20 de mei 2026
I hotelieres met su la stadia investimenc, ence su la cèsa
A la radunanza di sozi de l’ASAT del Zenter Fascia l president Guglielmo Lasagna à prejentà i resultac de n chestionèr e l projet de residenzialità.
Fascia 2040 l é na idea strategica che no cogn restèr demò ciacoles. La logica 15-45, 15.000 sentadins e 45.000 posć let pel doventèr realtà. L é chest l percors portà inant te chisc egn dal diretif de l’ASAT del Zenter Fascia, vidà dal president Guglielmo Lasagna, e metù dant con programes e projec concrec endèna la radunanza di sozi chiamèda ite en mèrtesc ai 12 de mé al XAlp Hotel a Pera a chela che à tout pèrt n bon grop de hotelieres, autoritèdes e i presidenc de l’ASAT Val de Sora Filippo ...
Fascia 2040 l é na idea strategica che no cogn restèr demò ciacoles. La logica 15-45, 15.000 sentadins e 45.000 posć let pel doventèr realtà. L é chest l percors portà inant te chisc egn dal diretif de l’ASAT del Zenter Fascia, vidà dal president Guglielmo Lasagna, e metù dant con programes e projec concrec endèna la radunanza di sozi chiamèda ite en mèrtesc ai 12 de mé al XAlp Hotel a Pera a chela che à tout pèrt n bon grop de hotelieres, autoritèdes e i presidenc de l’ASAT Val de Sora Filippo ...
20 de mei 2026
N nef liber su la coroneles
Te sia rubrica ?Da la coroneles al cher' Daniele Verra ne met dant chest meis l liber 'L'ombra del vento' del autor catalan Carlos Ruiz Zafon.
I libres i à da semper na capazità particolèra: chela de mudèr la vida che aon de veder l mond. Vèlch outa na storia resta demò na scempia letura gustegola, vèlch autra enveze la ne resta sotite la pel, lascian n segn fon te nesc pensieres.
Podede lejer dut su La Usc dai 15 de mé da ciapèr te la boteighes de sfoes de la valèdes ladines o tras abonament (info:www.lausc.it/abo o abo e-paper)
I libres i à da semper na capazità particolèra: chela de mudèr la vida che aon de veder l mond. Vèlch outa na storia resta demò na scempia letura gustegola, vèlch autra enveze la ne resta sotite la pel, lascian n segn fon te nesc pensieres.
Podede lejer dut su La Usc dai 15 de mé da ciapèr te la boteighes de sfoes de la valèdes ladines o tras abonament (info:www.lausc.it/abo o abo e-paper)
20 de mei 2026
Primes!
La mutans sot a 15 ani de Gherdëina ie campiunësses provinzieles de volley
N sada, ai 16 de mei se à la scuadra dla mutans sot a 15 ani deberieda cun si trainadëures Alex Mantovani y Sarah Runggaldier tëut na bela sudesfazion, les ie states bones de vëncer la finela contra l Terlan y à nscila venciù l titul de campiunësses provinzieles dl Campiunat VSS.
Per l Volley Gherdëina, Wilma Kostner
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 22 de mei.
N sada, ai 16 de mei se à la scuadra dla mutans sot a 15 ani deberieda cun si trainadëures Alex Mantovani y Sarah Runggaldier tëut na bela sudesfazion, les ie states bones de vëncer la finela contra l Terlan y à nscila venciù l titul de campiunësses provinzieles dl Campiunat VSS.
Per l Volley Gherdëina, Wilma Kostner
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 22 de mei.
20 de mei 2026
N bani de bedaies
L Club Nudé Gherdëina à tl'ultima enes fat pea pra doi garejedes. N à arjont de biei resultac
La fin dl'ena passeda à l Club Nudé Gherdëina tëut pert a doi garejedes. Scumencià àla cun l “Brixen Swim Meeting 2026”, che ie stat ai 16 y 17 de mei a Persenon. Pra l'ancunteda cun scuadres da duta la Talia y dla'Austria, à nosta atletes y nosc atlec festejà si prim iede tla pista longia, la prima ucajion dla sajon de se museré tla nudadoia de 50 m.
Per l Club Nudé Gherdëina, Silke Grossrubatscher
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 22 de mei.
La fin dl'ena passeda à l Club Nudé Gherdëina tëut pert a doi garejedes. Scumencià àla cun l “Brixen Swim Meeting 2026”, che ie stat ai 16 y 17 de mei a Persenon. Pra l'ancunteda cun scuadres da duta la Talia y dla'Austria, à nosta atletes y nosc atlec festejà si prim iede tla pista longia, la prima ucajion dla sajon de se museré tla nudadoia de 50 m.
Per l Club Nudé Gherdëina, Silke Grossrubatscher
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 22 de mei.
20 de mei 2026
24 ëura de servisc
La sezion dla junanza dla Crëusc Blancia à fat n servisc che à durà vintcater ëura, cun simulazions de ntervënc desfrënc
Uni doi ani vëniel a s'l dé l'ucajion per i jëuni y la jëunes dla sezion dla junanza dla Crëusc Blancia de lauré 24 ëura y fé ntervënc desfrënc. L se trata de na scumenciadiva dla Provinzia, che ie unida fata per l prim iede tl 2014. La sezions singules mët pona a jì velch y te si valeda o luech.
"La grupes di jëuni va dai 13 ani nchin ai 21 ani, ma n ne lëura nia coche i "granc". Uni doi enes se ancónten de sada domesdì per fé eserzitazions y furmazions de prim aiut y n fej nce juesc o ...
Uni doi ani vëniel a s'l dé l'ucajion per i jëuni y la jëunes dla sezion dla junanza dla Crëusc Blancia de lauré 24 ëura y fé ntervënc desfrënc. L se trata de na scumenciadiva dla Provinzia, che ie unida fata per l prim iede tl 2014. La sezions singules mët pona a jì velch y te si valeda o luech.
"La grupes di jëuni va dai 13 ani nchin ai 21 ani, ma n ne lëura nia coche i "granc". Uni doi enes se ancónten de sada domesdì per fé eserzitazions y furmazions de prim aiut y n fej nce juesc o ...
20 de mei 2026
En vacanza bëgn... mo zënza mituns
I se l’un cuntada cun l’ostí Ulrich Videsott, che manajëia a Al Plan n residence "adults only", olache al ne vëgn tut sö degügn mituns – o cuaji. Descriminaziun o na locia de marcé? Öna dles domandes che i ti un fat
I án mefodër rové da fá la intervista, che Ulrich Videsott ciafa telefon. L’ostí d’Al Plan manajëia n residence nia dalunc dal zënter y la ëra oress savëi sce al á ciamenes lëdies. Por i geniturs y ince n möt. "Al me desplej, i ne tolun nia mituns, i sun na strotöra ma por adulc", é la resposta. Chësc dij bele ince de ci che ara nen vá. Dan da 16 agn á Ulrich Videsott surantut dai geniturs le "Garni Erna" – n garni scëmpl y familiar – che al á trasformé dl 2023 tl "Residence AlNö" - na ciasa ...
I án mefodër rové da fá la intervista, che Ulrich Videsott ciafa telefon. L’ostí d’Al Plan manajëia n residence nia dalunc dal zënter y la ëra oress savëi sce al á ciamenes lëdies. Por i geniturs y ince n möt. "Al me desplej, i ne tolun nia mituns, i sun na strotöra ma por adulc", é la resposta. Chësc dij bele ince de ci che ara nen vá. Dan da 16 agn á Ulrich Videsott surantut dai geniturs le "Garni Erna" – n garni scëmpl y familiar – che al á trasformé dl 2023 tl "Residence AlNö" - na ciasa ...
19 de mei 2026
'gana': ruva la revista nueva
Les letoures y i letours de »La Usc di Ladins« ciaparà debant l numer 29 dla revista dles eles ladines tla edizion de nost sfuei dai 22 de mei.
En vender ai 22 de mei vegnirà fora l numer nuef de Gana, la revista dles eles ladines. Na copia dl numer 29 de Gara sarà a la leta debant te vigni numer de »La Usc di Ladins« per i abonés y per chi che compra l sfuei tles boteighes dles valedes ladines.
La revista Gana vegnirà prejenteda te Fascia en vender ai 22 de mei da les 17:00 tla Ciasa de la Moniaria a Sèn Jan y te Gherdëina en juebia ai 28 de mei tla biblioteca dla Cësa di Ladins a Urtijëi.
En vender ai 22 de mei vegnirà fora l numer nuef de Gana, la revista dles eles ladines. Na copia dl numer 29 de Gara sarà a la leta debant te vigni numer de »La Usc di Ladins« per i abonés y per chi che compra l sfuei tles boteighes dles valedes ladines.
La revista Gana vegnirà prejenteda te Fascia en vender ai 22 de mei da les 17:00 tla Ciasa de la Moniaria a Sèn Jan y te Gherdëina en juebia ai 28 de mei tla biblioteca dla Cësa di Ladins a Urtijëi.
19 de mei 2026
Ra ciaśa de Rosa de Vico
Se vó scode un milion e meśo de euro, a vende ra storia, ra cultura, ra tradizios de Anpezo, agnó che inveze
El Comun de Anpezo ’l é scior, ‘l à un grun de sode, el no n’à biśoin de vende ra so śoies. L à beleche fato con outro, ades el vende anche ra so parte, de ra ciaśa vecia de Rosa Menardi de Vico, a Jilardon, dapò che ‘l aea cronpà un toco de chel fabricato e fato un grun de cartes, par fei deentà chera ciaśa un museo de ra ziviltà d’Anpezo. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
El Comun de Anpezo ’l é scior, ‘l à un grun de sode, el no n’à biśoin de vende ra so śoies. L à beleche fato con outro, ades el vende anche ra so parte, de ra ciaśa vecia de Rosa Menardi de Vico, a Jilardon, dapò che ‘l aea cronpà un toco de chel fabricato e fato un grun de cartes, par fei deentà chera ciaśa un museo de ra ziviltà d’Anpezo. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
19 de mei 2026
Fondazion Monti Pallidi, più sostegn al sozièl
La FPB Cassa de Fascia, Primier e Belun à tegnù sia radunanza a Ègort. L president Vadagnini e l diretor Lucin à prejentà l bilanz e i projec per l teritorie e l é stat lità l nef Consei de Aministrazion.
Se à tegnù al PalaLuxottica de Ègort la radunanza anuèla di sozi de la FPB Cassa de Fascia, Primier e Belun. N apuntament de gran partezipazion che à confermà che la Banca é staifa e gaerta, la cresc a do a do e la é protagonista de neva scomenzadives per la comunanza. Una de chestes l é apontin la neva Fondazion Monti Pallidi de Fascia, Primier e Belun, prejentèda dal president Carlo Vadagnini, che desmostra l empegn de la Cassa envers si teritories.
Podede lejer dut su La Usc dai 15 de mé da ...
Se à tegnù al PalaLuxottica de Ègort la radunanza anuèla di sozi de la FPB Cassa de Fascia, Primier e Belun. N apuntament de gran partezipazion che à confermà che la Banca é staifa e gaerta, la cresc a do a do e la é protagonista de neva scomenzadives per la comunanza. Una de chestes l é apontin la neva Fondazion Monti Pallidi de Fascia, Primier e Belun, prejentèda dal president Carlo Vadagnini, che desmostra l empegn de la Cassa envers si teritories.
Podede lejer dut su La Usc dai 15 de mé da ...
19 de mei 2026
Na fufula macabra
I carabiniers dla Stazion de Sëlva à cun n suzes purtà a bon fin n'atività de nrescida, dajan sëura na trapulona
I carabiniers dla Cumpanìa de Urtijëi ti à mandà n comunicat stampa a La Usc n con' de na fufula de scioldi. Te chësc iel scrit: "L plann macaber ie unì fat da n'ëila de 53 ani cun la residënza tl Venet, ti fajans danns a na ex-colega de Gherdëina, cun chëla che la à laurà te na strutura de albierch ti ani passei.
Danter fauré y merz 2026, se nuzan cun gran savëi di sistems de messajes, ti àla fat crëier ala vitima, che si muta - che aspieta -, fossa ala fin de si vita te na tlinica tla ...
I carabiniers dla Cumpanìa de Urtijëi ti à mandà n comunicat stampa a La Usc n con' de na fufula de scioldi. Te chësc iel scrit: "L plann macaber ie unì fat da n'ëila de 53 ani cun la residënza tl Venet, ti fajans danns a na ex-colega de Gherdëina, cun chëla che la à laurà te na strutura de albierch ti ani passei.
Danter fauré y merz 2026, se nuzan cun gran savëi di sistems de messajes, ti àla fat crëier ala vitima, che si muta - che aspieta -, fossa ala fin de si vita te na tlinica tla ...
19 de mei 2026
L mond di puenc
"Flotte Brücken", n pruiet tl ciamp dla tecnologia per la scolines y la scoles primeres dla valedes de Gherdëina y dla Val Badia
Do l pruiet "Flotte Flitzer" iel te chëst ann de scola 2025/26 unì pensà de pité n auter argumënt tl ciamp dla tecnologia: "Flotte Brücken".
Truep mutons y truepa mutans dla scolines y dla scoles primeres de Gherdëina y dla Val Badia ti ie jic permez a chësta tematica te manieres desfrëntes: I ie jic a crì y a ti cialé ai puenc che ie da udëi te si luech o à fat nrescides sun i puenc che ie sun dut l mont ti cialan ala lunghëza y al’autëza ma nce a coche la costruzion ie fata. Pona fòvel ...
Do l pruiet "Flotte Flitzer" iel te chëst ann de scola 2025/26 unì pensà de pité n auter argumënt tl ciamp dla tecnologia: "Flotte Brücken".
Truep mutons y truepa mutans dla scolines y dla scoles primeres de Gherdëina y dla Val Badia ti ie jic permez a chësta tematica te manieres desfrëntes: I ie jic a crì y a ti cialé ai puenc che ie da udëi te si luech o à fat nrescides sun i puenc che ie sun dut l mont ti cialan ala lunghëza y al’autëza ma nce a coche la costruzion ie fata. Pona fòvel ...
19 de mei 2026
N di de storia, cultura y devertimënt
N dumënia ai 17 de mei iel stat l di nternaziunel di museums. L Museum Gherdëina y la Biblioteca ladina à n dumënia giaurì la portes per duc
La tematica de chëst ann dl cumité ICOM, ie »Museums uniting a divided world«,- museums lieia n mond despartì-, mët tl zënter la forza dl museum coche luegia de dialogh, cumprenscion y coejion tla sozietà.
Deberieda cun la Biblioteca ladina dla Union di Ladins de Gherdëina, ti iel unì pità ai:la vijitadëures n prugram rich, n dumënia ai 17 de mei: da uni ëura iel stat vijites menedes cun esperc y espertes tla sezions desfrëntes, na »crissa dl tesor« nterativa per duta la familia y ativiteies ...
La tematica de chëst ann dl cumité ICOM, ie »Museums uniting a divided world«,- museums lieia n mond despartì-, mët tl zënter la forza dl museum coche luegia de dialogh, cumprenscion y coejion tla sozietà.
Deberieda cun la Biblioteca ladina dla Union di Ladins de Gherdëina, ti iel unì pità ai:la vijitadëures n prugram rich, n dumënia ai 17 de mei: da uni ëura iel stat vijites menedes cun esperc y espertes tla sezions desfrëntes, na »crissa dl tesor« nterativa per duta la familia y ativiteies ...
19 de mei 2026
A na spana dala vënta
L arpizadëur Filip Schenk ie ruvà segondo pra i Campiunac talians de lead: "Ne posse nia me lamené, ma ësse gën ulù defënder mi titul de campion talian"
N sada y dumënia ai 16 y 17 de mei iel a Arco stat i Campiunac talians de arpizeda lead. Filip Schenk, 26 ani de S. Cristina, che garejea tla Copa dl Mond, fova un di favoric per la vënta. L ann passà fòvel ruvà prim y nce bele tl 2023 òvel venciù l titul de campion talian te chësta disciplina.
Elisabeth Kostner
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 22 de mei.
N sada y dumënia ai 16 y 17 de mei iel a Arco stat i Campiunac talians de arpizeda lead. Filip Schenk, 26 ani de S. Cristina, che garejea tla Copa dl Mond, fova un di favoric per la vënta. L ann passà fòvel ruvà prim y nce bele tl 2023 òvel venciù l titul de campion talian te chësta disciplina.
Elisabeth Kostner
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 22 de mei.
19 de mei 2026
25 ani de MIDAS y nce La Usc ie leprò
L'Assoziazion Europa te zaites de mendranza y rujenedes regiuneles, MIDAS, à fat si nduneda generela a Bulsan dai 14 nchin ai 17 de mei. L se à abinà repejentanc y reprejentantes di media de mendranza de rujeneda de duta Europa
MIDAS ie unì metù su tl ann 2001 y l fej pert 29 media de mendranza y de rujeneda regiunela - mo plu avisa de 12 paejes desfrënc y 13 rujenedes desfrëntes. Chëst ann àla festejà si iubileum di 25 ani. Da coche l ie unì spiegà uel "l'assoziazion fé retlam per cunlaurazions de rujenedes de mendranza y media tres cunferënzes, barat de jurnalisć, pruiec y de lëur de sensiblisazion y sustëni a livel europeich".
Da chëst ann incà iel nce La Usc leprò.
MIDAS ie unì metù su tl ann 2001 y l fej pert 29 media de mendranza y de rujeneda regiunela - mo plu avisa de 12 paejes desfrënc y 13 rujenedes desfrëntes. Chëst ann àla festejà si iubileum di 25 ani. Da coche l ie unì spiegà uel "l'assoziazion fé retlam per cunlaurazions de rujenedes de mendranza y media tres cunferënzes, barat de jurnalisć, pruiec y de lëur de sensiblisazion y sustëni a livel europeich".
Da chëst ann incà iel nce La Usc leprò.
Dut l articul pudëis liejer ...
19 de mei 2026
Luca vënc a Rimini
D'ansciuda iel feter uni ena nia mé una, ma plu garejedes de sauté, pra chëles che i atlec y la atletes di Gherdëina Runners fej pea. Danterauter iel stat la mesa maratona da Rimini a Verucchio
N sada ai 16 de mei iel unì metù a jì la mesa maratona da Rimini a Verucchio. Luca Clara à venciù chësta garejeda: l ie sautà danora da sëul y ruvà tl travert cun n tëmp de 1:18.01. L fova si segonda vënta pra chësta maratona, nce tl 2023 fòvel ruvà prim.
USC
Dl'autra garejedes pra chëles che l à fat pea i atlec di Gherdëina Runners, iel da liejer tla proscima edizion de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 22 de mei.
N sada ai 16 de mei iel unì metù a jì la mesa maratona da Rimini a Verucchio. Luca Clara à venciù chësta garejeda: l ie sautà danora da sëul y ruvà tl travert cun n tëmp de 1:18.01. L fova si segonda vënta pra chësta maratona, nce tl 2023 fòvel ruvà prim.
USC
Dl'autra garejedes pra chëles che l à fat pea i atlec di Gherdëina Runners, iel da liejer tla proscima edizion de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 22 de mei.
19 de mei 2026
Tles ciafes di Jüc Olimpics: na mostra che descëda emoziuns
Tl Istitut Ladin a San Martin de Tor él gnü daurí la mostra "Il terreno dei Giochi", che fej na cuntraposiziun de fotografies danter i Jüc Olimpics de Cortina dl 1956 y dl 2026 – y mostra sö sciöche chësc evënt á stramudé le teritore
Al é passé feter söle de n ann, da canche l’Istitut Ladin "Micurá de Rü" á pié do l’archif fotografich storich di fotografs Zardini da Cortina d’Ampëz. Na arpejun de passa 300.000 fotografies che vá dai pröms agn dl 1900 cina al 2019. Passa n centená, olache al é gnü documenté te na manira imprescionanta y alüsc dër menüda, sciöche la "cira" de Cortina s’á mudé cun i tëmps. Un di evënc che á stramudé la contrada dla "reina dles Dolomites" é zënzater chël di Jüc Olimpics dl 1956: les prömes ...
Al é passé feter söle de n ann, da canche l’Istitut Ladin "Micurá de Rü" á pié do l’archif fotografich storich di fotografs Zardini da Cortina d’Ampëz. Na arpejun de passa 300.000 fotografies che vá dai pröms agn dl 1900 cina al 2019. Passa n centená, olache al é gnü documenté te na manira imprescionanta y alüsc dër menüda, sciöche la "cira" de Cortina s’á mudé cun i tëmps. Un di evënc che á stramudé la contrada dla "reina dles Dolomites" é zënzater chël di Jüc Olimpics dl 1956: les prömes ...
18 de mei 2026
Paroles che fèsc crescer: croda l mit del bilinguism
Tel chèder de l'Aisciuda Ladina l é stat portà dant l percors didatich fat da la maestres e dai bec de la trei scolines de la Scola de Fascia con la referenta Tatiana Soraperra e la formadora Paola Celentin.
L é temp de aisciuda, e più avisa de Aisciuda Ladina, temp che dal 2009 en ca te Fascia é caraterisà vigni an da n muie de evenc per la festa del lengaz. Apontin l lengaz l é stat protagonist te la scontrèda che à avert l'edizion de chest an, en lunesc ai 4 de mé te Sorastanza de la Scola Ladina de Fascia.
No demò l lengaz ladin, ma aldò de na vijion pedagogica moderna duc i lengac e i strumenc de comunicazion che travers na doura integrèda deida i bec a comunichèr, a crescer, a stèr ben.
...
L é temp de aisciuda, e più avisa de Aisciuda Ladina, temp che dal 2009 en ca te Fascia é caraterisà vigni an da n muie de evenc per la festa del lengaz. Apontin l lengaz l é stat protagonist te la scontrèda che à avert l'edizion de chest an, en lunesc ai 4 de mé te Sorastanza de la Scola Ladina de Fascia.
No demò l lengaz ladin, ma aldò de na vijion pedagogica moderna duc i lengac e i strumenc de comunicazion che travers na doura integrèda deida i bec a comunichèr, a crescer, a stèr ben.
...
18 de mei 2026
Mujeo Ladin e Ciastel d’Andrac: peia via la stagion da d’isté
Porte dalvierte dal 31 de mei. Tema de le ativité de l’isté l fiern e le fujine
Co la bona stagion tourna a giourì al publich ence l Mujeo Ladin a La Plié e l Ciastel d’Andrac, duc doi sot a la gestion del Istitut Cultural Ladin Cesa de Jan. Coche bele sperimenté da envalgugn agn nca, le porte le vignarà giouride bele n ocajion de la festa nazionala taliana de la Republica, che sto ann la empermët de sfruté n »pont« lonch che va da sabeda 31 de mei a mertesc 2 de jugn. (LS)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament ...
Co la bona stagion tourna a giourì al publich ence l Mujeo Ladin a La Plié e l Ciastel d’Andrac, duc doi sot a la gestion del Istitut Cultural Ladin Cesa de Jan. Coche bele sperimenté da envalgugn agn nca, le porte le vignarà giouride bele n ocajion de la festa nazionala taliana de la Republica, che sto ann la empermët de sfruté n »pont« lonch che va da sabeda 31 de mei a mertesc 2 de jugn. (LS)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament ...
18 de mei 2026
Do n vièl fora per l bosch…
Vidèda da Giuliano Pederiva la pruma raida de l’Aisciuda Ladina.
Per l terzo an de seghit l’Aisciuda Ladina é stata dedichèda a la toponomastica fascèna, n rich e prezious patrimonie veie e veior che aon rità da nesc aves. Enstadì se à dejout la pruma raida endrezèda dai Servijes linguistics e culturèi del Comun General de Fascia. Ensema al menatroes Giuliano Pederiva, l é stat fat na picola raida sorassù i paijes de Soraga e Moena, na spazirèda a mesacosta no tant sfadiousa. I colores verdejins di lèrjes da d’aisciuda à fat da bela cornisc.
Podede lejer dut ...
Per l terzo an de seghit l’Aisciuda Ladina é stata dedichèda a la toponomastica fascèna, n rich e prezious patrimonie veie e veior che aon rità da nesc aves. Enstadì se à dejout la pruma raida endrezèda dai Servijes linguistics e culturèi del Comun General de Fascia. Ensema al menatroes Giuliano Pederiva, l é stat fat na picola raida sorassù i paijes de Soraga e Moena, na spazirèda a mesacosta no tant sfadiousa. I colores verdejins di lèrjes da d’aisciuda à fat da bela cornisc.
Podede lejer dut ...
