L Lizeum d’ert Cademia pra la giaurida dla "emna rumantscha"

Data

22 de fauré 2024

Galaria retrac

Grandeza scritura

riduci dimensione font aumenta la dimensione del font

Social

FacebookTwitterGoogle Bookmarks
L Lizeum d'ert ladin Cademia ie stat pra la giaurida dl'ena culturela retoromana "emna rumantscha" tl Zënter Svizer de Milan sun nvit dl Consulat generel dla Svizra de Milan
Jëuni dala Lombardia, dai Grijons, dala Ladinia y dal Friul cun a cë l artist de street art Ivan Tresoldi à metù adum deberieda n'opra d'ert aldò dl stil dla "pagina bianca", na gran tëila blancia che cuer ju la chëurt dedite dl'istituzion. I jëuni à purtà si pensieres da culëures te si rujenedes sun la tëila. L'opra d'ert ie unida inaugureda ai 19 de fauré a Milan ntan la giaurida dla "emna rumantscha" y sarà da udëi tl'enes che vën tla chëurt dedite dl zënter culturel. L'"emna rumantscha" ie n'ena culturela retoromana che fej cunëscer l retoroman n iede al ann tla ambascedes y ti consulac dla Svizra sëura dut l mond tres d'uni sort de manifestazions. La Ntendënza y cultura ladina cuoperea da trëi ani incà cun l Consulat generel de Milan per urganisé l'"emna rumantscha". Ti ani 2022 y 2023 iel unì metù a jì Dis de leteratura a Urtijëi y a Persenon n culaburazion cun la Lia Autëures de Südtirol. Chëst ann fova Milan l luech de ancunteda per chësta manifestazion che porta de bon fruc.

Pra la giaurida à l vizepresidënt dla Jonta provinziela de Bulsan y assessëur per la Scola y la cultura ladina Daniel Alfreider ancuntà l minister per i stac fulestieres svizer Ignazio Cassis y l presidënt dl Guviern di Grijons Jon Domenic Parolini. Sëuraprò fòvel nce prejënt l raprejentant fascian tl Cunsëi regiunel Luca Guglielmi, la cunseliera dl Cunsëi regiunel dl Venet Silvia Cestaro, l presidënt dl'Agenzia regiunela per la rujeneda furlana Eros Cisilino, coche nce l ambolt de Milan Giuseppe Sala.

L Lizeum d'ert ladin Cademia ie unì reprejentà dal studënt dla terza tlas Lian Peristi. Per ël iel stat de gran valor pudëi vester leprò: "L ie stat na bela esperienza per mé pudëi fé pea pra chësta opra d'ert, coche studënt de na scola auta ladina. L ie satt nteressant pudëi lauré deberieda cun l artist cunesciù n con' dl argumënt dla rujeneda dl'oma y l ie stat n unëur per mé pudëi fé zeche te chësta maniera per l ladin". L assessëur per la Scola y cultura ladina Daniel Alfreider fova cuntënt dla culaburazion: "L fej plajëi udëi che studënc de nosta scoles autes tol pert a n tel proiet fat deberieda. La culaburazion che va inant da ani incà danter la Ntendënza y cultura ladina y l Consulat generel dla Svizra desmostra che i liams danter i ladins dla Dolomites y i retoromans di Grijons ie per tradizion bëndebò strënc. L ie n bon ejëmpl che la Svizra ti dà na gran lerch cun l''emna rumantscha' al retoroman y nce al ladin per n'ena ntiera. Ladins, retoromans y furlans ie parënc strënc y l ie bon sce lauron deberieda: pra la rujeneda y la cultura, ma nce te d'autri ciamps sons boni de avëi n fil ndrët danter nosc raions".

L diretëur de Repartizion Mathias Stuflesser auza ora l valor dla culaburazion danter ladins, retoromans y furlans: "Tl ciamp dla cultura ons da ani incà na culaburazion che porta si fruc. N cont dl sustëni al'atività culturela te nosta rujenedes de mendranza pudons nce tl daunì mo mparé un dal auter".

mst