- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
26 de auril 2024
Recunescënza al diretëur che va n pension do 23 ani
L diretëur dla Scola de Mujiga de Gherdëina, Vinzenz Senoner, ie jit n pension do 39 ani de atività, de chëi 23 da diretëur. L personal nseniant – y nia mé – ti ie scialdi recunescënt per l lëur fat y i resultac arjonc
Tl 1985 ova Vinzenz Senoner scu- mencià a nsenië tla Scola de Mujiga de Gherdëina, dantaldut l oboe, »si« strumënt. Ai prim de utober dl 2001, do bën dejedot ani, canche l prim diretëur Max Moroder fova jit n pension, àl pià do la ncëria da dire- tëur. Tl prim nseniòvel mo mpue, pona àl lascià per se dé ju defin cun la direzion.
N juebia ai 11 de auril dl 2024, do 39 ani de atività te scola y de chëi 23 da diretëur, à Vinzenz Seno- ner laurà per l ultim di.
L articul ie da ...
Tl 1985 ova Vinzenz Senoner scu- mencià a nsenië tla Scola de Mujiga de Gherdëina, dantaldut l oboe, »si« strumënt. Ai prim de utober dl 2001, do bën dejedot ani, canche l prim diretëur Max Moroder fova jit n pension, àl pià do la ncëria da dire- tëur. Tl prim nseniòvel mo mpue, pona àl lascià per se dé ju defin cun la direzion.
N juebia ai 11 de auril dl 2024, do 39 ani de atività te scola y de chëi 23 da diretëur, à Vinzenz Seno- ner laurà per l ultim di.
L articul ie da ...
25 de auril 2024
»Streda Skasa: 94 dis sun cënt àla butà«
Chëstes la paroles dl respunsabl dl Zënter de Mubiltà de Gherdëina, Martin Resch. La Usc l à ancuntà per rujené de coche la ie jita a śaré la streda Skasa trëi ëura da sëira ntan la sajon turistica da d'inviern. Sce n fajerà l medemo nce d'instà, ie mo da fé ora. I details
Cun l espert ons rujenà de ntardivedes dla curieres, purté inant la mesura tla sajon da d'instà, rundiei y trasport publich. Na sort de puzzle che va bel plan adum. Tòch do tòch vëniel ora l Masterplan per la mubiltà de Gherdëina. Var do var uderons ulache chësc nes purterà.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc de duman vënderdi ai 26 de merz.
Bruno Maruca
Cun l espert ons rujenà de ntardivedes dla curieres, purté inant la mesura tla sajon da d'instà, rundiei y trasport publich. Na sort de puzzle che va bel plan adum. Tòch do tòch vëniel ora l Masterplan per la mubiltà de Gherdëina. Var do var uderons ulache chësc nes purterà.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc de duman vënderdi ai 26 de merz.
Bruno Maruca
24 de auril 2024
Sëlva: scunanza de monumënt per la stala dl luech Col dala Pelda
Te Sëlva vëniel metù sot a scunaza architetonica ndrëta l tublà dl luech da paur Col dala Pelda. Chësc ie unì fat ora dala Jonta provinziela sun pruposta dl Ufize per la scunanza di bëns culturei
L tublà dl luech da paur Col dala Pelda te chemun de Sëlva vën metù sot a scunanza architetonica. Chësc à fat ora, inier ai 23 de auril, la Jonta provinziela sun pruposta dl assessëur cumpetënt per la cultura Philipp Achammer. Danora ova bele atestà l Ufize per la scunanza di bëns culturei che l se trata de n frabicat de nteres culturel. La patrona ova dan puech dit de vester a una cun l cunvenziunamënt provinziel de scunanza architetonica. Sun chëla à la cunservatëura provinziela Karin ...
L tublà dl luech da paur Col dala Pelda te chemun de Sëlva vën metù sot a scunanza architetonica. Chësc à fat ora, inier ai 23 de auril, la Jonta provinziela sun pruposta dl assessëur cumpetënt per la cultura Philipp Achammer. Danora ova bele atestà l Ufize per la scunanza di bëns culturei che l se trata de n frabicat de nteres culturel. La patrona ova dan puech dit de vester a una cun l cunvenziunamënt provinziel de scunanza architetonica. Sun chëla à la cunservatëura provinziela Karin ...
23 de auril 2024
L »David di Donatello« te Gherdëina
Giorgio Moroder pëia do n pest per si meric tl mond dla mujiga
»Nosc« Hansjörg da Scurcià vën premià cun l »David di Donatello«. L sarà ai 3 de mei che puderon ti cialé tla televijion dla Rai, coche l ti unirà dat, tl studio lijender de Cinecittà a Roma. Perdrët ëssen bën pudù ti l dé bele dan ani. Ce bel lecort, vester stat n chëla sëira de dan ot ani sun Plaza de Sant Antone a Urtijëi a scuté su y balé la mujighes de Giorgio, sëuraprò monce cun ël nstës da DJ. Giorgio Moroder, nasciù chisc
dis dan 84 ani, ai 26 d'auril 1940, ie stat l gran piunier tl ...
»Nosc« Hansjörg da Scurcià vën premià cun l »David di Donatello«. L sarà ai 3 de mei che puderon ti cialé tla televijion dla Rai, coche l ti unirà dat, tl studio lijender de Cinecittà a Roma. Perdrët ëssen bën pudù ti l dé bele dan ani. Ce bel lecort, vester stat n chëla sëira de dan ot ani sun Plaza de Sant Antone a Urtijëi a scuté su y balé la mujighes de Giorgio, sëuraprò monce cun ël nstës da DJ. Giorgio Moroder, nasciù chisc
dis dan 84 ani, ai 26 d'auril 1940, ie stat l gran piunier tl ...
21 de auril 2024
Na presidënta nueva per l Cor di Jëuni de Urtijëi
La veles de cunsëi à purtà vel' nuvità tla lia
Lo l cunzert dl aniverser di trënt’ani tla Cësa di Cungresc, che ie stat n gran suzes y nce na ucajion per lecurdé i ciantarins y la ciantarines da dant, à l Cor di Jëuni de Urtijëi urganisà la senteda generela. Do n bon gusté tl local Saut, àn pudù cialé de reviers al’ativiteies dl ann 2023, coche per ejëmpl la jita da d’autonn y l proiet »Cianton«.
N à lità l cunsëi nuef: la presidënta nueva ie...
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc.
Lo l cunzert dl aniverser di trënt’ani tla Cësa di Cungresc, che ie stat n gran suzes y nce na ucajion per lecurdé i ciantarins y la ciantarines da dant, à l Cor di Jëuni de Urtijëi urganisà la senteda generela. Do n bon gusté tl local Saut, àn pudù cialé de reviers al’ativiteies dl ann 2023, coche per ejëmpl la jita da d’autonn y l proiet »Cianton«.
N à lità l cunsëi nuef: la presidënta nueva ie...
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc.
20 de auril 2024
Curs de gherdëina per chi che scumëncia
L curs scumëncia n merdi ai 7 de mei y va inant per sies iedesc
L curs sarà for de merdi y de juebia: n scumëncia ai 07.05., pona ai 9.05, ai 14.05, 16.05, 28.05 y 30.05 dala 18:30 nchin la 20:00 tla biblioteca ladina Anda Malia da Cudan tla Cësa di Ladins a Urtijëi. L curs unirà tenì da David Lardschneider.
Chi che à nteres, possa se nunzië ti mandan na email ala Union di Ladins de Gherdëina a info@ulg. it o cherdan su l numer 0471 796870.
L curs sarà for de merdi y de juebia: n scumëncia ai 07.05., pona ai 9.05, ai 14.05, 16.05, 28.05 y 30.05 dala 18:30 nchin la 20:00 tla biblioteca ladina Anda Malia da Cudan tla Cësa di Ladins a Urtijëi. L curs unirà tenì da David Lardschneider.
Chi che à nteres, possa se nunzië ti mandan na email ala Union di Ladins de Gherdëina a info@ulg. it o cherdan su l numer 0471 796870.
18 de auril 2024
L guant ne muessa nia for vester nuef
L VKE Gherdëina à inò nvià al marcià dl adurvà. N sada de chëst'ena passeda àn pudù vënder y cumpré articuli da d'instà o guant per pitli mutons y mutans, de segonda man. L'azion à for inò suzes
Bele n vënderdi messova duta la jënt che ova velch da dé ca, da vënder, velch che ie povester per si mut o muta unit massa pitl, ma che va mo bën per zachei d'autri, l'ucajion de dé ju guant, y nia mé, te Sala de Chemun de Santa Cristina. Coche Martina Malsiner dl VKE Gherdëina nes à fat al savëi, porta la jënt d'ansciuda gën rodes, caschi per rodes y guant da jì sa mont. Lecurdon che chësc marcià vën nce metù a jì d'autonn, iló abìnen pona sambën de plu cosses per l inviern.
SPM
L articul tla ...
Bele n vënderdi messova duta la jënt che ova velch da dé ca, da vënder, velch che ie povester per si mut o muta unit massa pitl, ma che va mo bën per zachei d'autri, l'ucajion de dé ju guant, y nia mé, te Sala de Chemun de Santa Cristina. Coche Martina Malsiner dl VKE Gherdëina nes à fat al savëi, porta la jënt d'ansciuda gën rodes, caschi per rodes y guant da jì sa mont. Lecurdon che chësc marcià vën nce metù a jì d'autonn, iló abìnen pona sambën de plu cosses per l inviern.
SPM
L articul tla ...
17 de auril 2024
La grupa Nosc Cunfin se damanda inant n referendum
La grupa Nosc Cunfin à tenì na cunferënza stampa a Bulsan, n merdi de chëst'ena. La grupa porta inant cun determinazion la pruposta de n referendum per audì la minonga dla populazion n con' de na scunanza di Plans de Cunfin
Na cunferënza stampa a Bulsan che ie stata na ucajion per la grupa Nosc Cunfin per festejé passa 70.000 firmes a si petizion danter chëles online y chëles sun papier. Rujenon dla petizion urmei plu che cunesciuda per la scunanza di Plans de Cunfin y dla Grupa de Saslonch, che la grupa Nosc Cunfin à nvià via de utober dl ann passà.
La presidënta dla grupa Nosc Cunfin, Heidi Stuffer, se à dit cuntënta dl resultat: «La solidarità y l susteni de sotscrì la petizion nes mplenësc de legrëza y ti son ...
Na cunferënza stampa a Bulsan che ie stata na ucajion per la grupa Nosc Cunfin per festejé passa 70.000 firmes a si petizion danter chëles online y chëles sun papier. Rujenon dla petizion urmei plu che cunesciuda per la scunanza di Plans de Cunfin y dla Grupa de Saslonch, che la grupa Nosc Cunfin à nvià via de utober dl ann passà.
La presidënta dla grupa Nosc Cunfin, Heidi Stuffer, se à dit cuntënta dl resultat: «La solidarità y l susteni de sotscrì la petizion nes mplenësc de legrëza y ti son ...
16 de auril 2024
ITE Urtijëi cun azënt sun l sport: Jonta provinziela auza i cuntribuc
Aldò de na delibera dla Jonta provinziela vëniel auzà la soma che vën paieda ora per uni sculé y uni sculea dl ITE Raetia de Urtijëi cun azënt sun l sport
Tla senteda de ncuei mierculdi ai 16 de auril à la Jonta provinziela deliberà de auzé la soma che vën paieda ora per uni sculé y uni sculea dl ITE Raetia de Urtijëi cun azënt sun l sport.
«L vën ratà che l vede debujën de balanzé ora y auzé l cuntribut che vën paià ora per uni sculé y uni sculea», sotrissea per la scola di luesc ladins l assessëur cumpetënt Daniel Alfreider: «Chësc adeguamënt vën a s'l dé da una na pert ajache dal 2018 incà iel uni ann deplù iscrizions; ntlëuta fòvel unì valivà ...
Tla senteda de ncuei mierculdi ai 16 de auril à la Jonta provinziela deliberà de auzé la soma che vën paieda ora per uni sculé y uni sculea dl ITE Raetia de Urtijëi cun azënt sun l sport.
«L vën ratà che l vede debujën de balanzé ora y auzé l cuntribut che vën paià ora per uni sculé y uni sculea», sotrissea per la scola di luesc ladins l assessëur cumpetënt Daniel Alfreider: «Chësc adeguamënt vën a s'l dé da una na pert ajache dal 2018 incà iel uni ann deplù iscrizions; ntlëuta fòvel unì valivà ...
16 de auril 2024
Na uneranza per Bagozza
Per l merit tl sport da pert de Daniele Bagozza tl'ultima sajon da d'inviern à l atlet giapà na uneranza da pert dl Chemun de Urtijëi
Daniele Bagozza, atlet de snowboard de Urtijëi, à chëst ann fat scialdi na bona sajon da d'inviern arjunjan de bon plazamënc a livel mundiel. Per chësc si merit tl sport ti à l Chemun
de Urtijëi sëurandat na uneranza. »Daniele à fat na sajon da d'inviern scialdi bona, cun sies podesć de ndut, de chisc iel stat cater vëntes«, nscila Janpiere Prugger, assessëur per l sport de Urtijëi, »l dëssa vester velch de bel y da mutivazion per i traverc arjonc dal jëunn da tlo, l ie n sustëni y na lauda«. ...
Daniele Bagozza, atlet de snowboard de Urtijëi, à chëst ann fat scialdi na bona sajon da d'inviern arjunjan de bon plazamënc a livel mundiel. Per chësc si merit tl sport ti à l Chemun
de Urtijëi sëurandat na uneranza. »Daniele à fat na sajon da d'inviern scialdi bona, cun sies podesć de ndut, de chisc iel stat cater vëntes«, nscila Janpiere Prugger, assessëur per l sport de Urtijëi, »l dëssa vester velch de bel y da mutivazion per i traverc arjonc dal jëunn da tlo, l ie n sustëni y na lauda«. ...
16 de auril 2024
L ucel coche funtana de ispirazion
Nstadì iel stat la giaurida dla mostra »Nosc Uciei« tl Tublà da Nives te Sëlva. Natura y ert se anconta
N vënderdi ai 12 de auril iel stat la giaurida dla mostra »Nosc Uciei« tl Tublà da Nives de Sëlva. L ie na mostra metuda a jì tres na cunlaurazion dl Tublà y la Lia Uciei Gherdëina. Da udëi iel lëures desfrënc fac cun materiai y tres mediums desfrënc che va a tuché la tematica dl ucel sibe da n pont de ududa propi mé de estetica y dla reprejentazion realistica dla natura, coche nce da n pont de ududa de critica soziela y l raport danter chisc tieres y la persones. Metù ora àl 14 artisć y ...
N vënderdi ai 12 de auril iel stat la giaurida dla mostra »Nosc Uciei« tl Tublà da Nives de Sëlva. L ie na mostra metuda a jì tres na cunlaurazion dl Tublà y la Lia Uciei Gherdëina. Da udëi iel lëures desfrënc fac cun materiai y tres mediums desfrënc che va a tuché la tematica dl ucel sibe da n pont de ududa propi mé de estetica y dla reprejentazion realistica dla natura, coche nce da n pont de ududa de critica soziela y l raport danter chisc tieres y la persones. Metù ora àl 14 artisć y ...
15 de auril 2024
Cumandant nuef per l Zënter di Carabinieres te Val
N lunesc de chëst'ena ie stat l prim di de servisc per l col. Nicola Bianchi. La Usc l à ancuntà y ti à fat na ntervista
Trëi ani y mez alalongia ie l col. Leonardo Albanesi stat a cë dl Zënter de adestramënt alpin di Carabinieres te Val. Da n lunesc de chëst'ena incà se à chësc mudà: l col. Albanesi ie unì trasferì y mpe de d'ël iel ruvà l col. Nicola Bianchi. Bianchi à cincant'ani, ie nasciù y chersciù su a Roma nchin ai dejedot ani, canche l ie ite tl'Academia di Carabinieres.
Deplù puderëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 19 de auril.
Bruno Maruca
Trëi ani y mez alalongia ie l col. Leonardo Albanesi stat a cë dl Zënter de adestramënt alpin di Carabinieres te Val. Da n lunesc de chëst'ena incà se à chësc mudà: l col. Albanesi ie unì trasferì y mpe de d'ël iel ruvà l col. Nicola Bianchi. Bianchi à cincant'ani, ie nasciù y chersciù su a Roma nchin ai dejedot ani, canche l ie ite tl'Academia di Carabinieres.
Deplù puderëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 19 de auril.
Bruno Maruca
14 de auril 2024
Scunanza di uciei y mantenimënt de na sort mescededa
Da permò iel stat la prima senteda generela dla Lia Uciei de Gherdëina y nce na sëira de nfurmazion a Laion. Deplù tl articul
La Lia Uciei de Gherdëina ne uel nia mé ti purté inant la legrëza ala jënt y l savëi di uciei d'uni sort che ie tlo da nëus o che passa nce te nosta valeda, ma nce dla flora tlo da nëus. La uel dantaldut vester na lia prejënta, che uel ti vester daujin ala populazion canche l ie dumandes n chësc cont. L ie na lia jëuna cun na gran pascion.
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins.
Julia Lardschneider
La Lia Uciei de Gherdëina ne uel nia mé ti purté inant la legrëza ala jënt y l savëi di uciei d'uni sort che ie tlo da nëus o che passa nce te nosta valeda, ma nce dla flora tlo da nëus. La uel dantaldut vester na lia prejënta, che uel ti vester daujin ala populazion canche l ie dumandes n chësc cont. L ie na lia jëuna cun na gran pascion.
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins.
Julia Lardschneider
13 de auril 2024
Stipendium ladin per la lirica dl Steiermark
Nadia Rungger se à merità l stipendium dl Land austriach dedicà ala lirica publicheda tla zaita leterera renumeda »Lichtungen«. Aldò dla giuria »pòrtela (l'autëura, ndr.) pro a na majera autocuscienza dla scena leterera ladina«
Sun ncëira dl presidënt y assessëur per la cultura dl Land Steiermark (tl sudest austriach, ndr.) Christopher Drexler àn dat ora nce chëst ann – coche da tradizion dal 1972 incà, uni ann nchin tl 2011 y pona uni doi ani – doi pesć y doi stipendium letereres. Pra chëst'ultima categuria iel l stipendium leterer y l stipendium de lirica dla zaita »Lichtungen«, na zaita leterera y artistica renumeda cun sënta a Graz. Te chësc articul se cunzentrons propi sun chësc ultim stipendium, ...
Sun ncëira dl presidënt y assessëur per la cultura dl Land Steiermark (tl sudest austriach, ndr.) Christopher Drexler àn dat ora nce chëst ann – coche da tradizion dal 1972 incà, uni ann nchin tl 2011 y pona uni doi ani – doi pesć y doi stipendium letereres. Pra chëst'ultima categuria iel l stipendium leterer y l stipendium de lirica dla zaita »Lichtungen«, na zaita leterera y artistica renumeda cun sënta a Graz. Te chësc articul se cunzentrons propi sun chësc ultim stipendium, ...
12 de auril 2024
N ann de suzes per la Crëusc Blancia de Gherdëina
Cumëmbri y cumëmbres nueves, jëuni y jëunes cun gran mutivazion y n servisc nuef che ti vën pità ala populazion: l 2023 ie stat n ann drët rich de ativiteies per la Crëusc Blancia de Gherdëina
N vënderdi ai 5 de auril à la Crëusc Blancia de Gherdëina tenì la senteda generela te si sënta ta Soplajes. N chësta ucajion se àl abinà truepa jënt: da ulenteres, a dependënc, a sëurastanc dla lia a livel provinziel y autoriteies dla valeda. Do la paroles de salut da pert dl caposezion Georg Windegger, à la senteda riesc scu mencià cun la veles di deleghei. Bernardette Walpoth, Stefan Linder y Oliver Kostner raprejenterà nce chëst ann inò la sezion de Gherdëina a Bulsan.
...
11 de auril 2024
Co fòvel pa a se n jì dala Ladinia tl secul passà?
La storica Luciana Palla à prejentà si liber »Emigrazione dalle Dolomiti nel corso del Novecento« tla Cësa di Ladins a Urtijëi, ulache l ie nce da ti cialé a na mostra che conta mpue l svilup de chësc fenomenn
Giudiché zachei te na maniera negativa mé ajache l ie autramënter, ajache l à n'autra storia dovia, ie zeche vën fat for inò. Śën iel suvënz i migranc che vën dantaldut dai Paejes africans o dal est dl'Europa, ma co fòvela pa canche i ladins fova chëi che messova se n jì da si ncësa? Co fòvela pa canche i ladins univa udui melamënter dai australians ajache i fova »ch'i taliani che ie inò unic tlo ca«? – Ma povester iela pu mo nscila –. Co se sentìven pa canche n messova lascé ...
Giudiché zachei te na maniera negativa mé ajache l ie autramënter, ajache l à n'autra storia dovia, ie zeche vën fat for inò. Śën iel suvënz i migranc che vën dantaldut dai Paejes africans o dal est dl'Europa, ma co fòvela pa canche i ladins fova chëi che messova se n jì da si ncësa? Co fòvela pa canche i ladins univa udui melamënter dai australians ajache i fova »ch'i taliani che ie inò unic tlo ca«? – Ma povester iela pu mo nscila –. Co se sentìven pa canche n messova lascé ...
11 de auril 2024
Genereles dla Lies dl Turism: ghesć nternaziunei y problems de auti
La trëi Lies dl Turism de Gherdëina à riesc do la sajon da d'inviern nvià si cumëmbri ala sentedes genereles. L turism va drët bën, i seniëures vën for plu nternaziunei y sta nce do la rata manco giut cun cunseguënzes nce per l muvimënt di auti
Sce n tol demez i ani dla pandemia, pona vëijen che bele da truep ani incà vàla for mé suvier, feter uni ann scrìjen n record, la zifres ne mënt nia, l turism ie l motor dla valeda, for plu seniëures vën te Gherdëina y la sajons vën nce for plu longes.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc de duman vënderdi ai 12 de auril.
SPM
Sce n tol demez i ani dla pandemia, pona vëijen che bele da truep ani incà vàla for mé suvier, feter uni ann scrìjen n record, la zifres ne mënt nia, l turism ie l motor dla valeda, for plu seniëures vën te Gherdëina y la sajons vën nce for plu longes.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc de duman vënderdi ai 12 de auril.
SPM
10 de auril 2024
N miëur priesc cun la Val Gardena Club Card
Na scumenciadiva dla Lies dl Turism dla valeda: na cherta per duta la jënt residënta te Gherdëina y i y la cunlauradëures dl'ativiteies partner. Tl articul ve spiegons la funzion, l custimënt, la reduzions de priesc, ulà abiné i partner y d'autri details mpurtanc per ntënder chësta nuvità tla vita economica y soziela dla valeda
Na cherta per ti vester ai priejes tan auc. Chësta ie la finalità dla Val Gardena Club Card, ideéda da Dolomites Val Gardena cun la trëi Lies dl Turism y che à coche partner i trëi Chemuns dla valeda y la fra zions ladines dl Chemun de Ciastel. Na cherta che dà l dërt de giapé n miëur priesc per bëns y servijes desvalifs, che ve purteron dant te chësc articul, deberieda cun d’autri details.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 12 de ...
Na cherta per ti vester ai priejes tan auc. Chësta ie la finalità dla Val Gardena Club Card, ideéda da Dolomites Val Gardena cun la trëi Lies dl Turism y che à coche partner i trëi Chemuns dla valeda y la fra zions ladines dl Chemun de Ciastel. Na cherta che dà l dërt de giapé n miëur priesc per bëns y servijes desvalifs, che ve purteron dant te chësc articul, deberieda cun d’autri details.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 12 de ...
10 de auril 2024
La ie fineda: ma dant mo mpue de festa
L ie stat la garejeda Spring Race, la Festa dla Loca y la festa te Sëlva pra l puent de Col da Mulin. Festes che ie urmei bele cunesciudes te valeda, ma che à for inò n gran suzes
La sajon da d'inviern y dl jì cun i schi ie jita a piz n sada y dumënia dl'ena passeda. Per finé via mo cun n drë' druch y na drëta blëita iel tla valeda mo stat vel' manifestazion ulache n à mo n iede pudù se lascé ora l mat pra garejedes y mujiga dal vif.
Julia Lardschneider
L articul tla edizion nueva de n vënderdi ai 12 de auril de La Usc di Ladins.
La sajon da d'inviern y dl jì cun i schi ie jita a piz n sada y dumënia dl'ena passeda. Per finé via mo cun n drë' druch y na drëta blëita iel tla valeda mo stat vel' manifestazion ulache n à mo n iede pudù se lascé ora l mat pra garejedes y mujiga dal vif.
Julia Lardschneider
L articul tla edizion nueva de n vënderdi ai 12 de auril de La Usc di Ladins.
09 de auril 2024
Papier blanch cun skateboard y mujiga punk
Tla sënta dla Lia Mostra d'Ert se àl ancuntà apasciunei y apasciunedes de skateboard y mujiga punk, coche nce vel' un y una che ie passà per l bunder. Leprò iel nce na mostra che nvieia la jënt a lascé ora la criatività: per chi che passa iel leteralmënter papier blanch
»C'è carta bianca«: l inuem dla mostra dla Lia Mostra d'Ert dij bele truep de chëla che ie la finamira y la filosofia dla scumenciadiva. Tla sënta dla lia a Urtijëi iel da n sada passeda incà – per duta l'ena y mo duman sada per l ultimo di – n gran papier blanch su per mur, per ti dé l mesun a chi che passa y chi che uel de lascé ora la criatività, la emu zions, i sentimënc, la ueia de comuniché – cun l mond o cun na persona singula y spezifica. Do n valguna ëura fòvel bele...
...
»C'è carta bianca«: l inuem dla mostra dla Lia Mostra d'Ert dij bele truep de chëla che ie la finamira y la filosofia dla scumenciadiva. Tla sënta dla lia a Urtijëi iel da n sada passeda incà – per duta l'ena y mo duman sada per l ultimo di – n gran papier blanch su per mur, per ti dé l mesun a chi che passa y chi che uel de lascé ora la criatività, la emu zions, i sentimënc, la ueia de comuniché – cun l mond o cun na persona singula y spezifica. Do n valguna ëura fòvel bele...
...
