06 de dezember 2025
Pentagramma Winds, conzert unich con Marco Braito e Gianni Muraro
En sabeda ai 15 de november, diesc egn do dal prum conzert da d’uton, l ensemble musical à sonà tel auditorium del Palafiemme compagnà da la Pruma Tromba de l’Orchestra RAI Marco Braito.
Se à endodanef binà na fraca de jent fora l Palafiemme de Ciavaleis per l conzert encomai tradizional da d’uton di Pentagramma Winds, l ensemble che tol ite bandisć, students e maestres de musega de Fascia e Fiem. Instouta ampò l’ocajion la era zis più de valuta dalajà che l é stat festejà i diesc egn dal prum conzert da d’uton, n cedean toron che la formazion reta per solit dal maester Roberto Silvagni à zelebrà con n ghest straordenèr. Belimpont sun paladina se à ejibì ensema a ic l maester ...
Se à endodanef binà na fraca de jent fora l Palafiemme de Ciavaleis per l conzert encomai tradizional da d’uton di Pentagramma Winds, l ensemble che tol ite bandisć, students e maestres de musega de Fascia e Fiem. Instouta ampò l’ocajion la era zis più de valuta dalajà che l é stat festejà i diesc egn dal prum conzert da d’uton, n cedean toron che la formazion reta per solit dal maester Roberto Silvagni à zelebrà con n ghest straordenèr. Belimpont sun paladina se à ejibì ensema a ic l maester ...
06 de dezember 2025
L nef 3S de Rodela, n cantier senester
Per ge fèr front ai dejèjes l é stat smaorà l servije de skibus. N impiant unich e modern con 18 cabines da 30 posć che viaja a 8 metres al secont.
L nef impiant portamont 3S de Ciampedel aur ai 19 de dezember. »Ne endespièsc n muie per l entardivament de doi setemènes – à spiegà Daniele Dezulian, president de la SITC, a la radunanza de l’ApT de Fascia – per ge fèr front al dejèje, a una con l’ApT, l é stat metù su n servije smaorà de skibus envers la Val de Sora e na linea de corieres en più ti fins de setemèna che va da Ciampedel a Cianacei. L nef 3S no l é n standard, l é n impiant dassen comples che à cognù se adatèr ence a na lingia ...
L nef impiant portamont 3S de Ciampedel aur ai 19 de dezember. »Ne endespièsc n muie per l entardivament de doi setemènes – à spiegà Daniele Dezulian, president de la SITC, a la radunanza de l’ApT de Fascia – per ge fèr front al dejèje, a una con l’ApT, l é stat metù su n servije smaorà de skibus envers la Val de Sora e na linea de corieres en più ti fins de setemèna che va da Ciampedel a Cianacei. L nef 3S no l é n standard, l é n impiant dassen comples che à cognù se adatèr ence a na lingia ...
06 de dezember 2025
N pareje contra la pruma
L Fascia Balon sera su la pruma part del campionat con 20 ponc te la classifica.
L fenesc fora con n pareje l giron de jita per l Fascia Balon. Ti prumes menuc part miec i bec de mister Capovilla e do 5 menuc rua l prum gol con Patrizio Deville che l é bon de petar endodanef te usc na trata de Massimo Lorenz dant parada dal portier ghest. Passa i menuc e i fascegn seghita a tacar e do 10 menuc i podessa smaorar l vantac de gra a na trata dai undesc metres vadagnada da Massimo Lorenz de Meca che purampò no la vegn mudada te gol da Patrizio Deville che l fala la trata. Passa ...
L fenesc fora con n pareje l giron de jita per l Fascia Balon. Ti prumes menuc part miec i bec de mister Capovilla e do 5 menuc rua l prum gol con Patrizio Deville che l é bon de petar endodanef te usc na trata de Massimo Lorenz dant parada dal portier ghest. Passa i menuc e i fascegn seghita a tacar e do 10 menuc i podessa smaorar l vantac de gra a na trata dai undesc metres vadagnada da Massimo Lorenz de Meca che purampò no la vegn mudada te gol da Patrizio Deville che l fala la trata. Passa ...
06 de dezember 2025
"Me é sentì tan da cësa"
L ladin gherdëina tla Engiadina Bassa: Irene Moroder de Urtijëi à n vënderdi dl'ena passeda fat pea pra l »Poetry slam ladin« a Sent
Dla maganies y dla legrëzes dl aspité y parturì y dla richëza de pudëi rujené gor cater rujenedes pra mëisa, à Irene Moroder liet dant doi tesć a Sent tla Svizra. La autëura de Urtijëi à pudù fé pea pra l »Poetry Slam Ladin«. Da trëi ani incà vën chësta manifestazion metuda a jì regularmënter dala Uniun dals Grischs, na lia dla Engiadina, dla Val de Müstair y de Bravuogn, che sustën la cultura y rujeneda rumantscha. Dlongia ai autëures rumantsch che scrij y liej dant per vallader, puter, ...
Dla maganies y dla legrëzes dl aspité y parturì y dla richëza de pudëi rujené gor cater rujenedes pra mëisa, à Irene Moroder liet dant doi tesć a Sent tla Svizra. La autëura de Urtijëi à pudù fé pea pra l »Poetry Slam Ladin«. Da trëi ani incà vën chësta manifestazion metuda a jì regularmënter dala Uniun dals Grischs, na lia dla Engiadina, dla Val de Müstair y de Bravuogn, che sustën la cultura y rujeneda rumantscha. Dlongia ai autëures rumantsch che scrij y liej dant per vallader, puter, ...
06 de dezember 2025
Na luegia de salut dënia
Ai 14 de nuvëmber àn fat na mëndra zelebrazion cun cuscienza do che n à ngrandì la curtina de Urtijëi
120 fòsses mplu iel śën sun la curtina de Urtijëi. L ngrandimënt de chësta nfrastrutura cumenela àn zelebrà. La festa de benedescion à tenì l sn. pluan Vijo Pitscheider.
Daujin ai reprejentac cumenei de Urtijëi y Ciastel, iel unit adalerch l pluan de Urtijëi Vijo Pitscheider cun l cunsëi de pluania, l cumité dla curtina, l team che à planificà l mudamënt dla strutura y sambën nce la firma che à laurà. Da ne se desmincë nia di zitadins y dla zitadines che ie unic adalerch per uneré l mumënt.
...
120 fòsses mplu iel śën sun la curtina de Urtijëi. L ngrandimënt de chësta nfrastrutura cumenela àn zelebrà. La festa de benedescion à tenì l sn. pluan Vijo Pitscheider.
Daujin ai reprejentac cumenei de Urtijëi y Ciastel, iel unit adalerch l pluan de Urtijëi Vijo Pitscheider cun l cunsëi de pluania, l cumité dla curtina, l team che à planificà l mudamënt dla strutura y sambën nce la firma che à laurà. Da ne se desmincë nia di zitadins y dla zitadines che ie unic adalerch per uneré l mumënt.
...
06 de dezember 2025
Notes ladines che viv inant
N l di de Santa Zezilia à l Cor de Dlieja de Sëlva lecurdà y unerà Stefan Demetz de Sulé, cënt ani do si nasciuda
Ai 22 de nuvëmber vëniel festejà l di de Santa Zezilia, patrona dla mujiga sacra. L ne fossa nia di plu adatà per lecurdé una dla persunaliteies plu mpurtantes dla mujiga sacra ladina: Stefan Demetz de Sulé/Trafuei. Per chësta rejon iel stat te dlieja de Sëlva na mëssa speziela, suneda y cianteda dal Cor de Dlieja de Sëlva cun cuartet de strumënc de banda y orgun.
L se tratova de na mëssa per i vives y i defonc dl Cor y per lecurdé i cënt ani dala nasciuda de Stefan Demetz. L fin fova chël ...
Ai 22 de nuvëmber vëniel festejà l di de Santa Zezilia, patrona dla mujiga sacra. L ne fossa nia di plu adatà per lecurdé una dla persunaliteies plu mpurtantes dla mujiga sacra ladina: Stefan Demetz de Sulé/Trafuei. Per chësta rejon iel stat te dlieja de Sëlva na mëssa speziela, suneda y cianteda dal Cor de Dlieja de Sëlva cun cuartet de strumënc de banda y orgun.
L se tratova de na mëssa per i vives y i defonc dl Cor y per lecurdé i cënt ani dala nasciuda de Stefan Demetz. L fin fova chël ...
06 de dezember 2025
L ospedal Codivilla par ra Olimpiades e par dapò
Fenì co i laore da ‘l comedà fora, ades el vien parecià par i Śoghe 2026; dapò el restarà par ra śente de Anpezo e de chesta tera: zenza i Mondiai 2021 e ra Olimpiades 2026, i ‘l arae sarà da un toco
Ades che i é drio a fenì el laoro, da el fei fora duto noo, ‘l ospedal Codivilla ca in Anpezo ‘l à da ese parecià par deentà ‘l ospedal de ra Olimpiades e Paralimpiades d’inverno 2026. Ra sozietà Gvm, che ra fajarà śì chel ospedal, ra se ciata de spes co ra Ulss1 Dolomiti da Belun, da se cordà cemodo fei, col diretor Giuseppe Dal Ben che el vien in Anpezo, deboto duta ra setemanes, par vede cemodo che i prozede co ‘l laoro.
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l ...
Ades che i é drio a fenì el laoro, da el fei fora duto noo, ‘l ospedal Codivilla ca in Anpezo ‘l à da ese parecià par deentà ‘l ospedal de ra Olimpiades e Paralimpiades d’inverno 2026. Ra sozietà Gvm, che ra fajarà śì chel ospedal, ra se ciata de spes co ra Ulss1 Dolomiti da Belun, da se cordà cemodo fei, col diretor Giuseppe Dal Ben che el vien in Anpezo, deboto duta ra setemanes, par vede cemodo che i prozede co ‘l laoro.
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l ...
06 de dezember 2025
Na storia dla buna nöt, cun "La löna gelosa"
La biblioteca ladina s’arichësc cun n liber por mituns nü, metü tl ladin dla Val Badia y de Gherdëna. Na storia de Manuel Gatterer, ilustrada da Jochen Gasser
Che che á n iade sintí le sentimënt dla gelosia, sá ince tan tichinosa che ara pó ester y sciöche ara pó adurbé la odüda y ince la vita. Chësc vel sambëgn por les porsones, mo al vel ince por la protagonista dl liber por mituns nü, presenté en mercui ai 26 de dezëmber tl gran salf dl Istitut Ladin a San Martin de Tor. "La löna gelosa – La Luna gelëusa" é le titul dla publicaziun dada fora dal Istitut Ladin Micurá de Rü, por ladin dla Val Badia y ladin de Gherdëna.
Ara se trata de na storia ...
Che che á n iade sintí le sentimënt dla gelosia, sá ince tan tichinosa che ara pó ester y sciöche ara pó adurbé la odüda y ince la vita. Chësc vel sambëgn por les porsones, mo al vel ince por la protagonista dl liber por mituns nü, presenté en mercui ai 26 de dezëmber tl gran salf dl Istitut Ladin a San Martin de Tor. "La löna gelosa – La Luna gelëusa" é le titul dla publicaziun dada fora dal Istitut Ladin Micurá de Rü, por ladin dla Val Badia y ladin de Gherdëna.
Ara se trata de na storia ...
05 de dezember 2025
»Il pendio bianco« rua te Fascia
La neva graphic novel de Manuel Riz é stata portèda dant te Museo Ladin. Na meisa torona con Fiorenzo Perathoner, Giorgia Lorenz e Rosa Carpano.
»La neif l é n element freit, ma pel esser n leam anter la persones, zeche che deida a crescer«, con chest pensier de Silvano Ploner l é peà via enstadì la prejentazion de la neva graphic novel de Manuel Riz »Il pendio bianco« te Sala Heilmann del Museo a Sèn Jan, sala olache l é stat metù fora ence na mostra con ojec e vèlch taola dessegnèda.
Domanà fora dal telecronist sportif, l autor à fat n viac ti personajes che à fat la storia del schi, ge fajan descorir al publich la tapes che da la ...
»La neif l é n element freit, ma pel esser n leam anter la persones, zeche che deida a crescer«, con chest pensier de Silvano Ploner l é peà via enstadì la prejentazion de la neva graphic novel de Manuel Riz »Il pendio bianco« te Sala Heilmann del Museo a Sèn Jan, sala olache l é stat metù fora ence na mostra con ojec e vèlch taola dessegnèda.
Domanà fora dal telecronist sportif, l autor à fat n viac ti personajes che à fat la storia del schi, ge fajan descorir al publich la tapes che da la ...
05 de dezember 2025
Ambient, sport e cultura tel pian operatif de l’ApT
I sozi à aproà l bilanz de previjion del 2026 de beleche 10 milions de euro. Per l invern na trentina de troes batui per jir a pe su la neif dintorn i paijes e enlongia la Veisc
Da logo a brand, l é chesta la miscion per l an 2026 de l’ApT de Fascia. ‘Brand’ la parola chief che vidarà l pian operatif de l’Azienda per l Turism acioche la reputazion coletiva de la destinazion vegne realisèda travers chel che vegn dit, ma soraldut travers chel che vegn fat e coche l vegn fat. N pian che é stat prejentà tel detai en ocajion de la radunanza di sozi chiamèda ite en jebia ai 27 de november tel PalaDolomites de Ciampestrin. L president Fausto Lorenz e l diretor Nicolò Weiss é ...
Da logo a brand, l é chesta la miscion per l an 2026 de l’ApT de Fascia. ‘Brand’ la parola chief che vidarà l pian operatif de l’Azienda per l Turism acioche la reputazion coletiva de la destinazion vegne realisèda travers chel che vegn dit, ma soraldut travers chel che vegn fat e coche l vegn fat. N pian che é stat prejentà tel detai en ocajion de la radunanza di sozi chiamèda ite en jebia ai 27 de november tel PalaDolomites de Ciampestrin. L president Fausto Lorenz e l diretor Nicolò Weiss é ...
05 de dezember 2025
L Fascia venc l derby de la Veisc
Al scomenz de la partida l president Gaetano Rasom ge à consegnà la mitica maia numer 15 a Kejio Kivela che é stat saludà dai ex jiadores fascegn.
L Fascia venc per 3 a 2 l classich e mai banal derby de la Veisc contra l Fiem, te n Gianmario Scola de Dèlba regolà da festa tedant a n publich de la gran ocajions, beleche mile spetadores. La partida à serà su l chèder de la 15^ giornèda de IHL. I ladins, venjan ai rigores, se à vadagnà l secondo suzes a do a do e i mantegn coscita la quinta posizion ensema al Valpellice con 24 ponc.
Dantfora l é stat la zerimonia da emozions con la consegna de la mitica maia numer 15 a Kejio Kivela, un ...
L Fascia venc per 3 a 2 l classich e mai banal derby de la Veisc contra l Fiem, te n Gianmario Scola de Dèlba regolà da festa tedant a n publich de la gran ocajions, beleche mile spetadores. La partida à serà su l chèder de la 15^ giornèda de IHL. I ladins, venjan ai rigores, se à vadagnà l secondo suzes a do a do e i mantegn coscita la quinta posizion ensema al Valpellice con 24 ponc.
Dantfora l é stat la zerimonia da emozions con la consegna de la mitica maia numer 15 a Kejio Kivela, un ...
05 de dezember 2025
Scuté ie mafia
Ancuntedes che ti à mudà la vita: l autëur Stefan Winkler à prejentà a Urtijëi si liber »Begegnungen«. L fin? Sustenì n pruiet contra la mafia
L scritëur, ciantautëur y regist Stefan Winkler ne n’à mei schivà l cuntat y nianca no la ndesfides. Y nscila se àl te si vita ancuntà y l à cunesciù d’uni sort de persones: dal Dalai Lama a Bill Clinton, da Jannik Sinner a Ina Regen.
Tl 2023, per realisé si film »Falcone-Borsellino: verneigen wir uns«, àl abù la puscibltà de ntervisté de plu persones che à da nfé cun la mafia. Tlo àl nce mparà a cunëscer l pruiet dla »Casa di Paolo«, na cësa te n ridl da n stlet inuem a Palermo. I mutons ...
L scritëur, ciantautëur y regist Stefan Winkler ne n’à mei schivà l cuntat y nianca no la ndesfides. Y nscila se àl te si vita ancuntà y l à cunesciù d’uni sort de persones: dal Dalai Lama a Bill Clinton, da Jannik Sinner a Ina Regen.
Tl 2023, per realisé si film »Falcone-Borsellino: verneigen wir uns«, àl abù la puscibltà de ntervisté de plu persones che à da nfé cun la mafia. Tlo àl nce mparà a cunëscer l pruiet dla »Casa di Paolo«, na cësa te n ridl da n stlet inuem a Palermo. I mutons ...
05 de dezember 2025
Dala Cina tl Amazonas – jì de viac mpue autramënter
L ann passà fova Martin Rabanser de Urtijëi stat plu enes tla Cina, pra i patri Shaolin, chëst ann àl cris ora n viac povester mo plu stramp, tla giungla dl Amazonas. Ntan na sëira àl prejentà si viac
A vel’ un ti sàl bel a se peté ju tl sablon al mer, d’autri va a fé wellness, Martin Rabanser ne n’ie nia un de chëi. Canche ël va de viac se chìrel ora cosses, sce n possa dì nscila, mpue estremes, strambaries che nia duc possa o ulëssa fé.
Dan puecia enes iel ruvà de reviers da n viac tla giungla dl Amazonas ulache l à vivù cun persones che ne n’ova plu dessegur mo mei abù da nfé cun un da tlo.
L se trata de set enes de viac ntan chëles che Rabanser ie stat tl Ecuador, tla Colombia, ...
A vel’ un ti sàl bel a se peté ju tl sablon al mer, d’autri va a fé wellness, Martin Rabanser ne n’ie nia un de chëi. Canche ël va de viac se chìrel ora cosses, sce n possa dì nscila, mpue estremes, strambaries che nia duc possa o ulëssa fé.
Dan puecia enes iel ruvà de reviers da n viac tla giungla dl Amazonas ulache l à vivù cun persones che ne n’ova plu dessegur mo mei abù da nfé cun un da tlo.
L se trata de set enes de viac ntan chëles che Rabanser ie stat tl Ecuador, tla Colombia, ...
05 de dezember 2025
Salvun l’Advënt!
Comentar de pruma
Al é Advënt, por me un di tëmps plü significatifs dl ann. Madër che sc’i cumpëdi i invic che m’é rová te redaziun y dötes les manifestaziuns che vëgn ciamó organisades, me pel sciöche sce valgügn minass che do Nadé n’él plü nia. Al mëss ester val’ de psicologich che tan tröc arata »da messëi ciamó fá ia dan Nadé« chësc, chël y chël ater. Tan gonot él cosses che podess saurí aspeté. Ater co »tëmp de chît y de pesc«. (Comentar de Pablo Palfrader)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di ...
Al é Advënt, por me un di tëmps plü significatifs dl ann. Madër che sc’i cumpëdi i invic che m’é rová te redaziun y dötes les manifestaziuns che vëgn ciamó organisades, me pel sciöche sce valgügn minass che do Nadé n’él plü nia. Al mëss ester val’ de psicologich che tan tröc arata »da messëi ciamó fá ia dan Nadé« chësc, chël y chël ater. Tan gonot él cosses che podess saurí aspeté. Ater co »tëmp de chît y de pesc«. (Comentar de Pablo Palfrader)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di ...
05 de dezember 2025
Zacotan de domandes a Freddy Planinschek, fotograf y maester de schi
Dancà y da na pert
Freddy, por chi che ne te conësc nia, poste te presenté en cört?
I sun Freddy Planinschek da La Ila, i laori sciöche fotograf y maester de schi, i sun maridé y á dui mituns.
Da tan d’agn este pa bele fotograf y co este pa rové pro la fotografia?
Bele da möt acompagnâi mi pere a fá fotografies, ajache ël ê ince fotograf. Dailó ái odü sciöche le laur gnô fat y al m’á plajü. Iö á ciamó conesciü la fotografia sön lastres de vider y i á fat impara döt le svilup, dal analogh al digital, dal blanch y ...
Freddy, por chi che ne te conësc nia, poste te presenté en cört?
I sun Freddy Planinschek da La Ila, i laori sciöche fotograf y maester de schi, i sun maridé y á dui mituns.
Da tan d’agn este pa bele fotograf y co este pa rové pro la fotografia?
Bele da möt acompagnâi mi pere a fá fotografies, ajache ël ê ince fotograf. Dailó ái odü sciöche le laur gnô fat y al m’á plajü. Iö á ciamó conesciü la fotografia sön lastres de vider y i á fat impara döt le svilup, dal analogh al digital, dal blanch y ...
04 de dezember 2025
L Cucarel à premià i doi projec venjidores
Al concors cinematografich, endrezà da Inout, l é ruà ite cinch idees. L prum pest é jit al filmat ‘La Stries mai demez’ del regist trentin Andrea Franceschini e l secondo a ‘Ciasa’ de Francesco Detomas.
En mèrtesc ai 2 de dezember te Kino de Cianacei l é stat dit fora i inomes di venjidores de la pruma edizion del pest cinematografich »L Cucarel«, nasciù te chest 2025 con chela de soscedèr anter la neva generazions gaissa e enteres envers la produzion de curc filmac te una de la variantes del ladin del Sela.
L concors, a chel che chest an à tout pèrt cinch idees projetuèles, l é stat metù a jir dai joegn da la Coprativa sozièla Inout, col coordenament del joen linguist fascian Tita ...
En mèrtesc ai 2 de dezember te Kino de Cianacei l é stat dit fora i inomes di venjidores de la pruma edizion del pest cinematografich »L Cucarel«, nasciù te chest 2025 con chela de soscedèr anter la neva generazions gaissa e enteres envers la produzion de curc filmac te una de la variantes del ladin del Sela.
L concors, a chel che chest an à tout pèrt cinch idees projetuèles, l é stat metù a jir dai joegn da la Coprativa sozièla Inout, col coordenament del joen linguist fascian Tita ...
04 de dezember 2025
Scontrèda de cedean per mez secol de cultura ladina
L Istitut Cultural Ladin ‘majon di fascegn’ à zelebrà i 50 egn da sia fondazion envian ite autoritèdes, componenc di organismes, dependenc e colaboradres de anché e de angern.
La radunanza metuda a jir en vender ai 28 de november dal Istitut Cultural Ladin de Fascia aea chest an n peis maor: chel de zelebrèr 50 egn de storia. Per l’ocajion chi che te chisc egn à fat pèrt di organismes aministratives e culturai e che à lurà o colaborà é stac envié te la sala grana del tobià a Sèn Jan, olache la presidenta Tea Dezulian e la diretora Sabrina Rasom se à enterzà te la prejentazion de dut l program de saluc e rengraziamenc, recordanzes e recognoscimenc, peà via coi ...
La radunanza metuda a jir en vender ai 28 de november dal Istitut Cultural Ladin de Fascia aea chest an n peis maor: chel de zelebrèr 50 egn de storia. Per l’ocajion chi che te chisc egn à fat pèrt di organismes aministratives e culturai e che à lurà o colaborà é stac envié te la sala grana del tobià a Sèn Jan, olache la presidenta Tea Dezulian e la diretora Sabrina Rasom se à enterzà te la prejentazion de dut l program de saluc e rengraziamenc, recordanzes e recognoscimenc, peà via coi ...
04 de dezember 2025
Tulons’a chësta ucajion per se recunzilië cun la natura?
Sun plaza de Chemun a Bulsan iel unì naugurà na nstalazion dl artist de Urtijëi Armin Grunt. L'opra ie unida fata per i Juesc olimpics Milan Cortina 2026
»Recunziliazion« ie l titul dl’opra dl scultëur Armin Grunt de Urtjiëi, che ie śën da udëi per doi mënsc alalongia sun plaza de Chemun a Bulsan. De ndut dejeset figures y n lën tres chël che n possa passé, simbulisea la gran cumpëida de jënt che unirà a ti cialé ala Olimpiades y la natura.
EK
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 5 de dezëmber.
»Recunziliazion« ie l titul dl’opra dl scultëur Armin Grunt de Urtjiëi, che ie śën da udëi per doi mënsc alalongia sun plaza de Chemun a Bulsan. De ndut dejeset figures y n lën tres chël che n possa passé, simbulisea la gran cumpëida de jënt che unirà a ti cialé ala Olimpiades y la natura.
EK
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 5 de dezëmber.
