La Usc di Ladins

Jëuni dala Lombardia, dai Grijons, dala Ladinia y dal Friul cun a cë l artist de street art Ivan Tresoldi à metù adum deberieda n'opra d'ert aldò dl stil dla "pagina bianca", na gran tëila blancia che cuer ju la chëurt dedite dl'istituzion. I jëuni à purtà si pensieres da culëures te si rujenedes sun la tëila. L'opra d'ert ie unida inaugureda ai 19 de fauré a Milan ntan la giaurida dla "emna rumantscha" y sarà da udëi tl'enes che vën tla chëurt dedite dl zënter culturel. L'"emna rumantscha" ie n'ena culturela retoromana che fej cunëscer l retoroman n iede al ann tla ambascedes y ti consulac dla Svizra sëura dut l mond tres d'uni sort de manifestazions. La Ntendënza y cultura ladina cuoperea da trëi ani incà cun l Consulat generel de Milan per urganisé l'"emna rumantscha". Ti ani 2022 y 2023 iel unì metù a jì Dis de leteratura a Urtijëi y a Persenon n culaburazion cun la Lia Autëures de Südtirol. Chëst ann fova Milan l luech de ancunteda per chësta manifestazion che porta de bon fruc.

Pra la giaurida à l vizepresidënt dla Jonta provinziela de Bulsan y assessëur per la Scola y la cultura ladina Daniel Alfreider ancuntà l minister per i stac fulestieres svizer Ignazio Cassis y l presidënt dl Guviern di Grijons Jon Domenic Parolini. Sëuraprò fòvel nce prejënt l raprejentant fascian tl Cunsëi regiunel Luca Guglielmi, la cunseliera dl Cunsëi regiunel dl Venet Silvia Cestaro, l presidënt dl'Agenzia regiunela per la rujeneda furlana Eros Cisilino, coche nce l ambolt de Milan Giuseppe Sala.

L Lizeum d'ert ladin Cademia ie unì reprejentà dal studënt dla terza tlas Lian Peristi. Per ël iel stat de gran valor pudëi vester leprò: "L ie stat na bela esperienza per mé pudëi fé pea pra chësta opra d'ert, coche studënt de na scola auta ladina. L ie satt nteressant pudëi lauré deberieda cun l artist cunesciù n con' dl argumënt dla rujeneda dl'oma y l ie stat n unëur per mé pudëi fé zeche te chësta maniera per l ladin". L assessëur per la Scola y cultura ladina Daniel Alfreider fova cuntënt dla culaburazion: "L fej plajëi udëi che studënc de nosta scoles autes tol pert a n tel proiet fat deberieda. La culaburazion che va inant da ani incà danter la Ntendënza y cultura ladina y l Consulat generel dla Svizra desmostra che i liams danter i ladins dla Dolomites y i retoromans di Grijons ie per tradizion bëndebò strënc. L ie n bon ejëmpl che la Svizra ti dà na gran lerch cun l''emna rumantscha' al retoroman y nce al ladin per n'ena ntiera. Ladins, retoromans y furlans ie parënc strënc y l ie bon sce lauron deberieda: pra la rujeneda y la cultura, ma nce te d'autri ciamps sons boni de avëi n fil ndrët danter nosc raions".

L diretëur de Repartizion Mathias Stuflesser auza ora l valor dla culaburazion danter ladins, retoromans y furlans: "Tl ciamp dla cultura ons da ani incà na culaburazion che porta si fruc. N cont dl sustëni al'atività culturela te nosta rujenedes de mendranza pudons nce tl daunì mo mparé un dal auter".

mst