La Usc di Ladins

Co dëssi pa fé? Co jiràla pa cun mi mpreja? Co jiràla pa cun la chëutes? Co jiràla pa cun l sustenì da pert dla Provinzia, dl Stat y dla UE? Ciun sustëni possi pa me aspité dala banches? Co juda pa pea l INPS y i autri Istituc de sussistënza? Tan giut dura pa la crisa per i artejans? Can jiràla pa inò suvier cun i artejans? Na ntervista al presidënt dla Lia di artejans de Gherdëina Ivo Insam, nce vizeambolt de Sëlva. Ivo Insam ie marangon, cun na pitla mpreja de doi persones, te Sëlva.

La Usc di Ladins: Ivo Insam , danora, co l’ëis’a Vo y i Vosc de familia?
Ivo Insam: Per fertuna drët bona; chël ie bele truep, te chisc dis.

Laurëis’a te chisc dis,

• 
•  

View the embedded image gallery online at:
https://www.lausc.it/valedes-ladines/gherdeina/12283-co-l-a-pa-i-artejans-co-jirala-pa-inant#sigProId2ebba9ef3a

y sce sci co pa?
No, ne lëure nia. Nce la pitla mprejes à dutes messù se tenì ala despusizions y à messù stlu la dita y mëter i lauranc te cassa ntegrazion. Nscila éi nce ie fat cun mi cunlauradëur. Posse iusta fé via cun i papieresc tlo te ufize, y finé vel’ pitl stroz: ma laurà ne vëniel nia.

Iel pa bele stat truepa desdites de lëures? Y iel pa mo chiche aposta lëures, te chisc dis?
Chisc dis ne vëniel danz nia apustà. N con’ dla desdites àn audì de chëi che fej i majeri lëures n à abù vel’ una. Per i autri iel da dì che l ie mo na evoluzion, n spera for mo che la crisa ne tole nia ite de gran dimenscions, no de tëmp y no de lëur.

Co ratëis’a che la vede, cun la pitla mprejes de artejanat de Gherdëina, n saràl pa nce de teles che muessa stlù defin?
Mah, n spera bën de no! Na pitla dita à povester plu saurì, ajache la à suvënz de mëndri lëures. Per na mpreja mesana tlo da nëus iel plu rie, ajache de majeri lëures toma, almanco per ntant, tl’ega. Y chisc lëures se damanda for na mpreja de na cërta dimenscion, nce cun plu lauranc.

Cie ve aspitëis’a dala Provinzia de Bulsan, dala mesures che la uel dé ora? Ëis’a abù ancuntedes a livel de Lia provinziela? Cie Ve ëis’a damandà avisa?
La Lia provinziela di Artejans ie uni di che rejona y marciadea. La despunibltà de judé da pert dla istituzions ie tlo, ma sambën, la istituzions muessa cialé de ti judé a duta la categuries. Pra la sentedes iel suvënz unì tëut ca l ejëmpl de n auto: nchin che l va plan, vàl, tantosc che l se fërma iel rie a l fé inò pië via. Nscila iela nce cun l’economia y per i artejans. L sarà dessegur mesures, ma na drëta avisa ne sàn ncuei merdi ai 31 de merz mo nia. La mesures provinzieles, cënt da coche é audì, vën mo definides y metudes ju a puntin. Da coche l semea dëssa la mesures brancé ite ai 6 de auril. Tlo n iel dessegur nce de teles che à da n fé cun i artejans.

Co iela pa cun la chëutes da paië al Stat?
Almanco iel unì dat pro de les spënjer. Sambën che sburdlé l terminn ie mé n sburdlé nce l problem. Drët fóssel che l unissa smendrà la chëutes, chiche ne n’ie sën ia bon de les paië ne sarà bonamënter niancanó bon de les paië de setëmber.

Na ultima dumanda persunela, ma che reverda duc, na dumanda filosofich-ejistenziela: cie se muda pa do Vosc ntënder, cie ve tulëis’a pea da chësta situazion, Vo persunalmënter, y cie possa pa, muessa pa la cumenanza ntiera se tò pea? Povester ëis nce n pensier che lascia luné ora speranza, cun otimism.
Te tëmp de doi-trëi enes se àl mudà dut. Dant fans, coche artejans, belau grames de ne ti la fé nia cun duc i lëures che nes univa dac su. Śën iel belau da avëi tëma dla ejistënza dla mpreja. Tlo da nëus sons for stac stravardei da de gran desgrazies, te Gherdëina iela for jita, y de regula for suvier. Povester ans arjont n status de uniputënza, che dut nes ie debit y garantì, che ie ne adrove deguni, ratan che son boni de zaré l mond da sëui. Ntant sce ons udù che s’la cavon mé sce tenion adum, stajan a cësa y se judan un cun l auter. Nosc peresc y nosc nëinesc ie stac boni d’la mëter a jì, do la viera. Ie son otimista, i mprenditëres ie duc otimisć, scenó ne se ëssi nia metù per si cont. Perchë sons dessegur boni de se refé inò. Ma l passerà mpue’ de tëmp, messon avëi pazienza. Pona uderons sce tulon su dut autramënter, ajache danz che n se desmëncia suvënz dla burta y vedla cosses, l ie l pricul de tumé ite tl vedl status. Ma mpo, n cër’ nseniamënt se tulons dessegur pea. Coche à nce dit l assessëur Achammer jiràla inant cun de pitl vares, te uni ciamp: la ne sarà nia che da n secunt al auter possa duc inò fé dut chël y sciche i l fajova dant. Tole l’ucajion, a inuem de duc i artejans de Gherdëina, de rengrazië chiche à judà y juda inant, i dutores, nfermieres, la Crëujes Blancia y Cuecena, duc i ulenteres y chiche à laurà y lëura inant per nëus te chisc dis de coronavirus. Coche pitl sëni de recunescënza se à la Lia di Artejans de Gherdëina mpensà de dé n pitl cuntribut, ala Crëujes Cuecena y Blancia de Gherdëina: ti on cumprà n aparat a azonn per dejenfeté l’ambulanzes, ajache i n a mé un. Te chisc dis messëssel ruvé, ora l Zënter de Soplajes.

La ntervista ntiera sarà da liejer tla edizion stampeda ai 3 de auril.

Ntervista de David Lardschneider

Foto: L presidënt dla Lia di Artejans de Gherdëina, Ivo Insam.