- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
14 de merz 2026
Gran suzes pra l turnoi de Catan
N sada ai 7 de merz ie uni a s’l dé per l prim iede n turnoi de »Siedler von Catan« te Gherdëina. Bën 31 jugadëures da dlonch caprò a fat pea pra chësta manifestazion
Dut ie nasciù da na cunlaurazion danter la lies Trix, che a coordinà dut, la lia Dinx de Bulsan che à menà tres l turnoi y la NJG che à metù a despusizion la sala y se à cruzià de curì la fam y la sëit di partezipanc.
Sun uniuna dla ot mëises ie, ntant l domesdi, unides fates trëi partides de al mascimo una n’ëura. Ala fin ie unic premià chi che che à abinà adum plu vëntes. Chisc possa nscila fé pea pra la fineles de Catan a Persenon ai 14 de merz.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion atuela ...
Dut ie nasciù da na cunlaurazion danter la lies Trix, che a coordinà dut, la lia Dinx de Bulsan che à menà tres l turnoi y la NJG che à metù a despusizion la sala y se à cruzià de curì la fam y la sëit di partezipanc.
Sun uniuna dla ot mëises ie, ntant l domesdi, unides fates trëi partides de al mascimo una n’ëura. Ala fin ie unic premià chi che che à abinà adum plu vëntes. Chisc possa nscila fé pea pra la fineles de Catan a Persenon ai 14 de merz.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion atuela ...
13 de merz 2026
Na garejeda de schi per festejé l di dl’ëila
L »Dolomites Dirndl Ski Day« ie bele ruvà a si cuarta edizion. Chëst ann àn inò festejà sun Mont de Sëuc y tl medemo tëmp àn nce fat velch de bon. 1.525 euro ti ie jic ala GEA che se bat contra la viulënza sun l’ëiles y mëina na cësa per ëiles a Bulsan
La Lia dl Turism de Uritjëi mët uni ann a jì na blòta manifestazion per y cun l’ëiles, sambën for l di dl’ëila, ai ot de merz. Un n ann vën chësta manifestazion metuda a jì sun Secëda, un n ann sun Mont de Sëuc.
Chëst ann fòven inò pra la utia Sanon ulache bën 80 ëiles à fat pea pra na garejeda de schi de slalom lerch paralel y pra n juech cun i dei che à turendà ju la garejeda, ti dajan a dutes mo n iede l mesun de fé vel’ var inant o nce de reviers te tlassifica. Sambën ne fova nia la ...
La Lia dl Turism de Uritjëi mët uni ann a jì na blòta manifestazion per y cun l’ëiles, sambën for l di dl’ëila, ai ot de merz. Un n ann vën chësta manifestazion metuda a jì sun Secëda, un n ann sun Mont de Sëuc.
Chëst ann fòven inò pra la utia Sanon ulache bën 80 ëiles à fat pea pra na garejeda de schi de slalom lerch paralel y pra n juech cun i dei che à turendà ju la garejeda, ti dajan a dutes mo n iede l mesun de fé vel’ var inant o nce de reviers te tlassifica. Sambën ne fova nia la ...
13 de merz 2026
La berca cuecena
Tla Cësa di Cungresc a Urtijëi à la Lia dl Turism nvià ala giaurida de na mostra che dëssa sensibilisé n cont dla tematica dla viulënza contra l'ëiles
Per l di nternaziunel contra la viulënza sun l’ëiles, ova tl 2023 la paures de Braies abù na idea geniela: les à depënt ju na berca a cuecen y l’à purteda ai 25 de nuvëmber tl lech de Braies. La imaja de chësta berca à fat la raida dl web y de duc i media. Da iló ie nasciuda l’idea, da pert dla lia “Erlebnis Pragser Wildsee” y dla lia di artisć dl Sudtirol SKB, de mëter a jì n cuncors artistich per opres ispiredes a chësta berca y ala tematica dla viulënza contra l’ëiles. L cuncors ie unì metù ...
Per l di nternaziunel contra la viulënza sun l’ëiles, ova tl 2023 la paures de Braies abù na idea geniela: les à depënt ju na berca a cuecen y l’à purteda ai 25 de nuvëmber tl lech de Braies. La imaja de chësta berca à fat la raida dl web y de duc i media. Da iló ie nasciuda l’idea, da pert dla lia “Erlebnis Pragser Wildsee” y dla lia di artisć dl Sudtirol SKB, de mëter a jì n cuncors artistich per opres ispiredes a chësta berca y ala tematica dla viulënza contra l’ëiles. L cuncors ie unì metù ...
13 de merz 2026
Digi point, Setil y skatepark
Ntan la senteda dl Cunsëi de Chemun de Urtijëi dl'ena passeda iel danter auter unì dat pro vel' mudazion al bilanz de previjion
L Cunsëi de Chemun de Urtijëi se à ancuntà n lunesc ai 2 de merz. N pont mpurtant al orden dl di revardova la mudaziona al bilanz de previjion 2026-2028 y al documënt unich de prugramazion. Per l ann 2026 giapa l Chemun cuntribuc da pert dla provinzia, cuntribuc che n à śën pudù mëter ite tl bilanz de previjion y che dà perchël mpue de pusciblteies de planifiché scioldi per chësc o chël pruiet che n uel realisé. L ambolt de Urtijëi Tobia Moroder à ntan la senteda spiegà ciunes che ie la spëises ...
L Cunsëi de Chemun de Urtijëi se à ancuntà n lunesc ai 2 de merz. N pont mpurtant al orden dl di revardova la mudaziona al bilanz de previjion 2026-2028 y al documënt unich de prugramazion. Per l ann 2026 giapa l Chemun cuntribuc da pert dla provinzia, cuntribuc che n à śën pudù mëter ite tl bilanz de previjion y che dà perchël mpue de pusciblteies de planifiché scioldi per chësc o chël pruiet che n uel realisé. L ambolt de Urtijëi Tobia Moroder à ntan la senteda spiegà ciunes che ie la spëises ...
12 de merz 2026
“Gherdëina, Gherdëina, dl’oma si rujené …”
N lunesc sëira iel stat la senteda generela dla Union di Ladins de Gherdëina
“… rejona, rejona y no tl desmincé”. Che la rujeneda ie velch de sot, de sentì y che l ie nce te Gherdëina persones a chëles che la ti sta a cuer, àn udù n lunesc de chëst’ena ntan la senteda generela dla Union di Ladins de Gherdëina.
L Cunsëi dla ULG cun a cë la presidënta Sofia Stuflesser, che ne schiva deguna fadia, à prejentà na atività scialdi rica. Tl ann 2025 à la Union di Ladins dat ora de plu publicazions: l liber di Pavëi de Gherdëina, l liber cun rezetes te de plu rujenedes “Nosta ...
“… rejona, rejona y no tl desmincé”. Che la rujeneda ie velch de sot, de sentì y che l ie nce te Gherdëina persones a chëles che la ti sta a cuer, àn udù n lunesc de chëst’ena ntan la senteda generela dla Union di Ladins de Gherdëina.
L Cunsëi dla ULG cun a cë la presidënta Sofia Stuflesser, che ne schiva deguna fadia, à prejentà na atività scialdi rica. Tl ann 2025 à la Union di Ladins dat ora de plu publicazions: l liber di Pavëi de Gherdëina, l liber cun rezetes te de plu rujenedes “Nosta ...
11 de merz 2026
Dessenië cun Egon Rusina
Tl self dla mostres dla lia Mostra d’Ert, Circolo, iel stat na giaurida de na mostra de dessënies fac ntan n curs cun Egon Rusina
La giaurida ie stata n sada, ai 7 de merz tl Cirolo de Urtijëi. Jëuni y jëunes à abù l mesun dé fé pea pra n curs de dessëni cun l gran artist Egon Moroder Rusina de Urtijëi. L curs ie unì metù a jì dala lia La Vëta. La mostra ie stata n mesun per mustré cie che i studënc y la studëntes à fat y mparà ntan l curs.
La giaurida ie stata n sada, ai 7 de merz tl Cirolo de Urtijëi. Jëuni y jëunes à abù l mesun dé fé pea pra n curs de dessëni cun l gran artist Egon Moroder Rusina de Urtijëi. L curs ie unì metù a jì dala lia La Vëta. La mostra ie stata n mesun per mustré cie che i studënc y la studëntes à fat y mparà ntan l curs.
11 de merz 2026
»Per nëus y la generazions che vën do«
Na sëira de nfurmazion te Sëlva n con’ dla pruposta de mëter sot a scunanza dl raion dla grupa de Saslonch y Plans de Cunfin
N lunesc ai 9 de merz à la grupa »Nosc Cunfin« nvià i ambolc, assessëures y cunselieres de Sëlva, Santa Cristina, Urtijëi y Ciastel a na sëira de nfurmazion n con’ dla pruposta de scuné l grupa dl Saslonch y i raions ntëurvia coche i Plans de Cunfin. N generel unì fat n referat che à sustenì dantaldut l’idea de mëter chësc raion te n parch naturel, per scuné la biodiversità y la cuntreda y dantaldut de stravardé la spersa dal turism de massa.
Do la ntroduzion da pert dla presidënta dla ...
N lunesc ai 9 de merz à la grupa »Nosc Cunfin« nvià i ambolc, assessëures y cunselieres de Sëlva, Santa Cristina, Urtijëi y Ciastel a na sëira de nfurmazion n con’ dla pruposta de scuné l grupa dl Saslonch y i raions ntëurvia coche i Plans de Cunfin. N generel unì fat n referat che à sustenì dantaldut l’idea de mëter chësc raion te n parch naturel, per scuné la biodiversità y la cuntreda y dantaldut de stravardé la spersa dal turism de massa.
Do la ntroduzion da pert dla presidënta dla ...
10 de merz 2026
Ëiles y stëiles
L Tublà da Nives à metù a jì na manifestazion de ert, poejia, discuscion y mujiga n ucajion dl di nternaziunel dl'ëila
N cunlaurazion cun la Ntendënza y Cultura ladina, à l cunsëi dla lia Tublà da Nives metù a, n dumënia ai 8 de merz n ucajion dl di nternaziunel dl'ëila, la manifestazion "Ëiles y stëiles - ert al feminin tla Ladinia".
Dla artistes, tematiches, discuscion y de auter pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora chësc vënderdi, ai 13 de merz.
Julia Lardschneider
N cunlaurazion cun la Ntendënza y Cultura ladina, à l cunsëi dla lia Tublà da Nives metù a, n dumënia ai 8 de merz n ucajion dl di nternaziunel dl'ëila, la manifestazion "Ëiles y stëiles - ert al feminin tla Ladinia".
Dla artistes, tematiches, discuscion y de auter pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora chësc vënderdi, ai 13 de merz.
Julia Lardschneider
08 de merz 2026
N bel mëns da d’inviern
Tëmp y temperatures ntan l mëns de fauré te Sëlva a 1.595 metri
L mëns de fauré 2026 ie stat n cont de temperatures plu ciaut che l fauré dl ann passà, cun mé -0,09 °C degreies de mesaria. Dl 2025 ovi muserà -0,96 degreies de frëit, che fossa nscila 0,87 °C sot ala temperatura dl mëns de fauré de chëst ann. L di plu frëit éi muserà ai 18 dl mëns cun na mesaria de –4,17°C y na minima, for ai 18 dl mëns, de -11,00°C.
Josef Mussner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
L mëns de fauré 2026 ie stat n cont de temperatures plu ciaut che l fauré dl ann passà, cun mé -0,09 °C degreies de mesaria. Dl 2025 ovi muserà -0,96 degreies de frëit, che fossa nscila 0,87 °C sot ala temperatura dl mëns de fauré de chëst ann. L di plu frëit éi muserà ai 18 dl mëns cun na mesaria de –4,17°C y na minima, for ai 18 dl mëns, de -11,00°C.
Josef Mussner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
08 de merz 2026
Draps y fantajia: l mond de na śotlera
Na ntervista cun Eva Perathoner che nes à cuntà deplù de si lëur
N ucajion dl di nternaziunel d'ëila, ons rujenà cun Eva Perathoner n con' de si lëur da śotlera. N lëur che cunvenzionalmënter "per ëi", sce n possa dì nscila, fej la jëuna de 25 ani cun pascion. La chëusc, lëura cun lën y stofs d'uni sort, se cruzia dl trasport y dl montaje - y chël dut da sëula. La nes à cuntà de si mond de artejanat, criatività y truepa fantajia.
Julia Lardschneider
Dut l articul pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
N ucajion dl di nternaziunel d'ëila, ons rujenà cun Eva Perathoner n con' de si lëur da śotlera. N lëur che cunvenzionalmënter "per ëi", sce n possa dì nscila, fej la jëuna de 25 ani cun pascion. La chëusc, lëura cun lën y stofs d'uni sort, se cruzia dl trasport y dl montaje - y chël dut da sëula. La nes à cuntà de si mond de artejanat, criatività y truepa fantajia.
Julia Lardschneider
Dut l articul pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
07 de merz 2026
Santa Cristina se fej inant
L zënter da Iman dëssa deventé n pont strategich per i mundiei de schi te Gherdëina y na luegia per la cumenanza de S. Cristina
I mundiei 2031 ie dan porta y i Chemuns de Gherdëina uel vester njeniei. Nce S. Cristina se à śën fat inant per n pruiet che dëssa unì realisà per i mundiei, ma che dëssa dantaldut vester de utl per valorisé l luech y ti jì ancontra ai bujëns dla cumenanza, coche l ie unì dit ntan la ultima senteda de Cunsëi de Chemun,.
N mierculdi dl’ena passeda, ala fin dla senteda de Cunsëi, à l vize-ambolt Martin Resch tëut la parola y prejentà l pruiet dl Campus Iman. N zënter nuef, che n se mbincëssa de ...
I mundiei 2031 ie dan porta y i Chemuns de Gherdëina uel vester njeniei. Nce S. Cristina se à śën fat inant per n pruiet che dëssa unì realisà per i mundiei, ma che dëssa dantaldut vester de utl per valorisé l luech y ti jì ancontra ai bujëns dla cumenanza, coche l ie unì dit ntan la ultima senteda de Cunsëi de Chemun,.
N mierculdi dl’ena passeda, ala fin dla senteda de Cunsëi, à l vize-ambolt Martin Resch tëut la parola y prejentà l pruiet dl Campus Iman. N zënter nuef, che n se mbincëssa de ...
06 de merz 2026
Jì a studië o mparé n mestier? La va dl daunì
Na dumanda nia saurida, y for ne sà i jëuni nia cie che i ulëssa fé da granc. Dessegur iel gran pert che va a studië y i artejans chier dassënn lerneri. A Urtijëi àn nstadì ulù mustré cie che pieta l mond dl lëur
N lunesc y merdi de chëst’ena à duta la sculées y duc i sculeies dla segonda tlasses dla scoles mesanes de Urtijëi y Sëlva abù l mesun de mparé a cunëscer n valgun mestieres. Chindesc firmes de artejans de Gherdëina, tantes coche mo mei, se à prejentà y ti à dat l mesun ai mutons de purvé ora chisc mestieres desfrënc. Pra chësta cuarta edizion metuda a jì dala Lia Artejans Gherdëina, àn chëst iede nce trat ite l artejanat artistich. Oradechël pudova la mutans y i mutons purvé a lauré da ...
N lunesc y merdi de chëst’ena à duta la sculées y duc i sculeies dla segonda tlasses dla scoles mesanes de Urtijëi y Sëlva abù l mesun de mparé a cunëscer n valgun mestieres. Chindesc firmes de artejans de Gherdëina, tantes coche mo mei, se à prejentà y ti à dat l mesun ai mutons de purvé ora chisc mestieres desfrënc. Pra chësta cuarta edizion metuda a jì dala Lia Artejans Gherdëina, àn chëst iede nce trat ite l artejanat artistich. Oradechël pudova la mutans y i mutons purvé a lauré da ...
05 de merz 2026
Trëi dejeneies de mujiga che lieia
N sada sëira, ai 28 de fauré, à l Ensemble Gherdëina tenì n cunzert de iubileum te dlieja de Santa Cristina
Per festejé l aniverser di 30 ani iel unì metù adum n prugram che spidlea la gran varietà dl repertoire mujichel de duc chisc ani, che va dal tëmp dl Renascimënt nchin ala mujiga cuntemporana. La direzion dl cor se à partì i cater dirighënc, che mëina l Ensemble Gherdëina cun savëi y pascion dal scumenciamënt incà: Claudio Kerschbaumer, Felicitas Schweizer, Samuel Runggaldier y Martin Runggaldier.
Mpue de storia
Metù su coche lia ie l Ensemble Gherdëina unì l ann 1996, ma belendant iel for inò ...
Per festejé l aniverser di 30 ani iel unì metù adum n prugram che spidlea la gran varietà dl repertoire mujichel de duc chisc ani, che va dal tëmp dl Renascimënt nchin ala mujiga cuntemporana. La direzion dl cor se à partì i cater dirighënc, che mëina l Ensemble Gherdëina cun savëi y pascion dal scumenciamënt incà: Claudio Kerschbaumer, Felicitas Schweizer, Samuel Runggaldier y Martin Runggaldier.
Mpue de storia
Metù su coche lia ie l Ensemble Gherdëina unì l ann 1996, ma belendant iel for inò ...
05 de merz 2026
Mudamënc tla Jonta de Chemun
S. Cristina: Verena Insam zapa ora dla jonta de Chemun per rejons persuneles . L Cunsëi à lità coche si suzessëura Valentine Insam
Ai 30 de jené à Verena Insam dla Lista Zivica dat la dimiscions coche assessëura de Chemun de S. Cristina, ma la resterà inant coche cunseliera te cunsëi.
Tla jonta de Chemun muessel vester reprejentei n tan de ëi n tan y ëiles, n muessa nce cunscidré la purtenienza linguistica. Davia che tla jonta de S. Cristina iel al mumënt mé trëi ëi y l ambolt, fòvel tler che l post uet che Verena Insam à lascià, ie da ti dé a n’ëila.
Elisabeth Kostner
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins ...
Ai 30 de jené à Verena Insam dla Lista Zivica dat la dimiscions coche assessëura de Chemun de S. Cristina, ma la resterà inant coche cunseliera te cunsëi.
Tla jonta de Chemun muessel vester reprejentei n tan de ëi n tan y ëiles, n muessa nce cunscidré la purtenienza linguistica. Davia che tla jonta de S. Cristina iel al mumënt mé trëi ëi y l ambolt, fòvel tler che l post uet che Verena Insam à lascià, ie da ti dé a n’ëila.
Elisabeth Kostner
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins ...
04 de merz 2026
N troi a Soplajes? Mo no
N mierculdi dl'ena passeda, ai 25 de fauré, se à l Cunsëi de Chemun de S. Cristina ancuntà per rujené de deplù cuestions. Danter auter nce dl troi da jì a pe danter Soplajes y Scimenon, sun chël che truepa families aspieta ert
Mo nia de segur per l troi da jì a pe danter l raion Scimenon y Soplajes. Per chi che va a pe dala streda Sacun de viers de Soplajes iel al mumënt scialdi periculëus a passé via l tòch de streda sot ala cësa Alba. Iló ne n’iel degun tretuar y deguna risses. N muessa jì sun stradon, cuché do l cianton de cësa ca sce l ne vën miano n auto y pona se spazé. L ie da temëi per i granc, po’ pa permò per i mëndri che va a scola, per la omes cun n bagl o la jënt de tëmp. L ie na luegia strënta y ...
Mo nia de segur per l troi da jì a pe danter l raion Scimenon y Soplajes. Per chi che va a pe dala streda Sacun de viers de Soplajes iel al mumënt scialdi periculëus a passé via l tòch de streda sot ala cësa Alba. Iló ne n’iel degun tretuar y deguna risses. N muessa jì sun stradon, cuché do l cianton de cësa ca sce l ne vën miano n auto y pona se spazé. L ie da temëi per i granc, po’ pa permò per i mëndri che va a scola, per la omes cun n bagl o la jënt de tëmp. L ie na luegia strënta y ...
27 de fauré 2026
Pudëi fé pea, vel’ or
Vester leprò coche atlet o atleta pra i Juesc Olimpics ie n sëmi de trueps. Pudëi l realisé n ucajion dla Olimpiades n cësa velch de straudiner. Coche i atlec y la atletes de Gherdëina à vivù i Juesc Milan-Cortina
“L ie stat bel a pudëi fé pea pra la Olimpiades, ajache fan propi mé a n’ëura da cësa”, nes conta Alex Insam, l atlet de saut cun i schi de Sëlva. L fova chësc l segondo iede che l à pudù fé pea pra i Juesc Olimpics, do l 2018 a Pyeongchang: “N cunfront a canche fove tla Corea, iel chëst iede bën stat dut d’autra emozions. La familia, i cumpanies y la nevicia à pudù unì a cialé pro zënza messëi viagë per dut l mond. Y l fova nce dut n’autra atmosfera”.
Nce la atleta de saut Jessica ...
“L ie stat bel a pudëi fé pea pra la Olimpiades, ajache fan propi mé a n’ëura da cësa”, nes conta Alex Insam, l atlet de saut cun i schi de Sëlva. L fova chësc l segondo iede che l à pudù fé pea pra i Juesc Olimpics, do l 2018 a Pyeongchang: “N cunfront a canche fove tla Corea, iel chëst iede bën stat dut d’autra emozions. La familia, i cumpanies y la nevicia à pudù unì a cialé pro zënza messëi viagë per dut l mond. Y l fova nce dut n’autra atmosfera”.
Nce la atleta de saut Jessica ...
27 de fauré 2026
Na garejeda che n vëija mé uni doi ani
La Lia di Ciavei de Gherdëina à dan puec dis metù a jì la terza edizion dl Skijöring. Julia Graf à venciù
Pra nëif mola àn pudù udëi ciavei, ciavalieres y maestri de schi pra la garejeda de »skijöring«. L se trata de na garejeda mpue autramënter, povester datrai nce periculëusa, ma dessegur n gran spetacul. Per chësta rejon àn nce udù truepa jënt sun ëur dl purtoi dla Secëda. N valgun cënt metri dedite dala stazion a val dla furnadoia Secëda, de viers de Val d’Ana, àn metù su n tendon y njenià ca dut per chësta manifestazion.
Deplù pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Pra nëif mola àn pudù udëi ciavei, ciavalieres y maestri de schi pra la garejeda de »skijöring«. L se trata de na garejeda mpue autramënter, povester datrai nce periculëusa, ma dessegur n gran spetacul. Per chësta rejon àn nce udù truepa jënt sun ëur dl purtoi dla Secëda. N valgun cënt metri dedite dala stazion a val dla furnadoia Secëda, de viers de Val d’Ana, àn metù su n tendon y njenià ca dut per chësta manifestazion.
Deplù pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
27 de fauré 2026
Valivanza di sésc tl sport
A Antholz iel stat na manifestazion che à fat l apel che ëi y ëiles dëssa avëi la medema oportuniteies
La Cumiscion pruvinziela per la oportuniteies valives dl’ëiles à urganisà n flash mob ai 19 de fauré a Antholz sot al moto »degun sëmi dëssa unì limità dal gënder«. Plu avisa se tràtel dla scumenciadiva »Girls wanted« y nscila dla pertenduda de valuté l talënt, nia l sés. Pra l flash mob à na bela cumpëida de ëiles cuntà na si storia persunela te chësta tematica. Avisa n l prim di dla garejeda dla cumbinazion noridca di ëi, àn dantaldut ulù ti dé vijibltà ala cumbinazion feminila. La ...
La Cumiscion pruvinziela per la oportuniteies valives dl’ëiles à urganisà n flash mob ai 19 de fauré a Antholz sot al moto »degun sëmi dëssa unì limità dal gënder«. Plu avisa se tràtel dla scumenciadiva »Girls wanted« y nscila dla pertenduda de valuté l talënt, nia l sés. Pra l flash mob à na bela cumpëida de ëiles cuntà na si storia persunela te chësta tematica. Avisa n l prim di dla garejeda dla cumbinazion noridca di ëi, àn dantaldut ulù ti dé vijibltà ala cumbinazion feminila. La ...
26 de fauré 2026
Na rachëta tl Circolo
Giaurida de na scumenciadiva nterativa a Urtijëi
N vënderdi ai 20 de fauré iel stat la giaurida dla scumenciadiva nterativa »Rock’et« tl self dla mostres dla Lia Mostra d’Ert, Circolo. Cun l moto »plu aut, plu debota, plu inant« spiega la lia si cunzet y sotrissea che l ie n moto che passnea »sibe pra i Juesc olimpics y pra la situazion politica atuela«. Nscila à la lia Mostra d’Ert spiegà che »ntan che n valgun stac se concia ite magasins de ermes y se paredlea cun si putënza, vëniel sotmetù d’autri o che ti vëniel rubà l presidënt. L semea ...
N vënderdi ai 20 de fauré iel stat la giaurida dla scumenciadiva nterativa »Rock’et« tl self dla mostres dla Lia Mostra d’Ert, Circolo. Cun l moto »plu aut, plu debota, plu inant« spiega la lia si cunzet y sotrissea che l ie n moto che passnea »sibe pra i Juesc olimpics y pra la situazion politica atuela«. Nscila à la lia Mostra d’Ert spiegà che »ntan che n valgun stac se concia ite magasins de ermes y se paredlea cun si putënza, vëniel sotmetù d’autri o che ti vëniel rubà l presidënt. L semea ...
26 de fauré 2026
Orar nuef dla Santa Mësses tla Union Pasturela de Gherdëina
Davia che tl daunì saràl nce te Gherdëina for manco prevesc, muessa unì smendrà la cumpëida dla Santa Mësses
Per garantì inant almanco una na Santa Mëssa la dumënies, àn metù ju n orar nuef de duta la mësses tla Union Pasturela Gherdëina. Canche l ëssa da mancë n preve, saràl dala medema ëura na Liturgia dla Parola ajache l ie de gran mpurtanza che l posse ruvé adum la cumenanza, nscila che n posse audì la parola de Die y prië deberieda.
Al orar pudëis ti cialé tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi, ai 27 de fauré.
Per garantì inant almanco una na Santa Mëssa la dumënies, àn metù ju n orar nuef de duta la mësses tla Union Pasturela Gherdëina. Canche l ëssa da mancë n preve, saràl dala medema ëura na Liturgia dla Parola ajache l ie de gran mpurtanza che l posse ruvé adum la cumenanza, nscila che n posse audì la parola de Die y prië deberieda.
Al orar pudëis ti cialé tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi, ai 27 de fauré.
