15 de mei 2024
Istitut Culturel Ladin: deliberà n sustëni finanziel
Per cumpré hardware, njins, mascins y mubilia giapa l Istitut Culturel Ladin Micurá de Rü 15.000 euro; chësc ie unì dat pro n merdi ai 14 de mei
L Istitut Culturel Ladin Micurá de R" urganisea y sustën scumenciadives per l mantenimënt y l svilup dla rujeneda y cultura ladina. Dlongia l lëur de publicazion n con' dl raion – sibe per ladin che te d'autra rujenedes – ie na gran pert dl'ativiteies dl Istitut chëla de sustenì lies cultureles.
Dan trëi mënsc ova la Jonta provinziela deliberà l sustëni finanziel per l'atività culturela y per la agëndes de furmazion permanënta per l ann finanzier 2024. Tla senteda de n merdi ai 14 de mei àla ...
L Istitut Culturel Ladin Micurá de R" urganisea y sustën scumenciadives per l mantenimënt y l svilup dla rujeneda y cultura ladina. Dlongia l lëur de publicazion n con' dl raion – sibe per ladin che te d'autra rujenedes – ie na gran pert dl'ativiteies dl Istitut chëla de sustenì lies cultureles.
Dan trëi mënsc ova la Jonta provinziela deliberà l sustëni finanziel per l'atività culturela y per la agëndes de furmazion permanënta per l ann finanzier 2024. Tla senteda de n merdi ai 14 de mei àla ...
15 de mei 2024
Sëira de bona ueia per l di dl’oma
La tradizion va inant: ie inò unì metù a jì l teater de bona ueia da pert dla Schiera Junila de Urtijëi per ti fé na legrëza ala umans
N ucajion dl di dl'oma à la Schiera Junila de Urtijëi metù a jì la sëira de bona ueia tradiziunela tla Cësa di Cungresc. Nce chëst ann à inò duta ot la grupes y l cor di mutons mparà ite, ntan i ultimi mënsc, pec
de teater de bal y scenes da rì, che ie unides prejentedes l'ena passeda n sada y n dumënia sëira. I mutons y la mutans danter i nuef y i catordesc ani à desmustrà si capaziteies de fé teater te raprejentazions d'uni sort,
metudes adum aposta dai:la 19 acumpaniadëures dla Schiera.
La ...
N ucajion dl di dl'oma à la Schiera Junila de Urtijëi metù a jì la sëira de bona ueia tradiziunela tla Cësa di Cungresc. Nce chëst ann à inò duta ot la grupes y l cor di mutons mparà ite, ntan i ultimi mënsc, pec
de teater de bal y scenes da rì, che ie unides prejentedes l'ena passeda n sada y n dumënia sëira. I mutons y la mutans danter i nuef y i catordesc ani à desmustrà si capaziteies de fé teater te raprejentazions d'uni sort,
metudes adum aposta dai:la 19 acumpaniadëures dla Schiera.
La ...
15 de mei 2024
Rina – Sëlva: n derby emozionant
Tl campionat de palé söl pice ciamp á le Rina en vëndres soghé le derby ladin cuntra la scuadra dl Sëlva. I sogadus de ciasa á arjunt n resultat positif y se tëgn i punc te ciasa, davagnan por 4 a 2
Atramënter co ti agn passá, olache an sogâ scialdi de sabeda o domënia cun önesc sogadus y sön le gran ciamp, vëgnel a Rina da 2 agn incá soghé 6 cuntra 6. Chësc sistem nü é gnü tut sö dër bun dai sogadus y ince la jënt da Rina vëgn ion a ciaré pro.
Chëra danter le US Rina y le FC Sëlva 1970 é stada na partida cun gröm de emoziuns. La partida se mët bun por la scuadra da Rina, che va en vantaje do da 17 menüc, cun n gol de David Huber. La resposta dl Sëlva vëgn atira: Seljvir Nemce fej le gol de ...
Atramënter co ti agn passá, olache an sogâ scialdi de sabeda o domënia cun önesc sogadus y sön le gran ciamp, vëgnel a Rina da 2 agn incá soghé 6 cuntra 6. Chësc sistem nü é gnü tut sö dër bun dai sogadus y ince la jënt da Rina vëgn ion a ciaré pro.
Chëra danter le US Rina y le FC Sëlva 1970 é stada na partida cun gröm de emoziuns. La partida se mët bun por la scuadra da Rina, che va en vantaje do da 17 menüc, cun n gol de David Huber. La resposta dl Sëlva vëgn atira: Seljvir Nemce fej le gol de ...
15 de mei 2024
"Müjiga che porta ligrëza"
I ultims rais de sorëdl aiciâ les pizes di crëps, canche al á metü man en vëndres dales 8 da sëra le conzert dla Müjiga de Badia. "Müjiga che porta ligrëza" é sté le titul y le "Leitmotiv" che á acompagné na sëra de melodies plajores
Al é sté le pröm conzert d’aisciöda olache le dirighënt Matthias Thaler á mené la bachëta da su. Cun gran maestria y savëi, che al á tut sö y á podü imparé, ál daurí le conzert cun n valgügn toc bele conesciüs por i musicontri, les musicontres y le publich; chësc ultim ê metü adöm da jënt de paisc y da foradecá che é gnüda a ascuté sö. Le pröm marsc "Die Sonne geht auf", é sté n’audanza nia ma al bel tëmp che stënta da rové adalerch, mo ince por la vita. Jü inant él spo cun "Banditenstreiche", ...
Al é sté le pröm conzert d’aisciöda olache le dirighënt Matthias Thaler á mené la bachëta da su. Cun gran maestria y savëi, che al á tut sö y á podü imparé, ál daurí le conzert cun n valgügn toc bele conesciüs por i musicontri, les musicontres y le publich; chësc ultim ê metü adöm da jënt de paisc y da foradecá che é gnüda a ascuté sö. Le pröm marsc "Die Sonne geht auf", é sté n’audanza nia ma al bel tëmp che stënta da rové adalerch, mo ince por la vita. Jü inant él spo cun "Banditenstreiche", ...
14 de mei 2024
N convegn per rejonèr de teritorie, segureza e mobilità
I numeres de azidenc e morc sun strèda é smaoré del 2022 respet al an dant. Transdolomites à endrezà na scontrèda publica per fèr na reflescion e sensibilisèr i sentadins.
L’Istitut Nazionèl de Statistica ISTAT te la publicazion dai 25 de messèl del 2023 l à metù al luster che l an 2022 l é stat caraterisà da n rescomenz de la mobilità e dachelanvìa ence dai azidenc sun strèda. Del 2022 i é stac 3.159 i morc te azidenc sun strèda te la Tèlia (+9,9% respet al an dant), 223.475 i ferii (+9,2%) e 165.889 i azidenc (+9,2%), numeres maores che del 2021 ma mendres respet al 2019. Ence te la Union europeèna l numer de la vitimes l é smoarà (+3,7% respet al an dant), do ...
L’Istitut Nazionèl de Statistica ISTAT te la publicazion dai 25 de messèl del 2023 l à metù al luster che l an 2022 l é stat caraterisà da n rescomenz de la mobilità e dachelanvìa ence dai azidenc sun strèda. Del 2022 i é stac 3.159 i morc te azidenc sun strèda te la Tèlia (+9,9% respet al an dant), 223.475 i ferii (+9,2%) e 165.889 i azidenc (+9,2%), numeres maores che del 2021 ma mendres respet al 2019. Ence te la Union europeèna l numer de la vitimes l é smoarà (+3,7% respet al an dant), do ...
14 de mei 2024
Deguna lerch
On rujenà cun i diretëures dla scoles autes de Urtijëi, ajache tla cësa di studënc ne n'iel nia plu assé lerch. Co féjen pa sce n ulëssa to su sculeies y sculées nueves te scola ma n ne possa nia?
La problematica dla lerch de cuatieres, de l pudëi sté te valeda, ie iust veramënter atuela. Sce n ti cëla ai jëuni y ala jëunes de valeda, che ne n'à nia l mesun de arpé n cuatier o na lerch da cësa ora, vëijen che i:les muessa se n jì, ajache i priejes de fit ie massa auc o ajache l ne n'ie propi niancanó l mesun de se tò n cuatier, ajache l ne n ie deguni a despusizion. Sce l mancia monce pra la generazion jëuna da tlo, pona iel dessegur mo plu rie pra chëla che uel unì a sté tlo da oradecà. ...
La problematica dla lerch de cuatieres, de l pudëi sté te valeda, ie iust veramënter atuela. Sce n ti cëla ai jëuni y ala jëunes de valeda, che ne n'à nia l mesun de arpé n cuatier o na lerch da cësa ora, vëijen che i:les muessa se n jì, ajache i priejes de fit ie massa auc o ajache l ne n'ie propi niancanó l mesun de se tò n cuatier, ajache l ne n ie deguni a despusizion. Sce l mancia monce pra la generazion jëuna da tlo, pona iel dessegur mo plu rie pra chëla che uel unì a sté tlo da oradecà. ...
14 de mei 2024
Passa 5 milions dal BIM ai Comuns per l’èga da beiver
L Consorzie BIM Adesc à aproà l rendicont de gestion e rebadì sia atenzion per l’aministrazions locales e l teritorie.
Ai 24 de oril te la sala Silvestri del Departiment de Economia de l’Università de Trent l é stat chiamà ite la radunanza generèla del Consorzie BIM Adesc de Trent per l’aproazion del rendicont de gestion 2023, che se à serà su na soma de 67 milions de ressorses zertèdes e de speises empegnèdes o jà paèdes fora.
Per i Comuns l é de gran emportanza ence l »incentivo idrico« che caraterisea l pian straordenèr del 2024: tolan su n besegn palesà da la medema aministrazions, l BIM à dezidù defat ...
Ai 24 de oril te la sala Silvestri del Departiment de Economia de l’Università de Trent l é stat chiamà ite la radunanza generèla del Consorzie BIM Adesc de Trent per l’aproazion del rendicont de gestion 2023, che se à serà su na soma de 67 milions de ressorses zertèdes e de speises empegnèdes o jà paèdes fora.
Per i Comuns l é de gran emportanza ence l »incentivo idrico« che caraterisea l pian straordenèr del 2024: tolan su n besegn palesà da la medema aministrazions, l BIM à dezidù defat ...
14 de mei 2024
N tanch nü, al sorvisc dla jënt
I Stödafüs d’Al Plan á sëgn a desposiziun n tanch nü dla ultima generaziun. La benedisciun é garatada en domënia ai 5 de ma, en gaujiun dla festa de so patrun San Florian
"Cun gran plajëi podunse, do trëi agn de tröp laur, crüzi, paziënza y burocrazia, benedí y mëte en sorvisc chësc tanch nü – n meso de aiüt por döt nosc comun y surafora." Cun chëstes parores á le comandant di Stödafüs d’Al Plan Christian Rindler metü man l’at ofizial pro l’inaudaziun dl meso nü, che é garatada en domënia 5 de ma. Zënzater la dërta domënia, gnôl pö ince festejé le patrun di stödafüch San Florian, che vëgn recordé te nüsc paisc cun zelebraziuns sintides. Insciö ince a Al Plan y ...
"Cun gran plajëi podunse, do trëi agn de tröp laur, crüzi, paziënza y burocrazia, benedí y mëte en sorvisc chësc tanch nü – n meso de aiüt por döt nosc comun y surafora." Cun chëstes parores á le comandant di Stödafüs d’Al Plan Christian Rindler metü man l’at ofizial pro l’inaudaziun dl meso nü, che é garatada en domënia 5 de ma. Zënzater la dërta domënia, gnôl pö ince festejé le patrun di stödafüch San Florian, che vëgn recordé te nüsc paisc cun zelebraziuns sintides. Insciö ince a Al Plan y ...
14 de mei 2024
Par i sante Felipo e Iaco
In Anpezo ‘l é doi sante patrone e sto an, par ra so festa, ‘l é ruà ‘l arcivescovo da Milan: con el ‘l ea el vescovo da Belun Feltre e alcuante pioane e prees che à lourà par chesta comunità. Anche ra jeja varda ves ra Olimpiades 2026
Ra parochia de i sante Felipo e Iaco in Anpezo r’à fato festa, ai 3 de maśo, par i so patrone. In vea ‘l é stà ra mesa granda, da dasera de śoiba ai 2 de maśo, e ‘l é ruà monsi gnor Mario Enrico Delpini arci vescovo da Milan: »Chel de Cortina d’Ampezzo ‘l é un gnon che se sente de spes a Milan, par dute chi che vien ca a spaso, da se pousà, e ‘pò ‘l é chesta Olimpiades, che me lea ancora depì.
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
Ra parochia de i sante Felipo e Iaco in Anpezo r’à fato festa, ai 3 de maśo, par i so patrone. In vea ‘l é stà ra mesa granda, da dasera de śoiba ai 2 de maśo, e ‘l é ruà monsi gnor Mario Enrico Delpini arci vescovo da Milan: »Chel de Cortina d’Ampezzo ‘l é un gnon che se sente de spes a Milan, par dute chi che vien ca a spaso, da se pousà, e ‘pò ‘l é chesta Olimpiades, che me lea ancora depì.
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
14 de mei 2024
S. Florián, la fameia Puochenstein, Jakob Zanusi. Na gran storia nte na bandiera
L autor Gabriele Grones spiega e conta l significat dei simboi
La bandiera dei studafuoch da Fodom la bina auna nvalgugn simboi e elemenc iconografizi che ne conta la storia dei studafuoch e le conescion che a costituì l’identité de nosta valada. El gran dessen entaméz a la bandiera raprejenta San Florián che destuda el fuoch, dilongia a le gliejie de La Plié e de Rèba. Chëst San Florián l ven dal depent de na pala de auté del 1735 del moler fodom Jakob Zanusi (o Jaco Januc), nasciù a Ornela ntel 1679 e mort a Salzburg ntel 1742.
De plu tla edizion stampeda ...
La bandiera dei studafuoch da Fodom la bina auna nvalgugn simboi e elemenc iconografizi che ne conta la storia dei studafuoch e le conescion che a costituì l’identité de nosta valada. El gran dessen entaméz a la bandiera raprejenta San Florián che destuda el fuoch, dilongia a le gliejie de La Plié e de Rèba. Chëst San Florián l ven dal depent de na pala de auté del 1735 del moler fodom Jakob Zanusi (o Jaco Januc), nasciù a Ornela ntel 1679 e mort a Salzburg ntel 1742.
De plu tla edizion stampeda ...
13 de mei 2024
«De teles da giat» cun Rut Bernardi
L'autëura de Gherdëina à prejentà nstadì si liber nuef dat ora dala Union di Ladins de Gherdëina
La prejentazion ie stata tla Cësa di Ladins a Urtijëi. La storia «da giat» y de giac ie unida prejenteda tres na letura y na descuscion cun Ivan Senoner, che à fat la ntroduzion y muderazion. L liber ie n viac tres argumënc coche l strënjer, i stritoc, la rujeneda, l sulentum y la mort.
Deplù tla edizion che vën de La Usc di Ladins.
Bruno Maruca
La prejentazion ie stata tla Cësa di Ladins a Urtijëi. La storia «da giat» y de giac ie unida prejenteda tres na letura y na descuscion cun Ivan Senoner, che à fat la ntroduzion y muderazion. L liber ie n viac tres argumënc coche l strënjer, i stritoc, la rujeneda, l sulentum y la mort.
Deplù tla edizion che vën de La Usc di Ladins.
Bruno Maruca
13 de mei 2024
Na Cassa staifa e ascorta al teritorie
FPB Cassa de Fascia, Primier e Belun à chiamà ite sia radunanza a Ègort. La Banca à comprà l ex Hotel Corona a Moena olache vegnarà fat la neva senta.
En sabeda ai 4 de mé al Palaluxottica de Ègort FPB Cassa de Fascia, Primier e Belun à chiamà ite sia radunanza ordenèra per ge prejentèr ai sozi n bilanz staif e che cresc, stolza de sia prejenza sul teritorie.
L president Carlo Vadagnini, do aer rengrazià l Grop Luxottica per ge aer dat lèrga te n scito iconich per l teritorie, l à metù al luster soraldut la straordenèra azion sozièla de la Cassa Rurala che via per l 2023 à dat fora passa 1 milion de euro a sostegn de scomenzadives de carater ...
En sabeda ai 4 de mé al Palaluxottica de Ègort FPB Cassa de Fascia, Primier e Belun à chiamà ite sia radunanza ordenèra per ge prejentèr ai sozi n bilanz staif e che cresc, stolza de sia prejenza sul teritorie.
L president Carlo Vadagnini, do aer rengrazià l Grop Luxottica per ge aer dat lèrga te n scito iconich per l teritorie, l à metù al luster soraldut la straordenèra azion sozièla de la Cassa Rurala che via per l 2023 à dat fora passa 1 milion de euro a sostegn de scomenzadives de carater ...
13 de mei 2024
L mit del cougol
45 operes frut de na enrescida filosofica e pitorica, che porta dant l cognosciù mit platonich.
Da pec dis te la sala mostres del Liceo artistich de Fascia l é stat inaugurà na neva mostra de depenc de la 13 studentes, dut touses, de la clas 3 LAF dal titol »L mit del cougol«, desche la cognosciuda contia del filosof grech Platone. La operes en esposizion l é l resultat de n percors interdisciplinèr portà dant ti ultimes meisc dai dozenc Claus Soraperra e Gabriele Dellagiacoma te sia materies, pitura e filosofia, che se à enterzà, ge dajan tinultima idees e strumenc a la joena artistes, ...
Da pec dis te la sala mostres del Liceo artistich de Fascia l é stat inaugurà na neva mostra de depenc de la 13 studentes, dut touses, de la clas 3 LAF dal titol »L mit del cougol«, desche la cognosciuda contia del filosof grech Platone. La operes en esposizion l é l resultat de n percors interdisciplinèr portà dant ti ultimes meisc dai dozenc Claus Soraperra e Gabriele Dellagiacoma te sia materies, pitura e filosofia, che se à enterzà, ge dajan tinultima idees e strumenc a la joena artistes, ...
13 de mei 2024
Na pierla
N mierculdi ai 8 de mei iel stat la giaurida da pert di sculeies y dla sculées dla Scola Prufesciunela per l Artejanat Artistich Cademia tl Tublà da Nives te Sëlva. Ert y mestier n mostra
Da permò iel stat la giaurida dla mostra "La Prufesciunela" tl Tublà da Nives. L se trata de na mostra cun lëures de tecniches mescededes da pert di sculeies y dla sculées dala prima nchin tla cuinta tlas dla Scola Prufesciunela per l Artejanat Artistich Cademia. L ie stat na naugurazion culetiva ulache l à nce metù ora i sculeies y la sculées de spezialisazion.#
Julia Lardschneider
L articul tla edizion de n vënderdi ai 17 de mei de La Usc di Ladins.
Da permò iel stat la giaurida dla mostra "La Prufesciunela" tl Tublà da Nives. L se trata de na mostra cun lëures de tecniches mescededes da pert di sculeies y dla sculées dala prima nchin tla cuinta tlas dla Scola Prufesciunela per l Artejanat Artistich Cademia. L ie stat na naugurazion culetiva ulache l à nce metù ora i sculeies y la sculées de spezialisazion.#
Julia Lardschneider
L articul tla edizion de n vënderdi ai 17 de mei de La Usc di Ladins.
13 de mei 2024
Vaces "ladines" premiades a San Laurënz
Na dërta cumpëda de paurs dla Val Badia á mené en chësc ann sü armënc ala mostra dles vaces a San Laurënz, cun de bi resultac y cotan de devëntes
Bëgn 120 armënc él gnü presenté en sabeda ai 4 de ma tla hala dl marcé dai tiers a San Laurënz, en gaujiun dla gran mostra de vaces da taces y sprinzes, condütes da paurs dla Val Badia y bassa Val de Puster: ara se trata de na mostra che vëgn a s’al dé ma vigni 5 agn. Tan deplü fejel plajëi da odëi che ince i paurs dla Val Badia á fat bela parüda. Danter devëntes generales, devëntes por le plü bel üre y devëntes de grup él garaté na dërta cumpëda de resultac che scinca sodesfaziuns. I armënc é ...
Bëgn 120 armënc él gnü presenté en sabeda ai 4 de ma tla hala dl marcé dai tiers a San Laurënz, en gaujiun dla gran mostra de vaces da taces y sprinzes, condütes da paurs dla Val Badia y bassa Val de Puster: ara se trata de na mostra che vëgn a s’al dé ma vigni 5 agn. Tan deplü fejel plajëi da odëi che ince i paurs dla Val Badia á fat bela parüda. Danter devëntes generales, devëntes por le plü bel üre y devëntes de grup él garaté na dërta cumpëda de resultac che scinca sodesfaziuns. I armënc é ...
13 de mei 2024
Maśo el mes de ra Madona e de ra Jeja
Intrà fede e tradizion, ra portiscion de ‘l Ospedà: co ra benedizion s’i domanda a ‘l Signor de precurà ra parsones, ra besties e ra natura
Maśo ‘l é un mes che se vive con gran devozion, in Anpezo. Nafré parcé che ‘l é el mes de Maria, de ra Madona, col fioreto da dasera, anche se son drio a perde chel che suzedea ‘na ota, canche par duta ra viles, inze ra jejes, ‘l ea trope pize che se ciataa, a scotà calchedun de pi vecio, che dijea śo ra letagnes de i sante e de ra Madona. »Turris eburnea, ora pro nobis. Foederis arca, ora pro nobis«: dute se pensa de calchedun, pichesee ‘na femena, che dijea śo par latinorum e i pizete che ...
Maśo ‘l é un mes che se vive con gran devozion, in Anpezo. Nafré parcé che ‘l é el mes de Maria, de ra Madona, col fioreto da dasera, anche se son drio a perde chel che suzedea ‘na ota, canche par duta ra viles, inze ra jejes, ‘l ea trope pize che se ciataa, a scotà calchedun de pi vecio, che dijea śo ra letagnes de i sante e de ra Madona. »Turris eburnea, ora pro nobis. Foederis arca, ora pro nobis«: dute se pensa de calchedun, pichesee ‘na femena, che dijea śo par latinorum e i pizete che ...
12 de mei 2024
I picioi empèra a scutèr l chiet e se enstesc
N bel projet é jit inant per 4 meisc te la scolina de Pera e l à didà bec e maestres a osservèr, entener e sperimentèr ativitèdes de gran utol per picoi e gregn.
L à inom »Tempi lenti e piccoli respiri« e l simbol l é na belota tartaruga verda. Se trata de n projet didatich metù a jir dal Ofize pedagogich-didatich per la scolines de la Provinzia de Trent che à tout ite ti prumes cater meisc de chest an ence la scolina de Pera.
A ne deschiarir miec che che l é chest projet che à soscedà gran aprijiament, l é stat la coordenadora pedagogica de la scolines de la Scola Ladina de Fascia, Tatiana Soraperra, e la maestra de la scolina Alessandra Morandini, ...
L à inom »Tempi lenti e piccoli respiri« e l simbol l é na belota tartaruga verda. Se trata de n projet didatich metù a jir dal Ofize pedagogich-didatich per la scolines de la Provinzia de Trent che à tout ite ti prumes cater meisc de chest an ence la scolina de Pera.
A ne deschiarir miec che che l é chest projet che à soscedà gran aprijiament, l é stat la coordenadora pedagogica de la scolines de la Scola Ladina de Fascia, Tatiana Soraperra, e la maestra de la scolina Alessandra Morandini, ...
12 de mei 2024
Chi él pa?
Apede a la soluzion del retat con duc i inomes di conscric da Pera del 1969, publicà la setemèna passèda, su La Usc nr 18 publicon n retrat de doi femenes che vegn da tinsom ls val. Envion duc nesc letores a ne dir chi che l é la doi femenes manan na mail a: fascia@lausc.it o chiaman l numer de telefon 0462 764545 al più tèrt en mèrtesc, per poder meter sul numer che vegn de La Usc la soluzion e i inomes de chi che respon. Ve recordon che chi che ne porta n retrat da publichèr e chi che ...
12 de mei 2024
Onoranzes de valüta
Trëi mëmbri nüs, na medaia d’or y deplü onoranzes por i 10 agn d’ativité... mo öna na particolara: la nominaziun de dirighënt d’onur por Sepl Pezzei. Chëstes é stades les onoranzes surandades tratan le conzert d’aisciöda 2024
En chësta sëra á la musiga tut l’ocajiun da partí fora deplü onoran- zes. La Musiga da San Martin de Tor, che cumpëda dötaorela 59 mëmbri, á podü presenté les cater devëntes nöies: la musicontra Christa Clara (tlarinet), le musiconter Moritz Erlacher (posauna) y trëi nöies marcadëntres Anna Planker, Aylin Costabiei, Sara Ferdigg.
N sëgn de reconoscimënt particolar por l’impëgn y la pasciun demostrada, é jü ales cin musicontres Marina Rubatscher, Teresa Pla- natscher, ...
En chësta sëra á la musiga tut l’ocajiun da partí fora deplü onoran- zes. La Musiga da San Martin de Tor, che cumpëda dötaorela 59 mëmbri, á podü presenté les cater devëntes nöies: la musicontra Christa Clara (tlarinet), le musiconter Moritz Erlacher (posauna) y trëi nöies marcadëntres Anna Planker, Aylin Costabiei, Sara Ferdigg.
N sëgn de reconoscimënt particolar por l’impëgn y la pasciun demostrada, é jü ales cin musicontres Marina Rubatscher, Teresa Pla- natscher, ...
