce na persona resta per passa 40 ani cumandant te n luech, cossa che ne suzed nia suvënz, pona iel sambën segur che duc l cunësce y che l ie n personaje mpurtant per Sëlva y per duta la valeda. Sambën fova chësta na ncëria zitia, ma l cumandant à sapù da co fé cun la jënt da tlo y da la ntënder, purtan ite si cuntribut per la cumenanza.
L cumandant Vincenzo Casanova che ie jit n pension à fat...
Velch deplù n con' de si esperienza de lëur te Gherdëina, deberieda cun la paroles dl ...
15 de fauré 2026
"Śën giapes'a bën da fé"
Cater mutons ie na benediscion, ma dessegur n gran mpëni. Adele Kostner ie nstëssa mami de cater mëndri. Dan che la giapova l cuarto, ti dijova duc che la arà pa bën scialdi da fé, ma ëila à sapù da s'la mëter a jì. Co? Chël nes cóntela te chësta ntervista
Savëis'a ciuna che ie la frasa che n aud coche oma l plu suvënz canche n va a spaz cun n doi, trëi o gor cater mutons? L ie chësta: "Ie pa duc canc tiei? Pona es bën da fé!" Suvënz cun marueia y amirazion, vel' iede nce cun manco cumprenscion, dantaldut canche i pitli ie dlongiasù y pëta de drë' brions o ne fej nia al sënn. Sci, i mutons y la mutans tol lëur, nce sce n nen à "mé" un o una. Perchël iel nce drët damandé aiut, nes à metù a cuer Adele Kostner de Urtijëi.
Elisabeth Kostner
La ...
Savëis'a ciuna che ie la frasa che n aud coche oma l plu suvënz canche n va a spaz cun n doi, trëi o gor cater mutons? L ie chësta: "Ie pa duc canc tiei? Pona es bën da fé!" Suvënz cun marueia y amirazion, vel' iede nce cun manco cumprenscion, dantaldut canche i pitli ie dlongiasù y pëta de drë' brions o ne fej nia al sënn. Sci, i mutons y la mutans tol lëur, nce sce n nen à "mé" un o una. Perchël iel nce drët damandé aiut, nes à metù a cuer Adele Kostner de Urtijëi.
Elisabeth Kostner
La ...
14 de fauré 2026
L mond dl sport me à da for incà acumpanià
Alexia Demez de Sëlva ie vizediretëura dla Südtiroler Sporthilfe. On rujenà cun ëila
Dal scumenciamënt de fauré incà ie Alexia Demez vizediretëura dla Südtiroler Sporthilfe, deberieda cun Evi Hilpold, che ie la diretëura.
L se trata de na lia cun n cunsëi de 12 persones, l presidënt ie Giovanni Podini. Demez y Hilpold se cruzia dla pert operativa y finanziela, di lëures che ie da fé da di a di.
On abù l mesun de rujené cun Alexia Demez de si ncëria nueva. Chi ie pa Demez y ciunes ie pa si ncëries?
Duta la ntervista pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia ...
Dal scumenciamënt de fauré incà ie Alexia Demez vizediretëura dla Südtiroler Sporthilfe, deberieda cun Evi Hilpold, che ie la diretëura.
L se trata de na lia cun n cunsëi de 12 persones, l presidënt ie Giovanni Podini. Demez y Hilpold se cruzia dla pert operativa y finanziela, di lëures che ie da fé da di a di.
On abù l mesun de rujené cun Alexia Demez de si ncëria nueva. Chi ie pa Demez y ciunes ie pa si ncëries?
Duta la ntervista pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia ...
13 de fauré 2026
Ert tla butëiga dai libri
I lëures de Wilhelm Senoner vëijen iust a Milan, te na luegia ulache ert y leteratura se anconta
Tla libraria Bocca, na galaria storica de libri d'ert tl zënter de Milan, iel nstadì stat la giaurida de na mostra de Wilhelm Senoner de Urtijëi. Perdrët ova la butëiga dai libri la ntenzion de mëter danter i libri ite na brosciura cun i lëures dl artist, ma do che i ti à cialà a si opres, àn ulù fé na mostra.
Velch deplù de chësta mostra pudëis liejer tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Tla libraria Bocca, na galaria storica de libri d'ert tl zënter de Milan, iel nstadì stat la giaurida de na mostra de Wilhelm Senoner de Urtijëi. Perdrët ova la butëiga dai libri la ntenzion de mëter danter i libri ite na brosciura cun i lëures dl artist, ma do che i ti à cialà a si opres, àn ulù fé na mostra.
Velch deplù de chësta mostra pudëis liejer tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia Lardschneider
13 de fauré 2026
I Judacrëp ie for njeniei
Gran proa d’inviern te de ria cundizions per i Judacrëp
Na levina ie na ntraunida che suzed per fertuna dinrer. Ma canche la muev y zera ti piec caji pea jënt, iel for na situazion dastramp ria per i Judacrëp. Ti prims 15 menuc sot a na levina ie la puscibltà de sëuraviver mo do la rata bona, pona vën l mancë de ossigen for plu y plu critich. Perchël iel scialdi de gran mpurtanza che duc chëi che va d’inviern ti crëps se ntopa a adurvé piepser, sonda y badil; mé nscila iesen boni de tré ora l cumpani sot ala levina l plu
aslune puscibl.
De chësc y de ...
Na levina ie na ntraunida che suzed per fertuna dinrer. Ma canche la muev y zera ti piec caji pea jënt, iel for na situazion dastramp ria per i Judacrëp. Ti prims 15 menuc sot a na levina ie la puscibltà de sëuraviver mo do la rata bona, pona vën l mancë de ossigen for plu y plu critich. Perchël iel scialdi de gran mpurtanza che duc chëi che va d’inviern ti crëps se ntopa a adurvé piepser, sonda y badil; mé nscila iesen boni de tré ora l cumpani sot ala levina l plu
aslune puscibl.
De chësc y de ...
12 de fauré 2026
Deventé, crëscer, amé
Tla Cësa de Chemun de Laion - tres la scumenciadiva »Kunst im Gang[e] - iel da udëi na mostra de Guido Senoner Tinderla
juebia ai 5 de fauré iel stat na giaurida a Laion dla mostra "Deventé crëscer amé" de Guido Senoner Tinderla de Urtijëi.
N vëija lëures desfrënc, ma for na tematica che i lieia. Senoner Tinderla à cris ora la tematica dl raport danter oma y pop, "n raport ulache l crësc l'ëila persunalmënter, o mo miec, la se muda davia che la devënta mami, y l pop crësc te si grëm". Te si lëures vëijen ëiles che aspieta, che dà lat y n generel popsc y popes. L ie na tematica mpurtanta, sota y una che...
...
juebia ai 5 de fauré iel stat na giaurida a Laion dla mostra "Deventé crëscer amé" de Guido Senoner Tinderla de Urtijëi.
N vëija lëures desfrënc, ma for na tematica che i lieia. Senoner Tinderla à cris ora la tematica dl raport danter oma y pop, "n raport ulache l crësc l'ëila persunalmënter, o mo miec, la se muda davia che la devënta mami, y l pop crësc te si grëm". Te si lëures vëijen ëiles che aspieta, che dà lat y n generel popsc y popes. L ie na tematica mpurtanta, sota y una che...
...
12 de fauré 2026
Truepa nuviteies y n ann plën de atività
L ie stat la senteda generela dl Cor de Dlieja de Sëlva
N sada, ai 17 de jené, se à l Cor de Dlieja de Sëlva inò abinà, coche uni ann per si senteda generela, per fé n rendicont de cie che l ie unì fat ntan l 2025. Danter proes, santa mësses, supeltures, Rorate y Devuzion de Mei y d’autra manifestazions, se àn ancuntà bën 88 iedesc. Danter l auter ons d’autonn nce fat na blòta jita a Bologna, ulache on pudù cialé y audì scialdi l bel musical: »La Bella e la Bestia«.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi, ai 13 ...
N sada, ai 17 de jené, se à l Cor de Dlieja de Sëlva inò abinà, coche uni ann per si senteda generela, per fé n rendicont de cie che l ie unì fat ntan l 2025. Danter proes, santa mësses, supeltures, Rorate y Devuzion de Mei y d’autra manifestazions, se àn ancuntà bën 88 iedesc. Danter l auter ons d’autonn nce fat na blòta jita a Bologna, ulache on pudù cialé y audì scialdi l bel musical: »La Bella e la Bestia«.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi, ai 13 ...
12 de fauré 2026
I dis vën plu lonc y n va cun la peves y nce inò a sauté
I Gherdëina Runners se à fat valëi: Alex Oberbacher y Martina Cumerlato ie i plu asvelc sun la nëif a Nueva Ladina. D'autri atlec à bele tëut ca i ciauzei da ginastica
Ntan l'ultima enes iel stat n doi garejedes de peves, pra chëles che l à fat pea atlec de nosta lia. Ai 31 de jené iel unì metù a jì la 13ejima edizion dl Carezza Trophy cun n deslivel de 1.400 m. N ie muec a Nueva Ladina y da iló pona suvier nchin dala stazion a mont de Tschein. Dopro fòvel inò da furné juvier nchin pra l hotel Moseralm y pona inò suvier nchin su sun la Franzin Alm. I atlec ie da iló mo n iede furnei juvier nchin dal hotel Moseralm y inò su nchin pra la stazion a mont Tschein. ...
Ntan l'ultima enes iel stat n doi garejedes de peves, pra chëles che l à fat pea atlec de nosta lia. Ai 31 de jené iel unì metù a jì la 13ejima edizion dl Carezza Trophy cun n deslivel de 1.400 m. N ie muec a Nueva Ladina y da iló pona suvier nchin dala stazion a mont de Tschein. Dopro fòvel inò da furné juvier nchin pra l hotel Moseralm y pona inò suvier nchin su sun la Franzin Alm. I atlec ie da iló mo n iede furnei juvier nchin dal hotel Moseralm y inò su nchin pra la stazion a mont Tschein. ...
11 de fauré 2026
Scumenciamënt per l plann raiunel dla Mont de Sëuc
La finamira ie la scunanza y l svilup dla spersa naturela Mont de Sëuc: tuchei ie ades 6.800 etares ti chemuns de Ciastel, Santa Cristina y Sëlva
Te n comunicat stampa dla Provinzia vëniel dit, che »Tla sënta dla Repartizion Natura, Cuntreda y Svilup dl Raion iel nstadì unì dat l start ufiziel per lauré ora l plann raiunel sëuracumenel nuef per la Mont de Sëuc. Reprejentanc di Chemums de Ciastel, Santa Cristina y Sëlva deberieda cun n team nterdiscipliner de esperc à fat pea pra l Kickoff-Meeting ai 27 de jené a Bulsan. Per ntant iel unì prejentà la struturazion dl pruiet, n prim plann de tëmps da tenì ite y i ponc de
relevanza tematica«.
...
Te n comunicat stampa dla Provinzia vëniel dit, che »Tla sënta dla Repartizion Natura, Cuntreda y Svilup dl Raion iel nstadì unì dat l start ufiziel per lauré ora l plann raiunel sëuracumenel nuef per la Mont de Sëuc. Reprejentanc di Chemums de Ciastel, Santa Cristina y Sëlva deberieda cun n team nterdiscipliner de esperc à fat pea pra l Kickoff-Meeting ai 27 de jené a Bulsan. Per ntant iel unì prejentà la struturazion dl pruiet, n prim plann de tëmps da tenì ite y i ponc de
relevanza tematica«.
...
07 de fauré 2026
Ti cialé al’ert y al artejanat da n auter pont de ududa
Tl Museum Gherdëina iel dan otodì unì prejentà na mostra nueva dal titul »Pec de n mond«. La mostra lascia udëi coche chëi de Gherdëina ova liams cun l'ert y la cultura de duta la Europa, ma nce coche i fova mpo liei a n si mond, na vita scëmpla da paur tla Dolomites
Mpuech àl bën fat mel al cuer a ne pudëi nia plu mëter ora vel’ pez che n ova for tan prijà, coche la figures urigineles dla dlieja da Sacun di scultëures Trebinger y Vinatzer o l bel Crist de Val dl 16ejim secul. Ma sce n uel ti fé lerch a velch de nuef, pona muessen datrai nce renunzië a zeche. L ann passà à l Museum naugurà la mostra dla chiena dla Sevi, na mostra nterativa drët garateda ti salamënc ulache l fova dant metù ora scultures y pitures dla tradizion dl ziplé y dl’ert de Gherdëina. ...
Mpuech àl bën fat mel al cuer a ne pudëi nia plu mëter ora vel’ pez che n ova for tan prijà, coche la figures urigineles dla dlieja da Sacun di scultëures Trebinger y Vinatzer o l bel Crist de Val dl 16ejim secul. Ma sce n uel ti fé lerch a velch de nuef, pona muessen datrai nce renunzië a zeche. L ann passà à l Museum naugurà la mostra dla chiena dla Sevi, na mostra nterativa drët garateda ti salamënc ulache l fova dant metù ora scultures y pitures dla tradizion dl ziplé y dl’ert de Gherdëina. ...
07 de fauré 2026
Iel pa miec l smaché o mpo l dé inant?
Davia che la Caritas ne se cruzia nia plu de abiné adum i guanc adurvei, à la Cumenanza raiunela Salten-Scilier sëurantëut chësc servisc per i Chemuns de Gherdëina. On nrescì coche l funziunea, cie che l suzed cun i guanc de segonda man y sce l cunvën
I Chemuns de Gherdëina à fat al savëi che da śën inant vëniel inò abinà adum guant de segonda man. N possa jì a se tò i sac da mëter ite i guanc che n ne n'adrova nia plu ti trëi Chemuns y i costa 2,5 € l un. N possa, coche dant, i dé ju tl Zënter de rezitlaje a Puntives. L vën prià bel de dé ju mé guant, ciauzei y stofs nëc y te na bona cundizion. L guant danejà o scialdi da ledam muessa unì smacà tl refudam de cësa, à fat al savëi i Chemuns.
L ie de velch na bona nutizia, davia che sce n ...
I Chemuns de Gherdëina à fat al savëi che da śën inant vëniel inò abinà adum guant de segonda man. N possa jì a se tò i sac da mëter ite i guanc che n ne n'adrova nia plu ti trëi Chemuns y i costa 2,5 € l un. N possa, coche dant, i dé ju tl Zënter de rezitlaje a Puntives. L vën prià bel de dé ju mé guant, ciauzei y stofs nëc y te na bona cundizion. L guant danejà o scialdi da ledam muessa unì smacà tl refudam de cësa, à fat al savëi i Chemuns.
L ie de velch na bona nutizia, davia che sce n ...
06 de fauré 2026
Mo dodescmile liec per Sudtirol? Prëibel no
L’idea dl assessëur per l turism dla Provinzia de Bulsan, Luis Walcher, de ulëi spënjer mo de n valgun ani l dërt de pudëi fé mo dodescmile liec te raions turistics nueves, ne ti à nia plajù ai respunsabli tl ciamp dl turism de Gherdëina. On audì la minonga dl presidënt de Dolomites/Val Gardena, Christoph Vinatzer
Canche Arnold Schuler fova mo assessëur per l turism te nosta Provinzia fòvel stat bon de druché tres n stop ai liec, dessegur nce ajache da truepa pertes unìvel dit che l nen ie assé. Bele te chëi ani cunesciòven la parola »overtourism«.
Per raions turistics y liec bele udui dant òven dit che i pudova mo i frabiché nchin de setëmber de chëst ann. Śën, puec mënsc dan che ruvon a chësta data, àn capì che feter dodescmile liec ne n’ie te chisc ani nia unic fac, per vel’ gauja che ne savon nia. A ...
05 de fauré 2026
La sëula bedaia olimpica de pudejé dl Sudtirol ...
... ie tla mans de na ex-atleta de S. Cristina. N unëur de Karin Moroder, che à tl 1998 pra i Juesc Olimpics de Nagano venciù na bedaia de bront, iel inier unì inaugurà na tofla nueva dlongia la palestra de S. Cristina
Tl 1998 pra i Juesc Olimpics a Nagano ova Manuela di Centa, Gabriella Paruzzi, Stefania Belmondo y Karin Moroder venciù na bedaia de bront tla stafeta dl'ëiles de pudejé. N gran unëur per la atleta de S. Cristina.
Cun na pitla festa àn inier descurì la tofla nueva dlongia la palestra de S. Cristina, coche testemunianza de chësc gran travert sportif dla ex-atleta de S. Cristina. L ie unit adalerch truepa autoriteies dl Chemun, dl VSS dl Sudtirol, reprejentanc dl Schi Club Gherdëina, ...
Tl 1998 pra i Juesc Olimpics a Nagano ova Manuela di Centa, Gabriella Paruzzi, Stefania Belmondo y Karin Moroder venciù na bedaia de bront tla stafeta dl'ëiles de pudejé. N gran unëur per la atleta de S. Cristina.
Cun na pitla festa àn inier descurì la tofla nueva dlongia la palestra de S. Cristina, coche testemunianza de chësc gran travert sportif dla ex-atleta de S. Cristina. L ie unit adalerch truepa autoriteies dl Chemun, dl VSS dl Sudtirol, reprejentanc dl Schi Club Gherdëina, ...
