- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
22 de mei 2026
Chësta fova la sajon dl FC Gherdëina tla Ezelënza
L FC Gherdëina toma, do na sajon tl campiunat de Ezelënza, inò ju tla liga provinziela. N sada de chëst'ena passeda àn finà via la sajon cun na festa. On ulù s'la ciaculé cun Peter Rabanser, presidënt dl club y Renè Rella, trainer dla prima scuadra
Dan dodesc mënsc iel suzedù chël che povester deguni ne se ëssa aspità. L FC Gherdëina, che fova permò tl 2022 ruvà su tla prima categuria y l ann do, tl 2023, tla Prumozion, ova tres chël che n fova ruvei segondi pudù se bater cun i segondi dl Trentin. Chësc juech òven venciù y n pudova nscila fé mo n var plu insù, te na liga ulache deguna scuadra de Gherdëina ne fova mei stata. Śën, dodesc mënsc do, àn udù che l var fova povester propi massa grant. Ma, uni bedaia à doi pertes y sce da ...
Dan dodesc mënsc iel suzedù chël che povester deguni ne se ëssa aspità. L FC Gherdëina, che fova permò tl 2022 ruvà su tla prima categuria y l ann do, tl 2023, tla Prumozion, ova tres chël che n fova ruvei segondi pudù se bater cun i segondi dl Trentin. Chësc juech òven venciù y n pudova nscila fé mo n var plu insù, te na liga ulache deguna scuadra de Gherdëina ne fova mei stata. Śën, dodesc mënsc do, àn udù che l var fova povester propi massa grant. Ma, uni bedaia à doi pertes y sce da ...
22 de mei 2026
Danterëures a scuté su stories sun l'ega
Dal Bodensee al festival dl'ega de Persenon: on rujenà cun la autëura Nadia Rungger che à ultimamënter fat pea pra de plu scumenciadives letereres tl Südtirol y oradecà
Pec letereres te trëi rujenedes - talian, tudësch y monce ladin - che conta dl’ega, dl mer y di ruves ie stac i prutagonisć ai prims de mei sun l Bodensee de na scumenciadiva particulera. A Bregenz à n valgun scritëures dla Lia di Autores dl Südtirol pudù liejer dant sun na berca. L à nce fat pea autores di Paejes Tudësc y dl’Austria. Nce doi artistes de Gherdëina à tëut pert pra chësta manifestazion leterera sun l’ega: Irene Moroder de Urtijëi y Nadia Rungger de Puntives.
“L fova na beliscima ...
Pec letereres te trëi rujenedes - talian, tudësch y monce ladin - che conta dl’ega, dl mer y di ruves ie stac i prutagonisć ai prims de mei sun l Bodensee de na scumenciadiva particulera. A Bregenz à n valgun scritëures dla Lia di Autores dl Südtirol pudù liejer dant sun na berca. L à nce fat pea autores di Paejes Tudësc y dl’Austria. Nce doi artistes de Gherdëina à tëut pert pra chësta manifestazion leterera sun l’ega: Irene Moroder de Urtijëi y Nadia Rungger de Puntives.
“L fova na beliscima ...
22 de mei 2026
Sies dejeneies de teater
Sessant'ani de storia per la lia culturela, che à sun l program n ann rich de atività propi per la ucajion. N l fin dl'ena dan doi enes àn nce fat la jita da d'ansciuda, y chël te na destinazion mpue “alternativa”
Na lia viva y dinamica: de chësc rejona l presidënt Igor Demetz cun stolz. La Lia dl Teater de Sëlva cumplësc chëst ann sessant'ani, y nce sce la gran festa sarà d'autonn, àn bele scumencià a festejé mpue. Per l iubileum uelen avëi n ann mpue plu atif che scenó: de merz iesen bele jic cun i schi, dan doi enes àn fat la jita da d'ansciuda, de juni o de setëmber jiràn sa mont de gra ala urganisazion de Wolfi Mussner, d'autonn saràl sambën da pudëi jì a ti cialé al gran teater tradiziunel y de ...
Na lia viva y dinamica: de chësc rejona l presidënt Igor Demetz cun stolz. La Lia dl Teater de Sëlva cumplësc chëst ann sessant'ani, y nce sce la gran festa sarà d'autonn, àn bele scumencià a festejé mpue. Per l iubileum uelen avëi n ann mpue plu atif che scenó: de merz iesen bele jic cun i schi, dan doi enes àn fat la jita da d'ansciuda, de juni o de setëmber jiràn sa mont de gra ala urganisazion de Wolfi Mussner, d'autonn saràl sambën da pudëi jì a ti cialé al gran teater tradiziunel y de ...
21 de mei 2026
I Destudafuech de Urtijëi festejea si 150 ani
Truep se à mudà te chisc ani, mé zeche nia: la ueia de ulëi judé l proscim. Pra na blòta festa àn ulù lecurdé l gran mpëni de cënc y cënc destudafuech che à fat la storia de chisc 150 ani
Uni uem dajova y dà ca si tëmp liede per fé velch de bon, velch de utl per duta la cumenanza. Dantaldut ti ultims 50 ani se à chësc lëur de ulentariat mudà dassënn. Coche dij si inuem, destudovi zacan plucheauter mé fuesc. Al didancuei se tràtel plu de na grupa de ulenteres che pieta servijes d’uni sort.
I vën cherdei canche n auto fir ora de streda, canche n lift se fërma, canche l ie uele o penzin tl’ega de ruf, canche l ie da jì a crì na persona, canche l vën ju na smueia y ...
Uni uem dajova y dà ca si tëmp liede per fé velch de bon, velch de utl per duta la cumenanza. Dantaldut ti ultims 50 ani se à chësc lëur de ulentariat mudà dassënn. Coche dij si inuem, destudovi zacan plucheauter mé fuesc. Al didancuei se tràtel plu de na grupa de ulenteres che pieta servijes d’uni sort.
I vën cherdei canche n auto fir ora de streda, canche n lift se fërma, canche l ie uele o penzin tl’ega de ruf, canche l ie da jì a crì na persona, canche l vën ju na smueia y ...
21 de mei 2026
De pitli artejans y de pitla artejanes
N sada passeda iel a Urtijëi stat doi de blòta scumenciadives per mutons y mutans che ie gën creatifs: la lia La Vëta à nvià nëinesc y aves a lauré cun si nepoc te berstot y l Vke Gherdëina à metù a jì n curs de cujì
“I nëinesc ova tan na legrëza a mustré coche n fej, che i ne ti lasciova belau nia fé ai mutons”, s’la rij Aron Demetz, presidënt dla lia La Vëta, canche l me conta de coche la ie jita n sada danmesdì tla berstot da Doss a Urtijëi. Aves y nëinesc à deberieda cun si nepoc y nepotes dessenià, mudelà y ziplà. N pudova fé cie che n ulova y adurvé duta la massaria che ie da garat te berstot.
“L ie l prim iede che on fat vel’ da de tel, plucheauter per mëter adum doi generazions: de majeri y scialdi ...
“I nëinesc ova tan na legrëza a mustré coche n fej, che i ne ti lasciova belau nia fé ai mutons”, s’la rij Aron Demetz, presidënt dla lia La Vëta, canche l me conta de coche la ie jita n sada danmesdì tla berstot da Doss a Urtijëi. Aves y nëinesc à deberieda cun si nepoc y nepotes dessenià, mudelà y ziplà. N pudova fé cie che n ulova y adurvé duta la massaria che ie da garat te berstot.
“L ie l prim iede che on fat vel’ da de tel, plucheauter per mëter adum doi generazions: de majeri y scialdi ...
20 de mei 2026
24 ëura de servisc
La sezion dla junanza dla Crëusc Blancia à fat n servisc che à durà vintcater ëura, cun simulazions de ntervënc desfrënc
Uni doi ani vëniel a s'l dé l'ucajion per i jëuni y la jëunes dla sezion dla junanza dla Crëusc Blancia de lauré 24 ëura y fé ntervënc desfrënc. L se trata de na scumenciadiva dla Provinzia, che ie unida fata per l prim iede tl 2014. La sezions singules mët pona a jì velch y te si valeda o luech.
"La grupes di jëuni va dai 13 ani nchin ai 21 ani, ma n ne lëura nia coche i "granc". Uni doi enes se ancónten de sada domesdì per fé eserzitazions y furmazions de prim aiut y n fej nce juesc o ...
Uni doi ani vëniel a s'l dé l'ucajion per i jëuni y la jëunes dla sezion dla junanza dla Crëusc Blancia de lauré 24 ëura y fé ntervënc desfrënc. L se trata de na scumenciadiva dla Provinzia, che ie unida fata per l prim iede tl 2014. La sezions singules mët pona a jì velch y te si valeda o luech.
"La grupes di jëuni va dai 13 ani nchin ai 21 ani, ma n ne lëura nia coche i "granc". Uni doi enes se ancónten de sada domesdì per fé eserzitazions y furmazions de prim aiut y n fej nce juesc o ...
19 de mei 2026
Na fufula macabra
I carabiniers dla Stazion de Sëlva à cun n suzes purtà a bon fin n'atività de nrescida, dajan sëura na trapulona
I carabiniers dla Cumpanìa de Urtijëi ti à mandà n comunicat stampa a La Usc n con' de na fufula de scioldi. Te chësc iel scrit: "L plann macaber ie unì fat da n'ëila de 53 ani cun la residënza tl Venet, ti fajans danns a na ex-colega de Gherdëina, cun chëla che la à laurà te na strutura de albierch ti ani passei.
Danter fauré y merz 2026, se nuzan cun gran savëi di sistems de messajes, ti àla fat crëier ala vitima, che si muta - che aspieta -, fossa ala fin de si vita te na tlinica tla ...
I carabiniers dla Cumpanìa de Urtijëi ti à mandà n comunicat stampa a La Usc n con' de na fufula de scioldi. Te chësc iel scrit: "L plann macaber ie unì fat da n'ëila de 53 ani cun la residënza tl Venet, ti fajans danns a na ex-colega de Gherdëina, cun chëla che la à laurà te na strutura de albierch ti ani passei.
Danter fauré y merz 2026, se nuzan cun gran savëi di sistems de messajes, ti àla fat crëier ala vitima, che si muta - che aspieta -, fossa ala fin de si vita te na tlinica tla ...
19 de mei 2026
L mond di puenc
"Flotte Brücken", n pruiet tl ciamp dla tecnologia per la scolines y la scoles primeres dla valedes de Gherdëina y dla Val Badia
Do l pruiet "Flotte Flitzer" iel te chëst ann de scola 2025/26 unì pensà de pité n auter argumënt tl ciamp dla tecnologia: "Flotte Brücken".
Truep mutons y truepa mutans dla scolines y dla scoles primeres de Gherdëina y dla Val Badia ti ie jic permez a chësta tematica te manieres desfrëntes: I ie jic a crì y a ti cialé ai puenc che ie da udëi te si luech o à fat nrescides sun i puenc che ie sun dut l mont ti cialan ala lunghëza y al’autëza ma nce a coche la costruzion ie fata. Pona fòvel ...
Do l pruiet "Flotte Flitzer" iel te chëst ann de scola 2025/26 unì pensà de pité n auter argumënt tl ciamp dla tecnologia: "Flotte Brücken".
Truep mutons y truepa mutans dla scolines y dla scoles primeres de Gherdëina y dla Val Badia ti ie jic permez a chësta tematica te manieres desfrëntes: I ie jic a crì y a ti cialé ai puenc che ie da udëi te si luech o à fat nrescides sun i puenc che ie sun dut l mont ti cialan ala lunghëza y al’autëza ma nce a coche la costruzion ie fata. Pona fòvel ...
19 de mei 2026
N di de storia, cultura y devertimënt
N dumënia ai 17 de mei iel stat l di nternaziunel di museums. L Museum Gherdëina y la Biblioteca ladina à n dumënia giaurì la portes per duc
La tematica de chëst ann dl cumité ICOM, ie »Museums uniting a divided world«,- museums lieia n mond despartì-, mët tl zënter la forza dl museum coche luegia de dialogh, cumprenscion y coejion tla sozietà.
Deberieda cun la Biblioteca ladina dla Union di Ladins de Gherdëina, ti iel unì pità ai:la vijitadëures n prugram rich, n dumënia ai 17 de mei: da uni ëura iel stat vijites menedes cun esperc y espertes tla sezions desfrëntes, na »crissa dl tesor« nterativa per duta la familia y ativiteies ...
La tematica de chëst ann dl cumité ICOM, ie »Museums uniting a divided world«,- museums lieia n mond despartì-, mët tl zënter la forza dl museum coche luegia de dialogh, cumprenscion y coejion tla sozietà.
Deberieda cun la Biblioteca ladina dla Union di Ladins de Gherdëina, ti iel unì pità ai:la vijitadëures n prugram rich, n dumënia ai 17 de mei: da uni ëura iel stat vijites menedes cun esperc y espertes tla sezions desfrëntes, na »crissa dl tesor« nterativa per duta la familia y ativiteies ...
19 de mei 2026
25 ani de MIDAS y nce La Usc ie leprò
L'Assoziazion Europa te zaites de mendranza y rujenedes regiuneles, MIDAS, à fat si nduneda generela a Bulsan dai 14 nchin ai 17 de mei. L se à abinà repejentanc y reprejentantes di media de mendranza de rujeneda de duta Europa
MIDAS ie unì metù su tl ann 2001 y l fej pert 29 media de mendranza y de rujeneda regiunela - mo plu avisa de 12 paejes desfrënc y 13 rujenedes desfrëntes. Chëst ann àla festejà si iubileum di 25 ani. Da coche l ie unì spiegà uel "l'assoziazion fé retlam per cunlaurazions de rujenedes de mendranza y media tres cunferënzes, barat de jurnalisć, pruiec y de lëur de sensiblisazion y sustëni a livel europeich".
Da chëst ann incà iel nce La Usc leprò.
MIDAS ie unì metù su tl ann 2001 y l fej pert 29 media de mendranza y de rujeneda regiunela - mo plu avisa de 12 paejes desfrënc y 13 rujenedes desfrëntes. Chëst ann àla festejà si iubileum di 25 ani. Da coche l ie unì spiegà uel "l'assoziazion fé retlam per cunlaurazions de rujenedes de mendranza y media tres cunferënzes, barat de jurnalisć, pruiec y de lëur de sensiblisazion y sustëni a livel europeich".
Da chëst ann incà iel nce La Usc leprò.
Dut l articul pudëis liejer ...
16 de mei 2026
San Flurian te Sëlva
I Destudafuech à festejà l di de si sant patron. La lia à partì ora uneranzes
N sada ai 9 de mei à i Destudafuech de Sëlva zelebrà l di de si sant patron, San Flurian.
N con’ de chësta ucajion iel unì dit na santa mëssa, ulache l à sunà la Mujiga dl luech. N chël di da sëira à la lia festejà te si local, tla sala di destudafuech, ulache n à partì ora uneranzes.
A chi che n ti à dat l'uneranzes, pudëis liejer do tl articul che ie da abiné tla edizion atuela de La Usc.
Julia Lardschneider
N sada ai 9 de mei à i Destudafuech de Sëlva zelebrà l di de si sant patron, San Flurian.
N con’ de chësta ucajion iel unì dit na santa mëssa, ulache l à sunà la Mujiga dl luech. N chël di da sëira à la lia festejà te si local, tla sala di destudafuech, ulache n à partì ora uneranzes.
A chi che n ti à dat l'uneranzes, pudëis liejer do tl articul che ie da abiné tla edizion atuela de La Usc.
Julia Lardschneider
15 de mei 2026
Chertes da apusté danora y chëi da tlo pa?
On rujenà cun Jasmin Runggaldier dla furnadoia de Secëda n cont de n valguna nuviteies che reverda chi che uel furné da Urtijëi sun Secëda cun i mplanc portamont
Chësc instà puderàn apusté online la chertes dla furnadoia de Secëda y se crì ora avisa l di y l’ëura da chëla che n uel furné su. La furnadoia spera nscila de pudëi avisé n pue’ la cumpëida di vijitadëures y fé a na maniera, che nia duc ruve dala medema ëura y che i se spartësce su n pue’ via per dut l dit. L ie nce vel’ nuvità per chëi da tlo, che giapa de miëur priejes, ma la sozietà ne fej nia plu pea pra la cherta da d’instà dl cunsorz Dolomiti Superski. On rujenà cun Jasmin Runggaldier ...
Chësc instà puderàn apusté online la chertes dla furnadoia de Secëda y se crì ora avisa l di y l’ëura da chëla che n uel furné su. La furnadoia spera nscila de pudëi avisé n pue’ la cumpëida di vijitadëures y fé a na maniera, che nia duc ruve dala medema ëura y che i se spartësce su n pue’ via per dut l dit. L ie nce vel’ nuvità per chëi da tlo, che giapa de miëur priejes, ma la sozietà ne fej nia plu pea pra la cherta da d’instà dl cunsorz Dolomiti Superski. On rujenà cun Jasmin Runggaldier ...
15 de mei 2026
L puent te Sëlva dl pruiet Rodaval
A ce pont che n ie pra chësta nfrastrutura nueva nes à cuntà l assessëur per la stredes de Sëlva y l vize-sëurastant dla Cumenanza raiunela Salten-Scilier
Bele da n valguna enes incà ie la streda prinzipela danter Dorives y l raion dl Medel te Sëlva śareda per l trafich, davia che n ie tl lëur de fé su l puent nuef de Rodaval.
L assessëur per la stredes de Sëlva, Alex Perathoner, à dit n con’ de chësc: »N lunesc ai 11 de mei àn metù su l..."
Bele da n valguna enes incà ie la streda prinzipela danter Dorives y l raion dl Medel te Sëlva śareda per l trafich, davia che n ie tl lëur de fé su l puent nuef de Rodaval.
L assessëur per la stredes de Sëlva, Alex Perathoner, à dit n con’ de chësc: »N lunesc ai 11 de mei àn metù su l..."
Dut l articul pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc.
Julia Lardschneider
Julia Lardschneider
14 de mei 2026
Hotspot Secëda? Nscila uelen fé
La grupa de lëur che se à ancutà per capì co fé cun la gran cumpëida de persones che uel di per di jì sun Secëda a ti fé na fotografia ala Fermedes, à mandà n comunicat stampa n cont de na regulamentazion nueva per avisé i vijitadëures
"Tl cheder de na cunlaurazion nteristituziunela iel unì laurà ora ideies per manejé te na maniera plu sustenibla la gran cumpëida de vijitadëures che uel furné sun Secëda, cumpëida che ie da ann a ann for unida majera y majera. Na grupa de lëur metuda su aposta cun reprejentanc di Chemuns de Urtijëi y de Santa Cristina, dla furnadoia de Secëda, dla Lies dl Turism y dla IDM de Südtirol y cun a cë l Zënter de Mubiltà de Gherdëina, se à tëut su chësta ndesfideda nia saurida.
Dut ie muet do la ...
"Tl cheder de na cunlaurazion nteristituziunela iel unì laurà ora ideies per manejé te na maniera plu sustenibla la gran cumpëida de vijitadëures che uel furné sun Secëda, cumpëida che ie da ann a ann for unida majera y majera. Na grupa de lëur metuda su aposta cun reprejentanc di Chemuns de Urtijëi y de Santa Cristina, dla furnadoia de Secëda, dla Lies dl Turism y dla IDM de Südtirol y cun a cë l Zënter de Mubiltà de Gherdëina, se à tëut su chësta ndesfideda nia saurida.
Dut ie muet do la ...
13 de mei 2026
Ce bel di y ce emozion
La Mujiga de Urtijëi à ala fin de auril fat pea pra n cuncors de mujiga a Toblach. N à arjont l plu ponc de duc tla categuria C
La ueia de pudëi suné n iede tla sala de cunzerc “Gustav Mahler” a Toblach, tan cunesciuda y prijeda, fova granda. Perchël ne n’àn nia pesimà, canche n à audì che la Lia dla Mujighes dl raion de Puster mët propi iló a jì n cuncors per Mujighes dl Südtirol. La Mujiga de Urtijëi se à riesc scrit ite y mparà ite doi pec da purté dant dan la giuria nternaziunela dl cuncors. Un n pez fova dat dant, l se tratova dl pez ...
Elisabeth Kostner
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n ...
La ueia de pudëi suné n iede tla sala de cunzerc “Gustav Mahler” a Toblach, tan cunesciuda y prijeda, fova granda. Perchël ne n’àn nia pesimà, canche n à audì che la Lia dla Mujighes dl raion de Puster mët propi iló a jì n cuncors per Mujighes dl Südtirol. La Mujiga de Urtijëi se à riesc scrit ite y mparà ite doi pec da purté dant dan la giuria nternaziunela dl cuncors. Un n pez fova dat dant, l se tratova dl pez ...
Elisabeth Kostner
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n ...
13 de mei 2026
Per mami
La Schiera Junila de Urtijëi à n ucajion dl di dl’oma fat doi teatri
Chësc teater vën urmei bele dai ani incà fat n chësta ucajion mpurtanta, l di dl’oma, che ie stat n dumënia ai 10 de mei. La reprejentazions àn fat ai 9 de mei dala ot da sëira y una ai 10 de mei dala sies domesdì.
Cun la proes à la Schiera Junila scumencià de merz. Sofia Tomada dla Schiera Junila de Urtijëi nes à cuntà deplù.
Julia Lardschneider
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 15 de mei.
Chësc teater vën urmei bele dai ani incà fat n chësta ucajion mpurtanta, l di dl’oma, che ie stat n dumënia ai 10 de mei. La reprejentazions àn fat ai 9 de mei dala ot da sëira y una ai 10 de mei dala sies domesdì.
Cun la proes à la Schiera Junila scumencià de merz. Sofia Tomada dla Schiera Junila de Urtijëi nes à cuntà deplù.
Julia Lardschneider
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 15 de mei.
09 de mei 2026
Furné sun Mastlé: la lizënza féjen da moinla online
L Cunsëi de Chemun de S. Cristina à abù senteda n merdi dl'ena passeda: n à rujenà de bilanz, de n sistem nuef per i auti y mesuns che furnea sun Mastlé, dl raion de espanscion Pradel y dl troi da jì a pe ora Scimenon
La senteda à scumencià cun l’apruvazion dl cont de fin per l ann finanzier 2025, cont che n se à stentà a fé davia che l ti mancia al Chemun de S. Cristina cunlauradëures tla cuntabltà. L cont ie unì dat pro cun 12 cunselieres a una y una na cunseliera de contra.
L Cunsëi de Chemun à nce dat pro na variazion al bilanz 2026-2028, danter auter àn metù da na pert na soma per na valutazion de tant che custëssa la despuscion de na spersa ora Mulin da Coi, ulache n ulëssa tl daunì ...
La senteda à scumencià cun l’apruvazion dl cont de fin per l ann finanzier 2025, cont che n se à stentà a fé davia che l ti mancia al Chemun de S. Cristina cunlauradëures tla cuntabltà. L cont ie unì dat pro cun 12 cunselieres a una y una na cunseliera de contra.
L Cunsëi de Chemun à nce dat pro na variazion al bilanz 2026-2028, danter auter àn metù da na pert na soma per na valutazion de tant che custëssa la despuscion de na spersa ora Mulin da Coi, ulache n ulëssa tl daunì ...
08 de mei 2026
Sa Puzé un di plu biei armënc de nosc raion
N dumënia ai 26 de auril iel a Olaneres stat na mostra de bestiam. I paures de Gherdëina à fat pea cun sies vaces y à venciù set pesć
Ntëur a n novanta armënc dl raion dla Val d’Isarch, de Ciastel y da Sterzing nchin al Prëner ie unic cris ora per la mostra de bestiam a Olaneres, n dumënia ai 26 de auril. Danter chisc nen fòvel nce sies de Gherdëina: trëi armënc da taces de Herbert Insam de Parulëta (S. Cristina), n armënt da taces de Gabriel Moroder da Resciesa (Urtijëi), n armënt da taces de Martin Senoner da Puzé (S. Cristina) y n armënt dla raza Sprinzen de Elmar Rabanser da Tiscion (Urtijëi). La manifestazion vën ...
Ntëur a n novanta armënc dl raion dla Val d’Isarch, de Ciastel y da Sterzing nchin al Prëner ie unic cris ora per la mostra de bestiam a Olaneres, n dumënia ai 26 de auril. Danter chisc nen fòvel nce sies de Gherdëina: trëi armënc da taces de Herbert Insam de Parulëta (S. Cristina), n armënt da taces de Gabriel Moroder da Resciesa (Urtijëi), n armënt da taces de Martin Senoner da Puzé (S. Cristina) y n armënt dla raza Sprinzen de Elmar Rabanser da Tiscion (Urtijëi). La manifestazion vën ...
08 de mei 2026
Gran paruda cun de bela trohtes
Cun i prims dis de bon ciaut scumëncel inò la sajon dla trohtes. Nstadì à la lia Guanc dala Gherdëina de Urtijëi tenì si senteda generela. Chësc instà meteràn dant l auter a jì de plu manifestazions deberieda cun la Lia de Turism
Coche pra uni senteda generela iel nce n chësta dla lia Guant dala Gherdëina stata na ucajion per cialé de reviers al ann passà lecurdan mo n iede duta la manifestazions ulache n ova fat pea; la presidënta Patrizia Crepaz à nce purtà dant cie che n ulerà fé chësc instà. L ann passà àn, nscila la sëurastanta, pudù cumpedé pra uni manifestazion danter 35 y 45 cumëmbri cun la troht, na bela cumpëida che crësc da ann a ann.
SPM
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n ...
Coche pra uni senteda generela iel nce n chësta dla lia Guant dala Gherdëina stata na ucajion per cialé de reviers al ann passà lecurdan mo n iede duta la manifestazions ulache n ova fat pea; la presidënta Patrizia Crepaz à nce purtà dant cie che n ulerà fé chësc instà. L ann passà àn, nscila la sëurastanta, pudù cumpedé pra uni manifestazion danter 35 y 45 cumëmbri cun la troht, na bela cumpëida che crësc da ann a ann.
SPM
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n ...
08 de mei 2026
N mëns bel y ciaut
Tëmp y temperatures ntan l mëns de auril te Sëlva a 1.595 metri
Tl mëns de auril ie stat plu ciaut che chël dl ann passà cun 6,98°C degreies de mesaria, tl 2025 fòvel na mesaria de 5,78° degreies. Chësc ie bën 1,20 °C de sëura ala temperatura dl mëns de auril dl ann passà – ma for mo passa 2,95 °C sëura la mesaria di ultims 45 ani. L di plu frëit éi muserà ai 1. dl mëns cun na mesaria de -0,17 °C y na minima for n chël di de -7,50°.
Coche ie stat l tëmp de auril pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 8 de mei.
Tl mëns de auril ie stat plu ciaut che chël dl ann passà cun 6,98°C degreies de mesaria, tl 2025 fòvel na mesaria de 5,78° degreies. Chësc ie bën 1,20 °C de sëura ala temperatura dl mëns de auril dl ann passà – ma for mo passa 2,95 °C sëura la mesaria di ultims 45 ani. L di plu frëit éi muserà ai 1. dl mëns cun na mesaria de -0,17 °C y na minima for n chël di de -7,50°.
Coche ie stat l tëmp de auril pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 8 de mei.
