- T'es chilò:
- Home
- Spezial
Spezial
17 de auril 2026
Nutizies dal Aiut Alpin Dolomites
Cun l 6 de auril à l Aiut Alpin Dolomites finà via si servisc per la sajon da d’inviern, che n ova metù man ai 6 de dezëmber dl 2025.
De ndut àn fat 512 ntervënc, dantaldut per nzidënc sun i purtoies, ma nce per emergënzes saniteres, nzidënc sun streda y de lëur coche nce ntervënc de crissa.
Sies ntervënc ie stai per levines che fova unides ju.
Tla provinzia de Bulsan àn fat 485 ntervënc, te chëla de Trënt 14, te chëla de Belun 12 y un tl Friul.
De plu tla edizion stampeda de La Usc ...
De ndut àn fat 512 ntervënc, dantaldut per nzidënc sun i purtoies, ma nce per emergënzes saniteres, nzidënc sun streda y de lëur coche nce ntervënc de crissa.
Sies ntervënc ie stai per levines che fova unides ju.
Tla provinzia de Bulsan àn fat 485 ntervënc, te chëla de Trënt 14, te chëla de Belun 12 y un tl Friul.
De plu tla edizion stampeda de La Usc ...
17 de auril 2026
S’l on ciaculeda cun Annemarie Perathoner, nasciuda tl 1932 sun l luech da Uridl a Urtijëi
Dancà y da na pert
Fais de cin’ mutans sun l luech da Uridl. Ova pa vosc genitores mpue na mueia che l ne fova degun mut?
Sci, sambën che n mut ëssi abù gën. Fan dut mutans: Adelheid la plu vedla, Hilda, ie, Milia y Lidia. Ma la ie bën jita: una ziplova, l’autra depenjova, ie é mparà a cujì sal Concordia. Mi berba sciacova for mi pere y ti dijova »Gitschnfutter«. Ma pona à ël nstës giapà dut mutans. Dal prim pop òvel pa bele njenià ca l lëuden mo dan che l fova nasciù, ajache l fova segur che l fossa deventà n ...
Fais de cin’ mutans sun l luech da Uridl. Ova pa vosc genitores mpue na mueia che l ne fova degun mut?
Sci, sambën che n mut ëssi abù gën. Fan dut mutans: Adelheid la plu vedla, Hilda, ie, Milia y Lidia. Ma la ie bën jita: una ziplova, l’autra depenjova, ie é mparà a cujì sal Concordia. Mi berba sciacova for mi pere y ti dijova »Gitschnfutter«. Ma pona à ël nstës giapà dut mutans. Dal prim pop òvel pa bele njenià ca l lëuden mo dan che l fova nasciù, ajache l fova segur che l fossa deventà n ...
03 de auril 2026
Chësta edema s’l’unse cuntada cun Marianna Kastlunger, »Nane dal Medo«
Dancà y da na pert
Marianna, poste te presenté en cört ai:les leturs:ries?
I sun Marianna Kastlunger d’Al Plan de Mareo, i á 44 agn y i laori a S.Martin. I á plü inciaries: de un n vers laori da profescionista tl ciamp dla comunicaziun y tl ambit redazional. I sun la dirigënta dl’Uniun di Ladins Val Badia, olache i möii n pü’ düc i fis doía. Por le Museum Ladin Ciastel de Tor me crüzi ince de comunicaziun y organisaziun de evënc culturai. I dui laurs passenëia dër bun adöm: ...
Marianna, poste te presenté en cört ai:les leturs:ries?
I sun Marianna Kastlunger d’Al Plan de Mareo, i á 44 agn y i laori a S.Martin. I á plü inciaries: de un n vers laori da profescionista tl ciamp dla comunicaziun y tl ambit redazional. I sun la dirigënta dl’Uniun di Ladins Val Badia, olache i möii n pü’ düc i fis doía. Por le Museum Ladin Ciastel de Tor me crüzi ince de comunicaziun y organisaziun de evënc culturai. I dui laurs passenëia dër bun adöm: ...
03 de auril 2026
Nutizies dal Aiut Alpin Dolomites
Ai 23 de merz ie l prim ntervënt stat riesc daduman a La Ila, per n’ëila che univa unitant da nescia. Do la prima cures iela unida meneda cun l joler tl spedel de Bulsan.
Ai 24 de merz iel stat n nzidënt sun purtoi sëura la utia Scotoni: n ël fova tumà cun i schi y se à fat scialdi mel al piet. Ël ie unì menà tl spedel de Burnech. Riesc do iesen julei sun Mont de Sëuc, plu avisa pra l lift dai schi »Sonne«, ulache n ël plu de tëmp fova tumà y se ova fat mesamënter mel. Ël ie unì menà tl spedel ...
Ai 24 de merz iel stat n nzidënt sun purtoi sëura la utia Scotoni: n ël fova tumà cun i schi y se à fat scialdi mel al piet. Ël ie unì menà tl spedel de Burnech. Riesc do iesen julei sun Mont de Sëuc, plu avisa pra l lift dai schi »Sonne«, ulache n ël plu de tëmp fova tumà y se ova fat mesamënter mel. Ël ie unì menà tl spedel ...
27 de merz 2026
Nutizies dal Aiut Alpin Dolomites
Ai 17 de merz iel stat n nzidënt sun l purtoi de Pralongià. Do la prima cures àn menà l pazient cun l joler tl spedel de Burnech.
Plu tert ie l joler unì cherdà tla Val Badia per n nzidënt sun l lëur: n ël fova tumà ju da na luegia plu auta. Davia che l ne fova nia mesun de dé sëura, àn lascià ju l dutor y l sucoridëur cun n hovering pra l pazient, che ie pona unì ciarià tres na binda de cin’ metri y menà a Bulsan te spedel.
Tl tert domesdì iel stat na emergënza sanitera a Ciampedel. ...
Plu tert ie l joler unì cherdà tla Val Badia per n nzidënt sun l lëur: n ël fova tumà ju da na luegia plu auta. Davia che l ne fova nia mesun de dé sëura, àn lascià ju l dutor y l sucoridëur cun n hovering pra l pazient, che ie pona unì ciarià tres na binda de cin’ metri y menà a Bulsan te spedel.
Tl tert domesdì iel stat na emergënza sanitera a Ciampedel. ...
27 de merz 2026
Ncuoi se l’on ciacolada co la Debora Crepaz: na colona de l’aministrazion de la Cesa de Paussa da Fodom
Dancà y da na pert
Bondì Debora, co te prejentásseto a zachei che no te cugnësc?
Bondì Denni e bondì a duc! Mi son la Debora Crepaz, fia del Fabio e de l’Agnese de la pizeria Tablé de Reba. Fin ai miei 24 agn è vivëst a Reba coi miei e po m’è trat sun Chierz, mpruma con mio om e ades con mia fameia: è doi fioi! Dal 2015 laore ntei ufizi de la Cesa de Paussa Vila Sánt’Ijep, a La Plié da Fodom.
Chei elo i recordi plù biei de co t‘eve tosata?
Chël che me sà bel recordè de cánche vivëve a Reba, l é le trope ...
Bondì Debora, co te prejentásseto a zachei che no te cugnësc?
Bondì Denni e bondì a duc! Mi son la Debora Crepaz, fia del Fabio e de l’Agnese de la pizeria Tablé de Reba. Fin ai miei 24 agn è vivëst a Reba coi miei e po m’è trat sun Chierz, mpruma con mio om e ades con mia fameia: è doi fioi! Dal 2015 laore ntei ufizi de la Cesa de Paussa Vila Sánt’Ijep, a La Plié da Fodom.
Chei elo i recordi plù biei de co t‘eve tosata?
Chël che me sà bel recordè de cánche vivëve a Reba, l é le trope ...
20 de merz 2026
Nutizies dal Aiut Alpin Dolomites
Ai 9 de merz à la zentrela de Bulsan cherdà per n ntervënt a Colfosch, ulache na seniëura nglëija se ova rot na giama. Ëila ie unida meneda tl spedel de Persenon.
Puech dan marënda ie l joler unì cherdà a Antermoia per n’ëila dl luech che fova sbrisceda sun n troi y se à rot n pe. Cun la binda l’àn trata tl joler y meneda tl spedel de Burnech, da ulache n ie riesc inò piei via de viers de Dantercëpies: n seniëur american fova tumà cun i schi y se ova rot l os dla cuessa. N ie julei limpea tl ...
Puech dan marënda ie l joler unì cherdà a Antermoia per n’ëila dl luech che fova sbrisceda sun n troi y se à rot n pe. Cun la binda l’àn trata tl joler y meneda tl spedel de Burnech, da ulache n ie riesc inò piei via de viers de Dantercëpies: n seniëur american fova tumà cun i schi y se ova rot l os dla cuessa. N ie julei limpea tl ...
20 de merz 2026
Martino Lazzer da Ciampedel, l studia teologia e liturgia pastorala
Dancà y da na pert
Peste te prejentèr?
Gé son Martino Lazzer da Ciampedel, son del 1998. É fat l liceo scientifich de la Scola Ladina e dapò son jit a fèr la facoltà de teologia a Pèdua al Istitut Santa Giustina. Me é laureà del 2024 e ades son do che fae la licenza en teologia con spezialisazion liturgica pastorala che l é doi egn. Dapò fossa amò trei egn de dotorat.
Co éla che te ès cernù chesta strèda?
A la populères e mesènes pissèe de doventèr preve. Più jie inant più siere segur, vedee ...
Peste te prejentèr?
Gé son Martino Lazzer da Ciampedel, son del 1998. É fat l liceo scientifich de la Scola Ladina e dapò son jit a fèr la facoltà de teologia a Pèdua al Istitut Santa Giustina. Me é laureà del 2024 e ades son do che fae la licenza en teologia con spezialisazion liturgica pastorala che l é doi egn. Dapò fossa amò trei egn de dotorat.
Co éla che te ès cernù chesta strèda?
A la populères e mesènes pissèe de doventèr preve. Più jie inant più siere segur, vedee ...
18 de merz 2026
N viac fat de amicizia e de descoride
La fradaa anter la Scola Ladina de Fascia e l Istitut Alcide De Gasperi de La Serena tel Cile va inant dal 2019. Elisa Florian ge à dat azet per n meis e mez a na tousa del Cile, Florencia Graber, e la ne conta di bie momenc passé ensema su la neif e a vijitar autre zità.
Elisa ne conta:
«Per n meis e mez, anter la metà de jené e i prumes dis de marz, Fascia à abù na ghesta dassen speziala: Florencia, da duc chiamada Flo, na beza ruada dal Cile de gra a n projet de jomelinaje cultural metù a jir da la Scola Ladina de Fascia. Chela che al scomenz someaa bele n’esperienza de scambie la se à prest mudà te zeche de n muie più fon: n viac fat de amicizia, de descoride e de crescimonia personala.»
E Florencia:
«L é stat sie setemènes da marevea, olache é podù fèr n sach ...
Elisa ne conta:
«Per n meis e mez, anter la metà de jené e i prumes dis de marz, Fascia à abù na ghesta dassen speziala: Florencia, da duc chiamada Flo, na beza ruada dal Cile de gra a n projet de jomelinaje cultural metù a jir da la Scola Ladina de Fascia. Chela che al scomenz someaa bele n’esperienza de scambie la se à prest mudà te zeche de n muie più fon: n viac fat de amicizia, de descoride e de crescimonia personala.»
E Florencia:
«L é stat sie setemènes da marevea, olache é podù fèr n sach ...
17 de merz 2026
La guida del MUSE per fascian
Anna Lazzer e Agnese Bernard ne compagna con sia ousc fora per la sales del museo.
»Ciao! Sion Anna e Agnese, de la Scola Ladina de Fascia. Te compagnaron te la vijita al Museo col te lejer ju la guida ‘MUSE sorida da scutèr su... guida con informazions sorides da entener’. Chesta guida, rencurèda da MUSE e ANFFAS Trentino Onlus, la é stata traslatèda da la studentes e dai students de la Scola Ladina de Fascia, tel chèder del projet »Te conte l MUSE...te duc i lengac«.
Podede lejer dut su La Usc dai 13 de mèrz da ciapèr te la boteighes de sfoes de la valèdes ladines o tras ...
»Ciao! Sion Anna e Agnese, de la Scola Ladina de Fascia. Te compagnaron te la vijita al Museo col te lejer ju la guida ‘MUSE sorida da scutèr su... guida con informazions sorides da entener’. Chesta guida, rencurèda da MUSE e ANFFAS Trentino Onlus, la é stata traslatèda da la studentes e dai students de la Scola Ladina de Fascia, tel chèder del projet »Te conte l MUSE...te duc i lengac«.
Podede lejer dut su La Usc dai 13 de mèrz da ciapèr te la boteighes de sfoes de la valèdes ladines o tras ...
13 de merz 2026
Nutizies dal Aiut Alpin Dolomites
Ai 2 de merz àn cherdà l joler dl Aiut Alpin Dolomites a S.Cristina sun l purtoi Saslonch, ulache n jëunn olandesc fova tumà cun i schi y se ova rot l os dla cuessa. Do la prima cures l àn menà tl spedel de Persenon.
Ai 3 de merz iel stat doi ntervënc, un de chisc tl raion ladin, plu avisa pra na utia tla Val Badia.
Na pitla muta ova patì l mel de San Valantin. Ruvei leprò l’à l dutor cureda y n l’à pona ciarieda tl joler, per la mené – deberieda a si oma – tl spedel de Burnech.
De plu tla ...
Ai 3 de merz iel stat doi ntervënc, un de chisc tl raion ladin, plu avisa pra na utia tla Val Badia.
Na pitla muta ova patì l mel de San Valantin. Ruvei leprò l’à l dutor cureda y n l’à pona ciarieda tl joler, per la mené – deberieda a si oma – tl spedel de Burnech.
De plu tla ...
13 de merz 2026
Chëst’ iede ons ciaculà cun Katrin Kostner, nsenianta a Urtijëi, che sona y cianta deberieda cun si uem y à bele giamià n iede si cësa cun na familia dla Irlanda
Dancà y da na pert
Bon di, posses’a n curt te prejenté?
Ie son Katrin, é 35 ani. Son nasciuda y chersciuda su a Runcadic. Do chël éi fat la scoles oradecà, son jita mpue ora per l mond a studië y a lauré. Da diesc ani incà sons inò ruveda de reviers te Gherdëina. É nsenià tla ITE nchin che aspitove Amelie. Sies ani sons stata a cësa cun nosc trëi mutons y śën sons nsenianta de religion. Ie é for abù legrëza a nsenië, ajache l me sà propi bel a vester te scola.
Cie fejes’a l plu gën te ti ...
Bon di, posses’a n curt te prejenté?
Ie son Katrin, é 35 ani. Son nasciuda y chersciuda su a Runcadic. Do chël éi fat la scoles oradecà, son jita mpue ora per l mond a studië y a lauré. Da diesc ani incà sons inò ruveda de reviers te Gherdëina. É nsenià tla ITE nchin che aspitove Amelie. Sies ani sons stata a cësa cun nosc trëi mutons y śën sons nsenianta de religion. Ie é for abù legrëza a nsenië, ajache l me sà propi bel a vester te scola.
Cie fejes’a l plu gën te ti ...
06 de merz 2026
Nutizies dal Aiut Alpin Dolomites
Ai 24 de fauré ie l Aiut Alpin unì cherdà sun Secëda, ma l ntervënt ie unì anulà puech do che n ie piei via. Ntëur marënda ie n’ambulanza passeda tl sënta a Puntives cun n pazient che fova tumà cun i schi y se ova rot la rëpes. Do la cures da pert dl dutor l àn menà tl spedel de Persenon.
Daldò iesen pona julei a Colfosch per n’ëila che fova unida da nescia. Do la prima cures àn messù ntubé la pazienta per la mené de prëscia tl spedel de Bulsan.
N mierculdi ai 25 de fauré ie n’ëila tumeda cun i ...
Daldò iesen pona julei a Colfosch per n’ëila che fova unida da nescia. Do la prima cures àn messù ntubé la pazienta per la mené de prëscia tl spedel de Bulsan.
N mierculdi ai 25 de fauré ie n’ëila tumeda cun i ...
06 de merz 2026
Zacotan de domandes a Lucia Dichio, barista
Dancà y da na pert
Bun de Lucia, do che i á comané n café chiló al Ostí Nicl a San Martin de Tor, olache te laores, y i s’un sentá jö pro na picia mësa por s’la cunté n püch, te prëii da te presenté dan a nüsc leturs?
»Scé, dër ion! I sun nasciüda a Matera tla Basilicata, y chersciüda sö a Montescaglioso, n paisc dlungia tl plü bel dla Lucania.«
T’as spo lascé to raiun por jí a lauré. A ci eté pa?
»Atira do la scora, a 19 agn. Da iló inant ne sunsi nia plü stada gonot a ciasa. Y sëgn röi dainré te mi paisc, ...
Bun de Lucia, do che i á comané n café chiló al Ostí Nicl a San Martin de Tor, olache te laores, y i s’un sentá jö pro na picia mësa por s’la cunté n püch, te prëii da te presenté dan a nüsc leturs?
»Scé, dër ion! I sun nasciüda a Matera tla Basilicata, y chersciüda sö a Montescaglioso, n paisc dlungia tl plü bel dla Lucania.«
T’as spo lascé to raiun por jí a lauré. A ci eté pa?
»Atira do la scora, a 19 agn. Da iló inant ne sunsi nia plü stada gonot a ciasa. Y sëgn röi dainré te mi paisc, ...
